ICCJ. Decizia nr. 3248/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3248/2010
Dosar nr. 1526/44/2009
Şedinţa publică de la 18 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
Prin acţiunile conexe înregistrate pe rolul Curţii de Apel Galaţi sub nr. 1526/44/2009 şi respectiv nr. 1596/44/2009 reclamanta V.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.M.F.P.S., suspendarea executării Ordinului din 12 octombrie 2009 emis de acesta prin care s-a dispus revocarea mandatului său de Director Coordonator al Organismului Intermediar Regional P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Est precum şi a Ordinului din 26 octombrie 2009 emis de aceeaşi autoritate, prin care în funcţia de director a fost numit O.M.
La termenul de judecată din data de 17 noiembrie 2009, reclamanta a precizat că renunţă la judecarea acţiunii conexe privitoare la suspendarea executării Ordinului din 2009.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că revocarea sa din funcţie este nelegală deoarece a survenit la doar câteva luni de la numirea în această funcţie.
Pe de altă parte, a considerat reclamanta că este justificată cererea sa prin aceea că există o puternică îndoială asupra legalităţii actului criticat, atâta vreme cât se tinde ca în mod unilateral să fie desfiinţat un contract de factură bilaterală.
În ceea ce priveşte paguba iminentă, a precizat reclamanta că aceasta constă în imposibilitatea exercitării funcţiei câştigate prin numire directă şi în cele din urmă în privarea de drepturile salariale cuvenite.
Prin sentinţa nr. 269 din 25 noiembrie 2009 Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta V.E., a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 203 din 12 octombrie 2009 emisă de autoritatea pârâtă până la soluţionarea pe fond a cauzei, a luat act de renunţarea reclamantei la judecarea capătului de cererii privitor la suspendarea executării Deciziei nr. 237 din 26 octombrie 2009.
Curtea a constatat că există puternice îndoieli cu privire la legalitatea actului administrativ contestat de reclamantă, pornind chiar de la premisa posibilităţii revocării unilaterale a unui contract bilateral aşa cum este contractul intervenit între reclamantă şi autoritatea pârâtă.
În privinţa pagubei iminente, Curtea a apreciat că afectarea dreptului la muncă al reclamantei precum şi imposibilitatea obţinerii veniturilor salariale din funcţia deţinută pot fi considerate de natură a-i produce acesteia un prejudiciu viitor şi sigur.
Instanţa de recurs
Împotriva sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Galaţi a declarat recurs M.M.F.P.S. - Inspecţia Muncii.
În motivele de recurs s-a arătat că nu sunt îndeplinite condiţiile legale pentru suspendarea actului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, că nu s-au făcut dovezi în acest sens.
S-a mai arătat că încetarea contractului de management a avut loc ca urmare a aplicării O.U.G.nr. 105/2009
Intimata a formulat Întâmpinare, solicitând respingerea recursului, întrucât în cauză sunt întrunite cerinţele legii pentru suspendarea Ordinului de eliberare din funcţie.
Înalta Curte, din examinarea motivelor de recurs, a situaţiei de fapt şi a legislaţiei aplicabile, reţine următoarele:
Situaţia de fapt
Prin Ordinul din 12 octombrie 2009 M.M.F.P.S. a revocat-o pe reclamanta V.E. din funcţia de director coordonator al Organismului Intermediar Regional P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Est.
Ordinul a fost emis în baza O.U.G. nr. 105/2009.
Reclamanta a solicitat suspendarea acestui ordin, considerându-l nelegal.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 554/2004 art. 14 - Suspendarea executării actului:
(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.
Art. 2 alin. (1) lit. ş) pagubă iminentă - prejudiciul material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public;
Lit. t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ;
Analiza textului art. 14 din Legea nr. 554/2006, relevă că în vederea suspendării actului administrativ trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.
Astfel, este necesar a se fi formulat plângere prealabilă, să existe un caz bine justificat şi riscul producerii unei pagube iminente.
î n cauza prezentă nu sunt îndeplinite condiţiile, privind cazul bine justificat şi paguba iminentă.
În ceea ce priveşte cazul bine justificat, se constată că întreaga argumentaţie a soluţiei pronunţate de instanţa de fond se întemeiază pe afirmaţia generică a existenţei unor puternice îndoieli cu privire la actul administrativ, întemeiată pe posibilitatea revocării unilaterale a unui contract.
Înalta Curte arată că din analiza ordinului nu rezultă împrejurări legate de starea de fapt şi de drept care să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului.
Referitor la condiţia pagubei iminente
Potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004, pentru suspendarea actului administrativ trebuie să se dovedească prejudiciul material viitor pe care l-ar suferi persoana vătămată prin actul respectiv.
Ori, în speţa de faţă nu este dovedit un astfel de prejudiciu, cu precizarea dreptul de a ocupa o funcţie nu se confundă cu prejudiciul.
În vederea admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ toate condiţiile trebuie îndeplinite cumulativ, ori în speţă nu sunt îndeplinite condiţiile privind cazul bine justificat şi paguba iminentă.
În consecinţă, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, soluţia primei instanţe fiind nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.M.F.P.S. - Inspecţia Muncii împotriva sentinţei nr. 269 din 25 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea reclamantei V.E., astfel cum a fost restrânsă, ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3234/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3250/2010. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
