ICCJ. Decizia nr. 2304/2011. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2304/2011
Dosar nr. 2296/36/2008
Şedinţa publică de la 18 aprilie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond.
Prin sentinţa nr. 270 din 22 iulie 2010 a Curţii de Apel Constanţa a fost respinsă acţiunea formulată de reclamantul P.E. în contradictoriu cu pârâţii Comisariatul General al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale De Mediu, Comisarul Şef Al Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu - P.V. şi R.C.G., ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că prin cererea introductivă, reclamantul P.E. a chemat în judecată pe pârâţii Comisariatul General Bucureşti al Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatul Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu şi Comisarul şef al Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu - P.V., solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună anularea în tot a Raportului de evaluare, prin care i s-a atribuit injust şi abuziv, ca efect al persecuţiei la care a fost supus, calificativul „nesatisfăcător” pentru activitatea sa profesională desfăşurată la Comisariatul Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu, obligarea pârâţilor de a-i reevalua activitatea profesională pe baze reale, obiective şi corecte, acordându-i-se calificativul „Foarte bine"; şi obligarea pârâţilor în solidar, la reparaţii cu titlu de daune, pentru vătămarea drepturilor sale, daune ce urmează a le preciza, cu cheltuielile de judecată.
La data de 18 noiembrie 2008, reclamantul a depus „precizări"; la acţiunea sa din 30 octombrie 2008, prin care arată că înţelege să-şi întregească acţiunea, în sensul că solicită şi anularea Avizului din 21 octombrie 2008 al Comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu Bucureşti, anularea Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008 emisă de Comisarul şef al Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu - P.V. şi anularea Deciziei nr. 8 din 21 octombrie 2008 emisă de Comisarul şef al Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu - P.V., precum şi introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul General Bucureşti - numitul R.C.G.
Prin întâmpinarea formulată pentru termenul din 15 ianuarie 2009, pârâta Garda Naţională de Mediu solicită respingerea acţiunii reclamantului, invocând pe cale de excepţie tardivitatea acţiunii acestuia, având în vedere că, în raport de dispoziţiile legale, respectiv H.G nr. 1209/2003 anexa 3, art. 11 alin. (1) şi alin. (2) „Contestaţia se formulează în termen de 5 zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă de către funcţionarul public evaluat cu calificativul acordat"; iar în cauză au trecut 50 de zile până la formularea contestaţiei.
Pârâtul a arătat că reclamantul a luat la cunoştinţă de calificativul acordat chiar în data de 22 noiembrie 2007, în acest sens fiind obiecţiunile sale şi semnătura pe raportul de evaluare.
Pe fondul cauzei, cu privire la anularea raportului de evaluare pe anul 2007, a Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008, a Deciziei nr. 8 din 21 octombrie 2008 şi Avizului din 21 octombrie 2008, se arată că, eliberarea din funcţie nu s-a făcut în mod „injust şi abuziv cu încălcarea flagrantă a legilor în vigoare";, deoarece Legea specială nr. 188/1999 la art. 99 alin. (1) lit. d) prevede că „persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ";, pentru „incompetenţa profesională, în cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător"; la evaluarea performanţelor profesionale individuale";.
Prin încheierea din 20 martie 2009 instanţa a respins excepţia tardivităţii cererii privind anularea raportului de evaluare pentru anul 2007, pentru considerentele expuse în cuprinsul acesteia (fila 117 vol. I).
În susţinerea acţiunii, reclamantul a solicitat ca pârâtul să depună la dosar mai multe înscrisuri, probă încuviinţată de instanţă la data de 09 aprilie 2009, respectiv a se depune la dosar: Regulamentul de organizare şi funcţionare a G.N.M. pe anul 2007; Regulamentul de organizare interioară a G.N.M. pe anul 2007; Registrul de inspecţii planificate la Comisariatul Judeţean Constanţa - decembrie 2006 - decembrie 2007; Registrul de inspecţii neplanificate la Comisariatul Judeţean Constanţa decembrie 2006 - decembrie 2007; toate rapoartele de inspecţie şi notele de constatare întocmite de reclamant în perioada decembrie 2006 - decembrie 2007.
La termenul din 09 iulie 2009, în temeiul art. 132 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ., reclamantul a formulat o cerere prin care a solicitat reactualizarea câtimii obiectului cererii, în sensul că îşi măreşte pretenţiile la suma de 50.000 euro, cu titlu de daune morale.
La termenul din 08 octombrie 2009 s-a încuviinţat proba cu interogatoriu a pârâţilor P.V. şi R.C.G., pârâtul P.V. răspunzând la interogatoriu în şedinţa publică din 14 ianuarie 2010 (filele 57-65 vol. IV), iar în temeiul art. 192-198 C. proc. civ., a fost încuviinţată şi proba cu martori la propunerea reclamantului P.E. şi pârâtului P.V., fiind audiaţi martorii P.O.M. şi S.R. propuşi la reclamant şi B.E. şi J.A. propuşi de pârâtul P.V., declaraţiile acestora fiind consemnate la filele 111-115 verso vol. IV.
Examinând actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut că reclamantul a deţinut funcţia publică de comisar clasa I, grad profesional principal, treapta I de salarizare în cadrul Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa, iar prin Decizia nr. 7 din 21 octombrie 2008, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, având în vedere şi avizul Comisarului General al Gărzii Naţionale de Mediu din 21 octombrie 2008 s-a procedat la eliberarea din funcţie a acestuia, ca urmare a obţinerii calificativului „nesatisfăcător"; la evaluarea performanţelor profesionale individuale pe anul 2007, acordându-i-se şi un preaviz de 30 de zile.
Acest act a fost urmat de Decizia nr. 8 din 21 octombrie 2008, prin care i s-a stabilit reclamantului desfăşurarea programului de lucru pe perioada preavizului în intervalul orar 12.00 - 16.00.
Eliberarea din funcţie s-a dispus avându-se în vedere de către angajator dispoziţiile art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, potrivit cărora „Persoana care are competenţa legală de numire în funcţia publică va dispune eliberarea din funcţia publică prin act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, în următoarele cazuri: d) pentru incompetenţă profesională, în cazul obţinerii calificativului „nesatisfăcător"; la evaluarea performanţelor profesionale individuale";.
Instanţa a concluzionat că Raportul de evaluare, prin care reclamantului i-a fost acordat calificativul „nesatisfăcător"; - contestat în cauză, a fost legal întocmit.
Astfel, instanţa a reţinut că punctajul acordat de evaluator nu poate face obiectul controlului judecătoresc, acesta fiind atributul exclusiv al evaluatorului, şi a constatat că raportul de evaluare a fost întocmit conform cerinţelor Ordinului nr. 13012/2007 şi cu respectarea celor trei etape prevăzute de art. 5 din anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003.
Instanţa de fond a reţinut că raportul de evaluare a fost completat de evaluator, a avut loc şi interviul, moment la care reclamantul a formulat obiecţiuni, pe care le-a consemnat pe raportul de evaluare, unde a şi semnat.
Evaluatorul a fost comisarul şef al Gărzii Naţionale de Mediu - Comisariatul Judeţean Constanţa şi a fost contrasemnat de funcţionarul public ierarhic superior evaluatorului.
Raportul de evaluare cuprinde şi observaţii prevăzute în anexă, în care se descrie activitatea reclamantului, pentru a putea fi analizat calificativul acordat „nesatisfăcător";.
Chiar dacă perioada evaluată este 01 decembrie 2006 - 01 noiembrie 2007, mai scurtă cu o lună, nu este un motiv care să atragă nelegalitatea raportului, vătămarea reclamantului prin aceasta nefiind dovedită, neindicându-se motivele pentru care luna necuprinsă în raport, ar fi condus la transformarea calificativului „nesatisfăcător"; în altul favorabil.
În ce priveşte semnăturile reclamantului, acestea nu se regăsesc în rubrica special desemnată prin formularul raportului de evaluare, dar din documentaţia depusă de pârâtă rezultă fără dubiu că, reclamantul chiar dacă nu a semnat în locul special indicat, a primit raportul de evaluare.
Astfel, instanţa de fond a reţinut că raportul de evaluare a fost întocmit cu respectarea legii.
În ce priveşte „precizarea"; din acţiunea reclamantului, conform căreia motivul real al îndepărtării sale din funcţie este acela că „a devenit un salariat indezirabil ca urmare a consecvenţei cu care a demascat în tot acest timp ilegalităţile comise de Comisarul şef P.V.";, instanţa a constatat că, acest motiv de nelegalitate invocat este neîntemeiat, întrucât, din documentaţia depusă la dosar rezultă că, în mai multe rânduri constatările inspecţiilor la care a participat reclamantul cuprind „observaţii"; care denotă opusul despre competenţa profesională deosebită pe care şi-o arogă acesta, fiind invitat să dea notă explicativă în ce priveşte activitatea sa, iar instanţa a anulat un proces verbal încheiat în urma unui control.
Sesizările telefonice, petiţiile şi memoriul adresat forului superior, ca şi solicitarea şi primirea în audienţă la Comisarul General al Comisariatului General al Gărzii Naţionale de Mediu, sunt posterioare luării măsurilor.
De asemenea, în cauză, nu s-a dovedit nici caracterul tendenţios şi, cu atât mai mult abuziv al măsurilor contestate, din înscrisurile depuse la dosar nerezultând aceasta, iar din declaraţiile martorilor audiaţi la propunerea reclamantului, rezultă că pârâtul P.V. nu l-a persecutat pe reclamant.
Cu referire la raportul de evaluare despre care se susţine că a fost nelegal întocmit, solicitându-se anularea acestuia, astfel cum se arată în contestaţie, în ce priveşte Cap. I, la pct. l „Indicatori";, despre care se susţine că au fost trecute alte date decât cele conforme cu realitatea, arătându-se la pct. 2 că în loc de 27 au fost trecuţi 29 agenţi economici B controlaţi, instanţa a constatat că susţinerea este nefondată având în vedere că, în tabelul din anexa 1 este prezentat calculul în urma căruia a rezultat numărul de 29 obiective controlate.
Nici susţinerea conform căreia greşit s-a trecut la pct. 6 în loc de 328 ore, 306 ore, nu corespunde realităţii, deoarece, în conformitate cu Planul de activitate pe anul 2007 al Comisariatului Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu, fiecărui comisar i-a revenit o fişă individuală cu obiective repartizate în vederea controlului, fişa reclamantului cuprindea 28 obiective tip B şi 3 obiective tip A.
Situaţii neprevăzute, specifice activităţii, au condus la efectuarea de 9 controale de tip B, suplimentar faţă de cele planificate în fişa obiectivelor individuale ale reclamantului - anexa 3.
Din calculul prezentat în anexa 3, rezultă: 29 controale x 8 ore = 232 ore; 9 controale x 8 ore = 72 ore.
În ziua desfăşurării controlului (06 martie 2007), la SC A. SRL, reclamantul a mai participat la soluţionarea unei sesizări de 2 ore, rezultând 232 ore + 72 ore + 2 ore = 306 ore, cum s-a trecut, explicaţia celor 328 ore nefiind indicată.
Pentru pct. 7 „în loc de 1 sancţiune A a fost trecut 0";, se constată că şi această susţinere este nefondată, deoarece sancţiunea aplicată de reclamant SC E.G.I. SA Mangalia, operaţiunea s-a efectuat în cadrul unei acţiuni neplanificate, comună cu alte autorităţi, deci nu putea fi avută în vedere la pct. 7, sancţiunea regăsindu-se la Cap. I subcapitolul 2 „Inspecţii neplanificate"; - cumulat 1 decembrie 2006 - noiembrie 2007, la rândul „valoare amenzi obiective neplanificate, în cadrul sumei de 125,33.
Pentru susţinerea referitoare la pct. 9, conform căreia „în loc de 50.000 Ron a fost trecut 0 Ron";, este evident că 0 este valoarea reală ce trebuia menţionată la acest punct, conform celor sus-expuse.
Pentru pct. 2 indicatori, la Cap. „Realizarea obiectivelor";, subcapitol 2 - Inspecţii neplanificate - cumulat 01 decembrie 2006 - 01 noiembrie 2007 tabelul indicatori, în raportul de evaluare, la poziţia invocată este trecut exact valoarea 765 ore şi nu 709, cum se susţine de către reclamant.
Şi susţinerea că la acest capitol la pct. 2 indicatori, în loc de 118,83 mii Ron a fost trecut 125,33 Ron, în anexa nr. 6 cu explicaţii, sunt redate toate amenzile aplicate, la care este coautor reclamantul, valoarea reală fiind de 125,333 mii Ron, în anexa 8 existând şi o copie după Registrul de amenzi, cu referiri la tabelul anexei 6.
În ce priveşte pct. 3 de la indicatori: se constată că susţinerea este nefondată, deoarece valorile din tabel sunt conforme cu realitatea, calculele sunt explicitate în anexa 6, iar din valorile totale aferente coloanelor rezultă tabelul contestat.
În ceea ce priveşte realizarea obiectivelor subcap. 4 - alte activităţi, tabelul indicatori, a fost trecută valoarea 0 în loc de 4, deoarece reclamantului nu i-a fost repartizată nici o lucrare de natura celor invocate, iar la „participarea la acţiuni de conştientizare, în loc de 3 au fost trecute 2";, instanţa a constatat că au fost trecute 2 deoarece reclamantul a absentat la a treia acţiune (dovada absenţei rezultând din înscrisul depus la dosar).
În ceea ce priveşte Cap. III - Alte informaţii, reclamantul susţine că la pct. 1 - „în loc de 114,2 ore control efectuat în medie/lună, au fost trecute 102 ore"; corect, de altfel, având în vedere modalitatea legală de calcul, iar în referire la conflictul deschis - acesta a fost ulterior raportului, iar criteriile de performanţă sunt la latitudinea evaluatorului, punctajul aplicat de evaluator fiind atributul exclusiv" al acestuia.
În ce priveşte Decizia nr. 628 din 24 ianuarie 2008 instanţa a reţinut că reclamantul face referire în „concluzii"; depuse în termenul de pronunţare, iar, pentru acest motiv, nu a fost avuta în vedere de instanţă, deoarece reclamantul nu a formulat nici o cerere cu privire la acest înscris şi de aceea măsura dispusă nu a format obiectul judecăţii, acţiunea nefiind modificată.
2. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul arătând că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală, fiind dată cu încălcarea legii şi au fost invocate, ca motive de recurs, dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Se arată în motivele de recurs, că instanţa de fond şi-a exercitat prerogativele cu rea-credinţă, încălcându-şi obligaţiile prevăzute de art. 129 alin. (5) C. proc. civ., refuzând să constate adevărul dovedit de întreg materialul probator.
Se reia prezentarea situaţiei de fapt şi se invocă faptul că prin Decizia nr. 628 din 24 ianuarie 2008 a fost reconfirmat în funcţia de comisa dar şi că instanţa de fond nu s-a pronunţat asupra nulităţii absolute a raportului de evaluare, respectiv:
- restrângerea perioadei evaluate la 11 luni, fapt ce contravine art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 3 a H.G. nr. 1209/2003;
- nerespectarea termenului (perioadei de evaluare) fiind efectuată la 22 noiembrie 2007 şi nu la 1 decembrie 2007, fapt ce contravine art. 3 alin. (2) din Anexa H.G. nr. 1209/2003;
- încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 3 alin. (5) din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003 privind regimul juridic al conflictului de interese între evaluator şi evaluat;
- necontrasemnarea raportului de evaluare de către forul ierarhic superior, cu încălcarea art. 5 lit. c) şi art. 10 din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/ 2003;
- necomunicarea răspunsului la contestaţia formulată împotriva raportului de evaluare şi împotriva calificativului injust acordat, contestaţie depusă la 26 noiembrie 2007, fapt ce contravine art. 11 alin. (2) şi (3) din H.G. nr. 1209/2003;
- invalidarea (anularea) raportului de evaluare de către comisarul general P.O.M. şi reconfirmarea reclamantului în funcţia de comisar prin Decizia nr. 628 din 24 ianuarie 2008.
Ca motive de nulitate absolută a avizului din 21 octombrie 2008, Decizia nr. 7 din 21 octombrie 2008, Decizia nr. 8 din 21 octombrie 2008, recurentul a invocat:
- nulitatea absolută a raportului de evaluare;
- neefectuarea procedurii de cercetare prealabilă şi încălcarea Deciziei nr. 628 din 24 ianuarie 2008 emisă de comisarul general P.O.M. prin care a fost reconfirmat în funcţia de comisar al Comisariatului Judeţean Constanţa al G.N.M.;
- tardivitatea emiterii şi aplicării celor 3 acte administrative atacate deoarece, dacă s-ar fi constatat în mod legal necompetenţa sa profesională, concedierea se putea face în cel mult 30 de zile de la data unui astfel de constatări, iar, în speţă, concedierea s-a produs după 336 zile (11 luni) de la data întocmirii raportului de evaluare, fapt ce contravine art. 62 şi 76 C. muncii;
- neoferirea altui loc de muncă în instituţie şi nesolicitarea sprijinului Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă Constanţa în vederea redistribuirii sale, fapt ce contravine art. 39 lit. f), art. 64 şi art. 76 C. muncii;
- neprecizarea în conţinutul Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008 a termenului în care poate fi atacată instanţei unde se poate contesta decizia, cu încălcarea art. 62 alin. (2) C. muncii.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii, respectiv anularea raportului de evaluare a avizului din 21 octombrie 2008 emis de Comisariatul General Bucureşti al G.N.M., a Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008 şi a Deciziei nr. 8 din 21 octombrie 2008, anularea înscrierilor din Carnetul de muncă prin care s-a operat concedierea, repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii actelor atacate, obligarea pârâţilor în solidar la reparaţii cu titlu de daune materiale calculate şi reactualizate conform art. 8 pct. 1 din Legea nr. 554/2004, daune morale în cuantum de 50.000 euro, obligarea în solidar la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 10.000 lei.
3. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat instanţei de fond anularea raportului de evaluare pe anul 2007, a unui aviz emis de Comisariatul General Bucureşti, a Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008 prin care a fost eliberat din funcţia publică de comisar clasa I, grad profesional principal, treapta I de salarizare, la Comisariatul Judeţean Constanţa al Gărzii Naţionale de Mediu şi a Deciziei nr. 8 din 21 octombrie 2008 prin care i-a fost stabilit un program de lucru pe perioada preavizului de 4 ore pe zi.
Soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică pentru că s-a stabilit că raportul de evaluare a fost temeinic întocmit şi nu s-a dovedit caracterul tendenţios şi abuziv al măsurilor contestate.
Referitor la nulitatea absolută a raportului de evaluare, se constată că motivele de recurs sunt nefondate.
Raportul de evaluare a vizat perioada 01 decembrie 2006 – 01 noiembrie 2007 deoarece prin H.G. nr. 1224 din 1 noiembrie 2007 a fost reorganizată Garda Naţională de Mediu şi chiar art. 3 alin. (1) şi (2) din Anexa 3 la H.G. nr. 1209/ 2003 prevede posibilitatea evaluării în situaţii speciale, cum ar fi de exemplu, reorganizarea instituţiei.
Referitor la încălcarea dispoziţiilor art. 3 alin. (5) din Anexa 3 la H.G. nr. 1209/2003 privind conflictul de interese, criticile sunt nefondate deoarece din probele administrate nu s-a dovedit existenţa unui asemenea conflict. Recurentul susţine că a depus memoriu la Garda Naţională de Mediu dar nu s-au făcut dovezi în acest sens, iar dacă acestea au fost făcut în anul 2008, evaluarea s-a făcut în luna noiembrie 2007.
Necontrasemnarea raportului de evaluare de către forul ierarhic superior nu poate fi reţinută deoarece, chiar dacă recurentul susţine că era desfiinţat în luna noiembrie 2007 Comisariatul Regional Galaţi, această instituţie încă funcţiona chiar şi în luna ianuarie 2008.
Dovada în acest sens este şi faptul că chiar recurentul a înaintat o contestaţie la evaluarea din luna noiembrie la 10 ianuarie 2008 către Comisarul Regional iar contestaţia a fost înregistrată sub nr. 84 din 10 ianuarie 2008 la Comisariatul Regional Galaţi.
Mai mult, la dosar există o anexă la fişa de evaluare a recurentului care a fost înregistrată şi la Comisariatul Regional Galaţi şi este semnată de aceeaşi persoană care a contrasemnat fişa de evaluare.
Faptul că nu i s-a comunicat un răspuns la contestaţia sa la raportul de evaluare nu duce la nulitatea acestuia.
Prin emiterea Deciziei nr. 628 din 24 ianuarie 2008 de reîncadrare a recurentului în funcţia de comisar nu a fost invalidat raportul de evaluare, ci a fost emisă având în vedere reorganizarea Gărzii Naţionale de Mediu.
Dacă s-ar fi dorit anularea raportului de evaluare, atunci comisarul general P.O.M. ar fi putut anula raportul de evaluare atunci când s-a formulat contestaţie de către recurent, or, acest lucru nu s-a întâmplat.
În ceea ce priveşte nulitatea absolută a avizului din 21 octombrie 2008, Decizia nr. 7 din 21 octombrie 2008 şi Decizia nr. 8 din 21 octombrie 2008, motivele invocate sunt nefondate:
- raportul de evaluare nu este nul absolut aşa cum rezultă din cele menţionate anterior;
- nu era necesară cercetarea prealabilă. Fiind vorba de o funcţie publică, cu precădere, se aplică Legea nr. 188/1999, iar cercetarea prealabilă este necesară potrivit art. 78 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, numai în cazul sancţiunilor disciplinare, iar în cauză s-a dispus eliberarea din funcţie pentru incompetenţă profesională, care nu este o sancţiune disciplinară;
- prin emiterea celor 3 acte nu a fost încălcată Decizia nr. 628 din 24 ianuarie 2008 deoarece, aşa cum am arătat, în urma reorganizării, au fost confirmaţi în funcţie comisarii Gărzii Naţionale de Mediu, iar ulterior, ca urmare a calificativului primit la evaluarea pe anul 2007 s-a procedat la eliberarea din funcţie;
- emiterea celor trei acte atacate nu s-a făcut tardiv. În Legea nr. 188/1999 nu există o prevedere expresă care să stabilească un termen în care se emite decizia de eliberare din funcţia publică, iar Legea nr. 188/1999 este aplicabilă funcţionarilor publici şi nu Codul Muncii;
- instituţia publică nu avea obligaţia de a oferi recurentului un alt post vacant sau să solicite sprijinul Agenţiei Teritoriale de Ocupare a Forţei de Muncă.
Mai întâi, fiind funcţionar public, aplicabile sunt dispoziţiile Legii nr. 188/1999 şi în cazul acestora posturile vacante sunt în evidenţa Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, şi, oricum nu există obligaţia înştiinţării nici acestei autorităţi publice.
Eliberarea din funcţie s-a făcut în baza art. 99 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 188/1999, iar potrivit art. 99 alin. (5) şi (6) din Legea nr. 188/1999, obligaţia de a pune la dispoziţie o altă funcţie publică vacantă în cadrul autorităţii publice sau de a solicita A.N.F.P. lista funcţiilor publice vacante este valabilă numai în cazul eliberărilor din funcţia prevăzută de art. 99 alin. (1) lit. a), c) şi e) din Legea nr. 188/1999 şi nu în cazul art. 99 alin. (1) lit. d) aşa cum s-a întâmplat în speţă;
- neindicarea în conţinutul Deciziei nr. 7 din 21 octombrie 2008 a termenului şi instanţei unde se poate contesta nu este sancţionată, în Legea nr. 188/1999, cu nulitatea absolută.
Oricum, dreptul recurentului nu a fost afectat deoarece a contestat în termen şi la instanţa competentă actul administrativ emis.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins ca nefondat recursul declarat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de P.E. împotriva sentinţei nr. 270 din 22 iulie 2010 a Curţii de Apel Constanţa – secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 aprilie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 228/2011. Contencios. Suspendare executare act... | ICCJ. Decizia nr. 231/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
