ICCJ. Decizia nr. 204/2011. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 204/2011
Dosar nr. 6627/2/2009
Şedinţa publică din 18 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţei nr. 392 din 20 ianuarie 2010 a respins acţiunea, astfel cum a fost precizată şi completată, formulată de reclamanta SC M.T.R.E. SRL Vrancea, în contradictoriu cu pârâta A.P.D.R.P., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, prima instanţă a reţinut următoarele:
Reclamanta SC M.T.R.E. SRL a chemat în judecată pe pârâta A.P.D.R.P., solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună suspendarea executării Procesului-verbal de constatare nr. 5502 din 16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 din 17 martie 2009 şi a Deciziei nr. 10622 din 22 mai 2009 emise de A.P.D.R.P. până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anularea actelor administrative nelegale.
În ce priveşte condiţia cazului bine justificat, examinând aparenţa de legalitate a Procesului-verbal de constatare nr. 5502 don 16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 din 17 martie 2009 şi a Deciziei nr. 10622 din 22 mai 2009, emise de A.P.D.R.P., prima instanţă a constatat inexistenţa unor motive temeinice de natură să afecteze prezumţia de legalitate a actului administrativ, în considerarea următoarelor aspecte:
1. Conform prevederilor art. 17 alin. (1) din Contractul de finanţare nr. C1.141024100011 din 02 septembrie 2003, <<prin „neregularitate" în accepţiunea prezentului contract, se înţelege orice încălcare a prevederilor contractului şi a Acordului Multianual de Finanţare ratificat prin Legea nr. 316/2001>>;
2. Neregulile reţinute de autoritatea pârâtă vizează achiziţia lucrărilor de construire <<Hală „Combinat de Vinificaţie cu utilităţi, derularea contractului de antrepriză pentru realizarea lucrărilor de construire şi procedura de atribuire şi de derulare a contractului de servicii de consultanţă pentru derularea Proiectului;
3. Neregulile menţionate au fost semnalate atât de către Departamentul de Luptă Antifraudă (D.L.A.F.), prin Nota de informare nr. 7/433/2006, cât şi de către Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Galaţi, prin Adresa nr. 3501 din 18 februarie 2009, urmare a verificărilor efectuate de aceste instituţii asupra modului de obţinere, derulare şi utilizare de către SC M.T.R.E. SRL a fondurilor alocate prin Programul SAPARD pentru implementarea proiectului „Înfiinţarea unui combinat de vinificaţie în comuna Câmpineanca, judeţul Vrancea";
4. Constatările cuprinse în Nota de informare nr. 7/433 din 10 februarie 2006 au avut la bază nu numai declaraţia persoanei fizice P.I., dar şi documentaţia pusă la dispoziţie de către beneficiar, precum şi declaraţiile persoanelor cu atribuţii în procedura de achiziţie a serviciilor, bunurilor şi lucrărilor aferente Proiectului;
5. În dosarul nr. 111P/2006, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează acte de urmărire penală faţă de reprezentantul legal al SC M.T.R.E. SRL cu privire la implementarea proiectului finanţat prin Programul SAPARD, sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzute de art. 181 din Legea nr. 78/2000;
6. Existenţa unor nereguli în executarea contractului de finanţare a fost constată şi anterior, prin procesul-verbal de control nr. 10781 din 29 octombrie 2005, menţinut prin sentinţa civilă nr. 1654 din 04 iulie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, rămasă definitivă şi irevocabilă;
7. Contractul de finanţare cuprinde în art. 1 din Anexa 1 - Obligaţii generale, prevederi în sensul răspunderii exclusive a beneficiarului în faţa autorităţii contractante pentru implementarea proiectului şi a interzicerii subcontractării vreunei părţi din proiect.
Prin urmare, prima instanţă a observat că indiciile de nelegalitate invocate de reclamantă nu înlătură aparenţa de legalitate a actelor administrative contestate şi nu fac dovada îndeplinirii condiţiei cazului bine justificat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.
În ceea ce priveşte „prevenirea unei pagube iminente", instanţa a reţinut faptul că obligaţia de plată stabilită în sarcina reclamantei în cuantum de 3.369.455,02 lei, este de natură să producă o perturbare însemnată în activitatea acesteia, prin raportare la cifra de afaceri înregistrată de societate, în anul 2008 – 476.447 lei, iar în anul 2009, până la sesizarea instanţei – 90.437 lei, dar şi la caracterul de titlu executoriu al acestor acte administrative contestate.
Deşi condiţia prevenirii unei pagube iminente este îndeplinită în cauză, instanţa a apreciat că măsura suspendării executării nu poate fi dispusă, întrucât aceasta impune îndeplinirea cumulativă a cerinţelor prevăzute de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv existenţa unui caz bine justificat şi iminenţa producerii unei pagube.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal a formulat recurs, reclamanta SC M.T.R.E. SRL Vrancea, criticând-o ca nelegală şi netemeinică.
În motivarea recursului formulat, recurenta a susţinut în esenţă că, în mod greşit instanţa de fond a apreciat ca nefiind îndeplinită condiţia legală a cazului bine justificat, astfel cum este acesta definit de dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. t din Legea nr. 554/2004.
Apreciază recurenta că a susţinut şi dovedit existenţa împrejurărilor de fapt şi de drept ce crează o îndoială serioasă cu privire la legalitatea actelor administrative fiscale a căror suspendare a executării a solicitat-o, respectiv faptul că atât Decizia nr. 10622 din 22 mai 2009 cât şi Procesul-verbal de constatare nr. 5502 din 16 martie 2009, au fost emise în ignorarea probelor aflate la dosarul Proiectului, probe care susţine legalitatea derulării proiectului şi fără a se indica textele de lege încălcate.
Totodată, recurenta a susţinut că prin sentinţa atacată, instanţa de fond a încălcat prevederile art. 2 lit. a) din OG nr. 79/2003 înlăturând în mod nelegal imperativul îndeplinirii cumulative a exigenţelor stabilite de lege pentru calificarea ca şi „neregulă" sau „neregularitate a unor acţiuni sau omisiuni ale beneficiarului fondurilor comunitare, reţinând greşit în considerente, inexistenţa cazului bine justificat, fără a mai cerceta formal îndeplinirea celorlalte condiţii impuse de lege (OG nr. 79/2003), în special a condiţiei existenţei unor cheltuieli neeligibile.
Recurenta a criticat sentinţa atacată şi sub aspectul că s-a reţinut un motiv străin de natura cauzei, faptul că în dosarul nr. 111P/2006 Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Galaţi efectuează acte de urmărire penală faţă de reprezentantul legal al acesteia, precum şi faptul că instanţa de judecată a interpretat greşit un act juridic dedus judecăţii, respectiv a interpretat greşit prevederile art. 1 alin. (1) paragraful 4 din Anexa I a contractului de finanţare, prin care se interzice subcontractarea unei părţi din Proiectul „Înfiinţarea unui combinat de Vinificaţie în comuna Câmpineanca, judeţul Vrancea.
În drept au fost invocate dispoziţiile art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, art. 304 pct. 7-9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Intimata A.P.D.R.P. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat şi menţinerea ca temeinică şi legală a sentinţei atacate, susţinând în esenţă că actele administrative atacate au fost emise cu respectarea şi în temeiul dispoziţiilor OG nr. 79/2003 cât şi a HG nr. 1306/2007, privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente, utilizate necorespunzător.
Analizând sentinţa atacată, în raport de criticile formulate, cât şi din oficiu în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul declarat în cauză este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Instanţa de control judiciar constată că, în speţă nu sunt întrunite cerinţele impuse de art. 304 sau art. 3041 C. proc. civ., în vederea casării sau modificării hotărârii, prima instanţă reţinând corect situaţia de fapt în baza materialului probator administrat în cauză şi realizând o încadrare juridică adecvată.
În speţă, este nefondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ., care se referă la cazul în care hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când aceasta cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătoreşti înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raţionamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată.
În speţa de faţă, instanţa de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplineşte cerinţele impuse de dispoziţiile art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., întrucât prima instanţă a expus corespunzător argumentele care au determinat formarea convingerii sale, prezentând în cuprinsul sentinţei pronunţate toate elementele care au condus la concluzia neîndeplinirea condiţiilor legale necesare pentru suspendarea executării actelor administrativ fiscale atacate, prevăzute de dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, modificată.
Nici criticile formulate în baza motivului de recurs prevăzut de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocate în cererea de recurs, nu sunt fondate, pentru motivele care vor fi expuse în continuare.
Prin cererea dedusă judecăţii, s-a solicitat suspendarea executării Procesului-verbal de constatare nr. 5502 din 16 martie 2009, a Notificării nr. 5554 dom 17 martie 2009 şi a Deciziei nr. 10622 din 22 mai 2009 emise de A.P.D.R.P., până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a acţiunii în anularea actelor administrative nelegale.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată, pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ se cer a fi îndeplinite cumulativ, condiţiile legale prevăzute de text, fără însă a se realiza o examinare pe fond a legalităţii actului a cărui suspendare se solicită în sensul că, analizarea actului administrativ se limitează doar la o simplă „pipăire" a fondului.
Astfel fiind, instanţa de control judiciar apreciază că în mod corect s-a reţinut prin hotărârea atacată că nu este îndeplinită în cauză cerinţa cazului bine justificat, astfel cum este aceasta definită de dispoziţiile art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 republicată.
Conform acestor dispoziţii legale, cazurile bine justificate presupun împrejurări legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ.
La modul concret, condiţia existenţei unui caz bine justificat este îndeplinită în situaţia în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actelor administrative aflate în litigiu.
În speţă însă, argumentele invocate de recurenta-reclamantă vizând aspecte legate de viciile actului de control, respectiv de constatările reţinute prin acesta, cu privire la deficienţe constând în nerespectarea procedurii de achiziţie publică ca şi nelegalitatea modalităţii de stabilire a prejudiciului raportat la prevederile contractuale, precum şi nelegalitatea declarării ca neeligibile a sumelor de bani acordate din fonduri nerambursabile, sunt în mod evident, chestiuni de fond, care exced cadrului sumar al procedurii suspendării executării.
Astfel fiind, având în vedere considerentele anterior expuse, rezultă că sunt nefondate motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7-9 C. proc. civ. iar în speţă, nu există motive de ordine publică care să poată fi reţinute şi în consecinţă, Înalta Curte, în baza art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. coroborând cu dispoziţiile art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2004 modificată, va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă SC M.T.R.E. SRL, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC M.T.R.E. SRL Vrancea împotriva sentinţei nr. 392 din 20 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 201/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 205/2011. Contencios → |
|---|
