ICCJ. Decizia nr. 5143/2010. Contencios

I. Circumstanțele cauzei

1. Obiectul acțiunii

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul P.I. a chemat în judecată pe pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, solicitând:

- obligarea pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să avizeze favorabil propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, iar președintele acestei Comisii să semneze certificatul doveditor preschimbat conform Legii nr. 341/2004 pentru ca Secretariatului să fie în măsură să elibereze acest certificat;

- obligarea pârâtului Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor de Decembrie 1989, ca în baza art. 10 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, să-i acorde titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 - remarcat prin fapte deosebite urmând ca ulterior să se continue procedura de preschimbare a certificatului, conform art. 13 din aceleași Norme, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004.

în motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a participat la Revoluția din Decembrie 1989, așa cum rezultă din actele depuse la dosar, pe care pârâții nu le-au contestat, și este îndreptățit să obțină certificatul solicitat.

Prin întâmpinările formulate în cauză, pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive, lipsei procedurii prealabile și excepția tardivității introducerii acțiunii, iar pe fond, ambii pârâți au solicitat respingerea acțiunii.

2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 52 din 5 februarie 2010, a admis acțiunea formulată de reclamantul P.I. în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989; a obligat pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 să propună pârâtei Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 avizarea favorabilă a cererii privind acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române și să finalizeze procedura de preschimbare a certificatului doveditor.

Prin aceeași sentință, a obligat pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 să analizeze propunerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și să semneze, prin intermediul președintelui Comisiei, certificatul doveditor preschimbat.

3. Motivele de fapt și de drept care au format convingerea primei instanțe

în motivarea hotărârii, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la excepțiile invocate

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de ambii pârâți, a apreciat că nu sunt întemeiate, întrucât, potrivit H.G. nr. 1412/2004, Comisia are competența de a analiza dosarele și de a aviza propunerile de acordare a certificatului doveditor al calității de revoluționar, iar Secretariatul are competența de a propune Comisiei avizarea cererilor privind acordarea titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române, atribuții legale ce le conferă acestora calitate procesuală în cauză.

în ceea ce privește excepția lipsei procedurii prealabile și tardivitatea formulării acțiunii, invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, de asemenea, a apreciat că nu sunt întemeiate. Astfel, în raport de obiectul cauzei - constatarea refuzului nejustificat de a se emite certificatul solicitat - conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, nu se impunea parcurgerea procedurii prealabile, iar față de acest refuz, exprimat prin Adresa nr. 18/6962 din 4 iulie 2009, rezultă că reclamantul s-a adresat în termenul legal instanței, potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004, acțiunea sa fiind înregistrată la 23 iulie 2009.

Pe fondul cauzei, prima instanță a reținut că refuzul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a întreprinde demersurile necesare pentru atribuirea către reclamant a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 este nejustificat.

Concluzionând, judecătorul fondului a reținut că împrejurarea că reclamantul nu se află în posesia titlului de luptător în revoluție, se datorează lipsei formularelor tipizate, însă acesta a fost declarat Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite și înregistrat în evidența Comisiei. Or, prin art. 10 alin. (4) din Normele metodologie aprobate prin H.G. nr. 1412/2004 se stabilește că pot solicita eliberarea unui nou tip de certificat persoanele care au depus documentele necesare la fosta Comisie pentru cinstirea și sprijinirea eroilor Revoluției din Decembrie 1989, dar cărora nu li s-a eliberat certificatul doveditor datorită epuizării, la acea dată, a formularelor tipizate.

4. Recursurile exercitate de pârâți

împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

în motivele de recurs, recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a invocat prevederile art. 304 pct. 8 și 9, iar în subsidiar art. 304 pct. 4 din C. proc. civ., arătând că în mod greșit prima instanță a respins excepțiile invocate, prin întâmpinare.

în privința excepției tardivității, a arătat că reclamantul nu a introdus acțiunea în termenul de funcționare a Comisiilor pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și pentru cinstirea și sprijinirea eroilor revoluției din decembrie 1989, comisii care și-au încetat activitatea; referitor la lipsa procedurii prealabile a susținut că reclamantul nu a respectat prevederile art. 7 din Legea nr. 554/2004, iar în ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a învederat că Secretariatul a fost abilitat să să facă propuneri Președintelui României pentru acordarea prin decret a titlurilor și brevetelor prevăzute de lege, doar pentru acei solicitanți avizați favorabil de această Comisie, care au primit adeverințele de atestare a titlului și fac dovada că au depus la această Comisie cererile și dosarele ce-i îndreptățesc să obțină titlul respectiv, or, în cauză, reclamantul nu poate să facă o astfel de dovadă.

Pe fond, a arătat că hotărârea primei instanțe este dată cu greșita aplicare a legii. în susținerea recursului a invocat, pe de o parte, prevederile O.U.G nr. 184/1999 privind completarea art. 5 din Legea nr. 42/1990, arătând astfel că se află în imposibilitate reală de a acorda reclamantului titlul de Luptător pentru Victoria Revoluției Române, în raport de prevederile Legii nr. 42/1990, care stabilește că doar Comisiile acordă acest titlu, iar pe de altă parte, Comisia pentru cinstirea și sprijinirea eroilor nu ar fi putut să-i acorde reclamantului titlul în discuție, pentru că nu a deținut documentele prevăzute de lege pentru acordului lui.

Recurenta-pârâtă Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, în motivarea căii de atac, a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată prin întâmpinare la instanța de fond, dintr-o dublă perspectivă: respectiva Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților, neavând personalitate juridică, iar potrivit art. 11 din Legea nr. 341/2004, Comisia parlamentară avizează propunerile Secretariatului de stat; prin urmare, nu poate solicita și nici aviza un dosar care nu a fost propus de Secretariatul Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Pe fondul cauzei, a solicitat admiterea recursului și respingerea acțiunii, ca netemeinică și nelegală, susținând că atribuirea certificatului de revoluționar nu intră în atribuțiile Comisiei Parlamentare, Comisia abilitată în acest sens și-a încetat activitatea în luna mai 2007, iar prin Legea nr. 341/2004, în prezent, se efectuează doar preschimbarea certificatelor existente.

II.Considerentele înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, constată că recursurile declarate sunt lipsite de interes.

1. Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate

Obiectul acțiunii îl reprezintă refuzul nejustificat al pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a întreprinde demersurile necesare pentru atribuirea către reclamant a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Prin concluziile scrise depuse la dosar la data de 12 noiembrie 2010, intimatul-reclamant a învederat că litigiul existent între părți s-a soluționat pe cale amiabilă, fiindu-i emis certificatul de acordare a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, pe care l-a atașat în fotocopie.

Interesul constituie una dintre condițiile de exercitare a acțiunii în justiție, necesară nu numai în momentul declanșării procedurii judiciare prin formularea cererii de chemare în judecată, ci pe tot parcursul derulării cauzei.

Cum în speță, așa cum s-a arătat, intimatului-reclamant i-a fost emis certificatul de acordare a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989, nu mai există folos practic, obligația autorității pârâte fiind deja executată; astfel, este evident că în acest moment nu mai subzistă interesul în promovarea recursurilor împotriva hotărârii curții de apel, caz în care ar fi de prisos cercetarea motivelor de recurs formulate de pârâți.

2. Soluția pronunțată în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., înalta Curte a respins recursurile declarate, ca lipsite de interes.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5143/2010. Contencios