ICCJ. Decizia nr. 2051/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2051/2010
Dosar nr. 89/226/200.
Şedinţa publică din 22 aprilie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta S.C.D.C.B. Şercaia a chemat în judecată Comisia Judeţeană Braşov pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra terenurilor şi comuna Şercaia, prin primar, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu pârâtele să constate nulitatea Hotărârii Comisiei Judeţene Braşov nr. 643 din 30 noiembrie 2007 prin care a reconstituit în proprietatea comunei Şercaia suprafaţa de 189,27 ha din terenul proprietate publică a statului pe care îl deţine în administrare.
Judecătoria Făgăraş prin încheierea de şedinţă din 21 noiembrie 2008 a dispus trimiterea dosarului la Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, pentru soluţionarea excepţiei de nelegalitate a art. 28 alin. (2) din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor invocată de reclamantă.
Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 161/F din 25 noiembrie 2009 a respins excepţia de nelegalitate a art. 28 alin. (2) din HG nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor.
În considerentele hotărârii pronunţate, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004, pe calea excepţiei de nelegalitate pot fi atacate actele administrative cu caracter individual.
Pe de altă parte, analizând excepţia de nelegalitate, instanţa de fond a motivat, în esenţă, că dispoziţiile art. 281 alin. (2) din HG nr. 890/2005 sunt legale, fiind adoptate cu respectarea prevederilor generale ale Legii nr. 247/2005 şi ale Legii nr. 24/2000.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs S.C.D.C.B. care nu s-a raportat la niciunul dintre motivele de recurs prevăzut la art. 304-3041 C. proc. civ., dar a susţinut, în esenţă, că soluţia este nelegală şi netemeinică, iar respingerea excepţiei de nelegalitate ca inadmisibilă „suprimă accesul la justiţie", iar dispoziţiile art. 28 alin. (2) din HG nr. 890/2005 conferă prefectului „o putere totalitară cu care poate să exproprieze Statul în mod discreţionar".
Guvernul României a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, susţinând, în esenţă, că hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică.
Recursul este nefondat şi va fi respins ca atare.
Prin excepţia de nelegalitate invocată, recurenta (reclamantă în cauza aflată pe rolul Judecătoriei Făgăraş – dosarul nr. 89/226/2008) a susţinut că dispoziţiile art. 28 alin. (2) din HG nr. 890/2005 sunt nelegale în raport cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 213/1998, iar Curtea de apel, prin soluţia atacată cu recurs în cauza de faţă, a respins această excepţie după ce a analizat-o şi pe fond, constatând că dispoziţiile actului administrativ vizat de excepţie sunt conforme cu prevederile legale invocate.
Astfel fiind, rezultă că instanţa de fond nu a respins excepţia de nelegalitate ca fiind inadmisibilă, aşa cum se susţine în recursul de faţă, excepţia de nelegalitate fiind analizată pe fondul său, ceea ce infirmă susţinerea recurentei potrivit căreia instanţa de fond, prin soluţia dată, i-ar fi suprimat accesul la justiţie.
În ceea ce priveşte cea de-a doua critică, potrivit căreia dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 îi conferă prefectului atribuţii de expropriere, această susţinere este lipsită de temei.
Astfel, exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată prin dispoziţiile Legii nr. 33/1994, în timp ce prin HG nr. 890/ 2005 a fost aprobat Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietate a proprietarilor, HG nr. 890/2005 fiind adoptată în baza art. IV din titlul VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente.
În consecinţă, în mod corect a reţinut instanţa de fond că dispoziţiile art. 28 alin. (2) din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 sunt legale, respingând excepţia de nelegalitate ce fusese invocată de recurenta-reclamantă.
În concluzie, pentru considerentele prezentate mai sus, recursul de faţă va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.C.D.C.B. împotriva sentinţei civile nr. 161/F din 25 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2047/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2071/2010. Contencios → |
|---|
