ICCJ. Decizia nr. 3803/2011. Contencios
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 164/CA din 24.05.2010 pronunțată de Curtea de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal, s-a admis cererea principală formulată de reclamanta Instituția Prefectului Constanța în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Cernavodă, județul Constanța, precum și cererea de intervenție în interes alăturat și cererea conexă formulată de SC N.E. SA în contradictoriu cu același pârât și s-a dispus anularea Hotărârii nr. 101/2008 a Consiliului Local al Orașului Cernavodă.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut în considerente că prin Hotărârea nr. 101 din 29 octombrie 2008, Consiliul Local Cernavodă a stabilit pentru anul fiscal 2009 o taxă locală de poluare și risc, care se va aplica societăților cu activități de producție și energie electrică din activități nucleare și activități de depozitare de deșeuri radioactive pe raza teritorială a orașului Cernavodă, valoarea taxei fiind în cuantum de 70.301.000 RON.
A reținut instanța de fond că sumele obținute din astfel de taxe vor fi folosite pentru rezolvarea problemelor de mediu și gestionării riscurilor, prin instituirea acestor taxe avându-se în vedere doar eventualitatea producerii unui eveniment nuclear cu efecte asupra comunității orașului Cernavodă, cu alte cuvinte doar pentru producerea unui risc și nicidecum pentru efectele ce se produc în mod curent asupra mediului înconjurător și al comunității, ca urmare a desfășurării unei activități nucleare.
Arată prima instanță că, deși taxa instituită se dorește a fi destinată și efectelor poluării, nu se arată în ce constă această poluare și nici modul de evaluare și în plus, pentru anii 2007-2008 în orașul Cernavodă nu a avut loc o poluare radioactivă.
Mai mult decât atât, precizează instanța de fond, SC N.E. SA are autorizație de mediu precum și autorizații speciale pentru desfășurarea activității în domeniul nuclear, care îi permit desfășurarea acestei activități, fiind și monitorizată atât de instituții naționale cât și internaționale, iar activitatea desfășurată până în prezent nu a afectat mediul înconjurător, astfel încât taxa instituită să fie destinată înlăturării efectelor de poluare.
Concluzionează instanța de fond că taxa instituită este în afara dispozițiilor legale art. 283 pct. 2 Legea nr. 571/2003,art. 27 Legea nr. 273/2006 și art. 36 Legea nr. 215/2001.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Consiliul Local Cernavodă, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, fiind invocate dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. hotărârea pronunțată este lipsită de temei legal ori a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii, precum și dispozițiile art. 3041C. proc. civ., conform cărora instanța poate să examineze cauza sub toate aspectele.
Criticile formulate de recurent se referă, în esență, la faptul că instanța de fond a interpretat greșit textul art. 283 pct. 2 Legea nr. 571/ 2003, în sensul că instituirea taxei pentru activitățile cu impact asupra mediului s-ar impune doar în situația în care s-a produs efectul - în speță, poluarea radioactivă.
Or, în speță, taxa stabilită prin Hotărâre a Consiliului local a fost instituită tocmai pentru diminuarea sau înlăturarea potențialelor efecte de poluare asupra mediului.
în spiritul și litera art. 283 pct. 2 Legea nr. 571/2003, arată recurentul-pârât, este și instituirea unei taxe pentru diminuarea efectelor poluării asupra populației în cazul producerii riscului.
Totodată, precizează recurentul-pârât, instituirea taxei ce a fost contestată, a fost impusă de necesitarea extinderii activităților nucleare pe raza orașului Cernavodă prin crearea depozitului de deșeuri radioactive, depozit pentru construcția căruia nu deține o autorizație de construire obținută în mod legal, potrivit art. 7 Ordinul nr. 407/2005 pentru aprobarea Normelor privind autorizarea executării construcțiilor cu specific nuclear.
Au depus întâmpinare intimata-reclamantă Instituția Prefectului județului Constanța și intimata-intervenientă, în interes accesoriu, SC N.E. SA, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca legală și temeinică.
în ședința publică din 29 iunie 2011, înalta Curte, din oficiu, a pus în discuția părților excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Constanța de a soluționa cauza în fond, excepție care fiind de ordine publică va fi analizată cu prioritate.
Obiectul acțiunii în contencios administrativ formulată de Instituția Prefectului Constanța îl constituie cererea de anulare a Hotărârii nr. 101/ 2008 adoptată de Consiliul Local orașului Cernavodă și prin care s-a instituit, pentru anul fiscal 2009, taxa locală de poluare și risc în cuantum de 70.301.000 RON, taxa urmând a se aplica societăților cu activitate de producție, de energie electrică din activități nucleare și activități de depozitare de deșeuri radioactive pe raza teritorială a orașului Cernavodă.
Conform art. 3 din sus menționata hotărâre - "colectarea taxei se constituie în venit la bugetul orașului Cernavodă, sumele astfel obținute fiind folosite pentru rezolvarea problemelor de mediu și a gestionării riscurilor".
Anexa 1 la Hotărârea Consiliului Local nr. 101 din 29.10.2008 cuprinde Regulamentul de aplicare și încasare a taxei locale de poluare și risc, din cuprinsul art. 1 al acestui Regulament rezultând că "din sumele colectate urmează a se finanța programe și proiecte privind protecția mediului și gestionarea riscului ce vizează: medicamente și analize medicale, echipamente de protecție, refacerea infrastructurii pentru evacuare (drumuri, poduri) și achiziții de mijloace de transport pentru evacuare, investiții în calitatea apei și refacerea infrastructurii, mărirea spațiilor verzi pe cap de locuitor, suplimente de hrană pentru populație, crearea, refacerea și dotarea adăposturilor A.L.A., educație și informare, centre de monitorizare, măsuri de protecție socială, alte măsuri privind protecția mediului și gestionarea riscurilor".
Potrivit art. 283 alin. (3) C. fisc., taxa astfel stabilită prin hotărâre a Consiliului local contestată se încadrează la "alte taxe locale" și ea se calculează și plătește în conformitate cu procedurile aprobate de autoritățile deliberative interesate, în speță, Consiliul Local Cernavodă.
Trebuie observat că formulând acțiunea de față, Instituția Prefectului Constanța a înțeles să atace în contencios administrativ însăși legalitatea actului administrativ emis și respectiv de Hotărârea Consiliului Local Cernavodă nr. 101/2008, deci chiar faptul instituirii acestei taxe locale de poluare și risc și numai într-un subsidiar și cuantumul acestei taxe.
Plecând de la modalitatea de contestare a acestei taxe, în substanța și cuantumul ei, abilitat a o ataca în contencios administrativ fiind Instituția Prefectului, rezultă că determinantă în stabilirea instanței competente material a soluționa cauza este calitatea autorității emitente a actului, aceea de autoritate locală sau centrală și nu criteriul valoric prevăzut în cea de-a doua variantă de art. 10 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
în speță, emitentul actului contestat este o autoritate publică locală - Consiliul Local al orașului Cernavodă, așa încât competența materială de soluționare a cauzei aparține, în mod legal, Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ și fiscal, și nu Curții de Apel Constanța.
Așadar, soluționând cauza pe fondul ei, Curtea de Apel Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, a încălcat competența de ordine publică a altei instanțe, ceea ce face ca hotărârea pronunțată să fie lovită de nulitate absolută, motiv de casare prevăzut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., fapt ce impune admiterea recursului în baza art. 312 C. proc. civ., casarea sentinței și trimiterea cauzei la Tribunalul Constanța, secția contencios administrativ și fiscal, instanță competentă legal a soluționa cauza.
Soluționând cauza pe excepție, înalta Curte a considerat inutilă analizarea motivelor de recurs formulate de recurentul-pârât Consiliul Local Cernavodă și care vizează fondul cauzei, acestea au fost avute în vedere cu ocazia soluționării cauzei de către Tribunalul Constanța.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3801/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3805/2011. Contencios → |
|---|
