ICCJ. Decizia nr. 799/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 799/2010
Dosar nr.814/112/2007
Şedinţa publică din 16 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, prin Decizia nr. 1710 din 18 mai 2009 a admis în parte recursul declarat de pârâţii Primarul Comunei Maieru şi Consiliul Local al Comunei Maieru împotriva Sentinţei nr. 995/CA din 22 decembrie 2008 a Judecătoriei Bistriţa Năsăud, pe care a modificat-o în parte, în sensul admiterii în parte a acţiunii în contencios administrativ formulată de reclamanţii A.C.E. şi A.V.; totodată a obligat pârâţii să emită actele administrative necesare măsurilor de protecţie şi întreţinere a pârâului Hânţoaia, a respins celelalte capete de cerere, a obligat pârâţii la plata cheltuielilor de judecată în primă instanţă în cuantum de 600 RON şi a respins cererea recurenţilor privind plata cheltuielilor de judecată în recurs.
În acest sens, instanţa a reţinut că prin acţiunea formulată, reclamanţii au solicitat obligarea pârâţilor să aloce fonduri şi respectiv să execute atribuţiile ce îi revin în sensul de a elibera albia râului din localitate de digul vechi căzut în albie, de a face un dig de apărare lângă cel al reclamanţilor, un alt dig la uliţă, nu mai înalt decât curtea acestora şi de a nu mai ridica uliţa prin depozitare de prundiş, cauza fiind declinată în favoarea Tribunalului Bistriţa Năsăud, secţia contencios administrativ, instanţă care, prin Sentinţa nr. 814/112/2007 a respins cererea ca inadmisibilă.
S-a mai reţinut că prin Decizia nr. 737/2008 a fost admis recursul declarat în cauză, pricina fiind trimisă spre rejudecare la aceeaşi instanţă, iar în rejudecare a fost pronunţată Hotărârea nr. 995/CA din 22 decembrie 2008, soluţie greşită faţă de împrejurarea că instanţa, în rejudecare, nu putea să depăşească prin soluţia pronunţată, cadrul contenciosului administrativ plecând de la soluţiile posibile înscrise în art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/ 2004.
Mai înainte de examinarea motivelor de recurs, se constată însă că prin cererea depusă la registratura instanţei, în data de 5 octombrie 2009, recurenţii au declarat că renunţă la judecata recursului.
Cum potrivit art. 246 alin. (1) C. proc. civ. se poate renunţa la judecată, fie verbal în şedinţă, fie prin cerere scrisă, în temeiul art. 246 alin. (2) C. proc. civ., urmează a se lua act de declaraţia recurenţilor de renunţare la judecata recursului formulat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Ia act de renunţarea la judecata recursului declarat de A.C.E. şi A.V. împotriva Deciziei civile nr. 1710/2009 din 18 mai 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2010.
Procesat de GGC - LM
| ← ICCJ. Decizia nr. 814/2010. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 797/2010. Contencios. Anulare certificat de... → |
|---|
