ICCJ. Decizia nr. 4916/2011. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.4916/2011
Dosar nr.2412/2/2010
Şedinţa publică de la 25 octombrie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în faţa instanţei de fond
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal, reclamanţii G.S. si G.M.D. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta Regia Autonomă - Registrul Auto Român, obligarea pârâtei la modificarea certificatului de omologare industrială a vehiculului categoria M.I., marca H., din nr. de omologare nr. AFlBlG0011B59E4/2008 în nr. AFlBlG0011B59E6/2008 (în realitate E5) şi în mod corespunzător a cărţii de identitate a vehiculului emisă la 20 mai 2009, precum şi obligarea pârâtei la cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că au achiziţionat autoturismul de la reprezentanţa H. din statul Texas - S.U.A. şi imediat după plata taxelor vamale au solicitat R.A.R. - Reprezentanţa Braşov, omologarea autoturismului şi eliberarea cărţii de identitate a vehiculului în vederea înmatriculării sale în România.
Au susţinut reclamanţii că la data de 13 aprilie 2009 au efectuat testul privind analiza emisiilor de noxe la autoturism şi cum la acea dată, în România nu erau reglementate încă normele pentru determinarea valorilor maximale de poluare Euro 5 şi 6, existente deja în Europa, încadrarea s-a făcut doar în raport de limitele maximale reglementate, pentru care laboratorul era omologat, respectiv Euro 4, pentru aceleaşi considerente a fost eliberată şi CIV - ul maşinii, care la pct. 5 - nr. de omologare apare terminaţia E4.
Reclamanţii au afirmat că demersul lor procesual este justificat de faptul că O.U.G. nr. 50/2008 a instituit taxa de poluare doar pentru autovehiculele Euro 4, nu şi pentru cele Euro 5 şi 6, astfel că, în raport de noile norme legale, au solicitat pârâtului rectificarea omologării autoturismului si a CIV, în sensul încadrării autoturismului în norma de poluare Euro 5, solicitare care însă a rămas fără răspuns.
Prin întâmpinare, pârâta Regia Autonomă - Registrul Auto Român a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, susţinând, în esenţă, că autoturismul reclamantei a fost corect omologat, întrucât documentele tehnice de omologare tip ale bunului deţinut de reclamantă sunt conform Directivei nr. 70/220/CEE modificată prin Directiva nr. 96/69/CE, care reprezintă gradul de poluare Euro 4.
A mai arătat că laboratorul de încercări pentru securitatea rutieră din cadrul R.A.R nu efectuează teste pentru Euro 5, deoarece aparatura existentă nu permite măsurarea tuturor componentelor necesare încadrării în limitele valorilor de Euro 5 şi că, nu există nicio prevedere legală care să oblige RAR să deţină dotarea necesară efectuării testelor pentru încadrarea în normele Euro.
2. Hotărârea instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa nr. 3905 din 13 octombrie 2010, a admis acţiunea reclamanţilor, a obligat pârâta R.A.R să procedeze la modificarea certificatului de omologare industrială a vehiculului categoria M.I., marca H, din nr. de omologare AF1B1G0011B59E4/2008 în nr. AF1B1G0011B59E6/2008, emisă la 20 mai 2009 şi a obligat pârâta R.A.R. la plata sumei de 2.050 lei, cheltuieli de judecată către reclamanţi.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că potrivit cap. 4, pct. 7, subpunct 7.1 din Ordinul M.T.C.T. nr. 2132/2005, pentru aprobarea reglementărilor privind omologarea individuală, eliberarea cărţii de identitate si certificarea autenticităţii vehiculelor rutiere RNTR7, omologarea individuală în România a unui autovehicul se acordă pe bază de documente tehnice privind datele de omologare sau teste efectuate de un serviciu tehnic notificat la Comisia Europeană.
În opinia judecătorului de fond, chiar dacă RAR nu era dotat cu aparatura tehnică necesară efectuării încercării tip I, deci a testului, avea obligaţia de a proceda la obţinerea documentaţiei tehnice privind datele de omologare, fie de la producător (documente pe baza cărora s-a făcut omologarea de tip a acestui autoturism H., în diferite state europene), fie să apeleze la un organism similar R.A.R. din altă ţară europeană, în care s-au importat astfel de autoturisme, pentru obţinerea acestor documente, reclamanţii neavând nicio culpă în cauză.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei decizii a formulat recurs, în termenul legal, pârâta Regia Autonomă - R.A.R., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând motivele de recurs prevăzute de art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta - pârâtă a invocat motivul prevăzut în art. 304 pct. 7 C. proc. civ. şi a arătat că motivarea sentinţei este lacunară, neîntrunind cerinţele art. 261 pct. 5 C. proc. civ. şi cuprinde, totodată, motive contradictorii, în sensul că în considerente se face referire la norma de poluare Euro 5, iar în dispozitiv se acordă un nr. de omologare corespunzător normei de poluare Euro 6.
Raportat la prevederile art. 304 pct. 6 şi 8 C. proc. civ., recurenta a arătat că instanţa a acordat mai mult decât s-a cerut şi a interpretat greşit actul dedus judecăţii, schimbând natura acestuia, criticile formulate în cuprinsul acestui motiv fiind identice cu cele anterior precizate.
În cadrul motivului prevăzut în art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a arătat că sentinţa a fost dată cu aplicarea greşită a legii, instanţa ignorând apărările formulate şi preluând în totalitate argumentele reclamanţilor referitoare la valorile limită ale emisiilor poluante.
Cu privire obligarea la plata cheltuielilor de judecată, a susţinut că nu se poate reţine culpă procesuală a recurentei, pe de-o parte, datorită lipsei dotării necesare a R.A.R. pentru efectuarea, anterior lunii decembrie 2010, a testului de poluare E5, iar pe de altă parte, nu există nicio prevedere legală care să stabilească în sarcina sa obligativitatea de a obţine documentaţia de omologare de la producător sau de la un alt organism similar din altă ţară europeană.
Procedura derulata în faza recursului
Prin concluziile scrise depuse la dosar (fila 23-26), recurenta-pârâtă a arătat că solicitarea intimaţilor-reclamanţi de a se menţiona în cartea de identitate a vehiculului, norma de poluare Euro 5, a fost soluţionată în mod favorabil şi pe cale de consecinţă solicită să se ia act de tranzacţia intervenită între părţi, privind soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului, anexând înscrisul sub semnătură privată în care este consemnată învoiala părţilor (f.27 dosar).
Cu ocazia dezbaterilor în şedinţa publică din 25.10.2011, recurenta-pârâtă a depus la dosar extrasul cărţii de identitate a vehiculului, în care a fost înscris numărul de omologare modificat, potrivit normei de poluare E5 (fila 30 dosar).
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Faţă de actele şi lucrările dosarului, de probele administrate în cauză, înalta Curte apreciază, că recursul este fondat şi îl va admite pentru considerentele care vor fi relevate în continuare.
În ceea ce priveşte obiectul cauzei, ce vizează refuzul pârâtei R.A.R. de a modifica certificatul de omologare a autovehiculului marca H., din nr. de omologare AF1B1G0011B59E4/2008 în nr. AF1B1G0011B59E6/2008 (în realitate E5) şi în mod corespunzător a cărţii de identitate a vehiculului, Înalta Curte reţine tranzacţia încheiată între părţile litigante (f. 27) precum si extrasul cărţii de identitate a autovehiculului, din data de 16 februarie 2011, având înscris numărul de omologare AF1B1G0011B59E5, conform normei de poluare E5 (f.30), înscrisuri din care rezultă stingerea obligaţiei stabilită în sarcina recurentei-pârâte prin sentinţa recurată.
Faţă de această situaţie de fapt, de concluziile părţilor, de înscrisurile administrate în cauză şi de efectele ex tune şi ex nune produse de actele declarative de drepturi, în speţă, tranzacţia judiciară, înalta Curte apreciază că nu mai are relevanţă examinarea motivelor de nelegalitate invocate prin cererea de recurs şi se impune admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate, în sensul respingerii cererii formulate de reclamanţii G.S. şi G.M.D. ca rămasă fără obiect.
În ceea ce priveşte obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată , instanţa de recurs reţine că aplicabilitatea art. 274 alin. (1) C. proc. civ. implică ideea de culpă procesuală a părţii care a pierdut procesul.
Însă, în litigiul de faţă, aşa cum rezultă din tranzacţia părţilor, intimaţii - reclamanţii au înţeles să renunţe la dreptul de a solicita orice pretenţii, daune materiale şi morale, anterioare sau ulterioare litigiului dintre părţi, faţă de R.A.R. şi salariaţii acestuia, precum şi la pretenţiile decurgând din plata taxei de poluare, sau a altor taxe necesare înmatriculării în România a autovehiculului, context în care, instanţa de recurs va înlătura obligarea recurentei-pârâte R.A.R. - R.A. la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 2.050 lei.
2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modificată sentinţa atacată în sensul că va respinge cererea reclamanţilor G.S. şi G.M.D. ca rămasă fără obiect şi va înlătura obligarea recurentei-pârâte R. A.R. - R. A. de plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de către Regia Autonomă Registrul Auto Român împotriva sentinţei nr.3905 din 13 octombrie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge cererea reclamanţilor G.S. şi G.M.D., ca rămasă fără obiect şi înlătură obligarea recurentei-pârâte Regia Autonomă - R.A.R. de la plata cheltuielilor de judecată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 octombrie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4735/2011. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4949/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
