ICCJ. Decizia nr. 223/2011. Contencios. Completare/lămurire dispozitiv. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 223/2011
Dosar nr. 9349/1/2010
Şedinţa publică de la 18 ianuarie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin decizia nr. 367 din 09 septembrie 2010, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins cererea de completare a dispozitivului sentinţei nr. 254 din 06 mai 2010, pronunţată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr. 154/54/2010, formulată de reclamantul O.D.V., în sensul de a dispune obligarea pârâtei Administraţia Naţională a Penitenciarelor să îl angajeze, ca urmare a promovării concursului.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reţinut că prin acţiunea formulată reclamantul a solicitat anularea adresei nr. 1252567 din 10 decembrie 2009, emisă de pârâtă şi angajarea sa ca urmare a promovării concursului.
Prin precizarea formulată la data de 23 februarie 2010, reclamantul a solicitat anularea actului nr. 252563 din 10 decembrie 2010 emis de acelaşi pârât.
în raport de cadrul procesual stabilit de către reclamant prin precizarea formulată, curtea de apel a constatat că instanţa s-a pronunţat în limitele cu care a fost învestită şi, în consecinţă, nu sunt aplicabile prevederile art. 2812 C. proc. civ.
Totodată, instanţa a apreciat că nu revine în mod obligatoriu pârâtei sarcina de a-1 angaja pe reclamant, chiar dacă actul contestat a fost anulat iar reclamantul a fost declarat admis la concurs, angajarea fiind un atribut exclusiv al angajatorului, care, în raport de condiţiile şi specificul activităţii are posibilitatea de a alege persoana cea mai potrivită pentru postul scos la concurs.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen, motivat, reclamantul pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs invocate conform art. 3041 C. proc. civ., se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., invocându-se greşita aplicare a dispoziţiilor art. 2812 C. proc. civ. în raport de precizarea formulată la data de 23 februarie 2010.
Se arată că precizarea privea numai numărul şi data adresei contestate, dar nu a reprezentat la capătul al doilea de cerere ce trebuia soluţionat de instanţa de fond, ca fiind un capăt de cerere subsidiar. În consecinţă, fiind anulat ca nelegal actul principal contestat trebuia admis capătul de acţiune având ca obiect obligarea autorităţii pârâte la angajarea sa ca urmare a promovării concursului organizat în mod legal.
Analizând recursul declarat, în raport de motivele invocate, Curtea îl apreciază ca nefondat pentru următoarele considerente:
În cauză sentinţa atacată din 9 septembrie 2010, prin care s-a respins cererea formulată de recurent de completare a dispozitivului sentinţei nr. 254 din 6 mai 2010 în sensul admiterii cererii având ca obiect obligarea autorităţii pârâte să îl angajeze pe postul pentru care a absolvit concursul, este legală în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2812 C. proc. civ.
Curtea apreciază că, în raport de precizarea recurentului din data de 23 februarie 2010 – fila 10 dosar fond şi în raport de obiectul concret al cererii subsidiare, care formează conţinutul cererii de completare dispozitiv, soluţia de respingere a cererii este legală în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
S-a apreciat în mod corect de instanţa de fond că anularea adresei contestate din 10 decembrie 2009 nu determină automat în sarcina autorităţii pârâte obligaţia de a-l angaja pe recurent pe postul solicitat. Promovarea unui concurs reprezintă o condiţie, angajarea fiind de competenţă exclusivă a intimatei, care are un drept suveran în aprecierea persoanei cea mai potrivită pentru postul scos la concurs.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat menţinând ca legală şi temeinică hotărârea din 9 septembrie 2010.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.D.V. împotriva deciziei nr. 367 din 9 septembrie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 ianuarie 2011
| ← ICCJ. Decizia nr. 2225/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2254/2011. Contencios. Contestaţie act... → |
|---|
