ICCJ. Decizia nr. 376/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 376/2010
Dosar nr. 3466/2/2009
Ședințapublică de la 27 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 2778 din 26 iunie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa soluţionării cererii formulate de reclamantul E.J.A. în solidar cu A.A.D.A.R. în contradictoriu cu M.A.I., O.R.I.C.C.P.S.A. Bucureşti, la Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti.
Pentru a pronunţa această sentinţă, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut, în esenţă, că reclamantul E.J.A. reprezentat de A.A.D.A.R. în contradictoriu cu M.A.I., O.R.I.C.C.P.S.A. Bucureşti, a solicitat anularea Hotărârii din 7 aprilie 2009 emisă de O.R.I. şi acordarea statutului de refugiat, în temeiul art. 23, 26, 55 din Legea nr. 122/2006, art. 1/A din Convenţia de la Geneva, art 2 şi 3 din C.E.D.O.
Având în vedere dispoziţiile art. 64 alin. (1) din Legea 122/2006, instanţa de fond a constatat că plângerea împotriva hotărârii O.R.I. se soluţionează de judecătoria în cărei rază teritorială se află structura specializată pe probleme de azil şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei.
Împotriva sentinţei nr. 2778 din 26 iunie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, E.J.A. în solidar cu A.A.D.A.R. a declarat recurs, arătând că motivele de recurs le va depune după comunicarea sentinţei.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că recursul este nul.
Pentru a ajunge la această soluţie instanţa a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Potrivit art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ.: „cererea de recurs va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii: motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul şi dezvoltarea lor sau, după caz, menţiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.
Este adevărat că recurentul-reclamant, prin cererea formulată, a precizat că va depune motivele de recurs după comunicarea sentinţei atacate, însă până la primul termen de judecată nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.
De asemenea, conform dispoziţiilor art. 306 alin. (1) C. proc. civ., „recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepţia cazurilor în care instanţa de recurs ar putea reţine din oficiu motive de casare de ordine publică”.
Or, în cauză nu există motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, de către instanţă.
Astfel fiind, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu prevederile art. 306 alin. (1) şi art. 3021 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., în raport cu faptul că cererea de recurs formulată, nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se sprijină şi nici dezvoltarea acestora, se va constata nulitatea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de E.J.A. în solidar cu A.A.D.A.R. împotriva sentinţei nr. 2778 din 26 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 371/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 380/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|