ICCJ. Decizia nr. 1712/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1712/2012
Dosar nr. 3201/40/2010
Şedinţa publică de la 29 martie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamantul S.R.A. a chemat în judecată pârâţii Statul Român, prin Ministerul Economiei şi Finanţelor, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Primăria Municipiului Botoşani, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună obligarea acestora la plata sumei de 2.200.000 lei RON, reprezentând contravaloare despăgubirilor ce i se cuvin, conform Dispoziţiei nr. 1080/2006 emisă de Primăria Municipiului Botoşani, urmând ca plata să fie efectuată, fie în numerar, fie în acţiuni.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin Dispoziţia nr. 1080 din 31 martie 2006 s-a dispus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru imobilele deţinute în proprietate de autorul său - S.B., însă Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a refuzat să trimită dosarul evaluatorului pentru întocmirea raportului de evaluare.
Prin sentinţa nr. 83 din 7 iulie 2008, Curtea de Apel Suceava - secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea reclamantului S.R.A., obligând Statul Român - Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să transmită dosarul acestuia, evaluatorului sau societăţii de evaluare desemnată, în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Prin întâmpinările formulate pârâtele au invocat următoarele excepţii:
- Direcţia Generală a Finanţelor Publice Botoşani a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Finanţelor Publice;
- Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei învestită cu soluţionarea cauzei, a prematurităţii solicitării de plată şi a nelegalităţii Dispoziţiei nr. 1080/2006 emisă de Primăria Municipiului Botoşani.
La rândul său, pârâta Primăria Municipiului Botoşani a invocat excepţia autorităţii de lucru judecat şi aceea a lipsei competenţei materiale a Tribunalului Botoşani.
Prin încheierea de şedinţă din data de 11 martie 2011, Tribunalul Botoşani - secţia civilă, investit cu soluţionarea cererii având ca obiect"; pretenţii"; a admis excepţia necompetenţei materiale,invocată din oficiu şi a declinat competenţa de judecare a cauzei în favoarea secţiei comerciale de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Suceava, reţinând faptul că una din părţile în litigiu este o societatea comercială, fapt ce atrage prezumţia de comercialitate, prevăzută de art. 4 C. com.
Curtea de Apel Suceava - secţia comercială de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 183 din 2 mai 2011 a respins ca nefondată acţiunea de contencios administrativ având ca obiect"; pretenţii"; formulată de reclamantul S.R.A.
Totodată, a respins cererea reconvenţională formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi cererea de chemare în garanţie formulată de Instituţia Prefectului Judeţului Botoşani.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că excepţia prematuritătii acţiunii pentru lipsa emiterii titlului de despăgubiri este neîntemeiată, întrucât reclamantul înţelege ca plata despăgubirilor să fie acordată pe procedura de drept comun, ori, în cauză primează legea specială respectiv Legea nr. 247/2005.
Referitor la cererea reconvenţională formulată Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor s-a reţinut că este nefondată, pârâta neputând invoca dovezi pentru calitatea de moştenitor a reclamantului.
De asemenea, s-a reţinut că nici cererea de chemare în garanţie a Prefectului Judeţului Botoşani nu poate fi primită, ca o consecinţă a respingerii ca nefondate a acţiunii principale.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.R.A., criticând sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie.
1) Recurentul a susţinut, în esenţă, că obiectul litigiului de faţă îl constituie obligarea autorităţii pârâte la emiterea titlului de plată în cadrul procedurii administrative prevăzut de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
2). Deşi din punct de vedere procedural considerentele expuse de instanţă sunt suficiente pentru admiterea recursului, recurentul susţine că este necesar a clarifica şi aspectele de fapt şi de drept care converg către concluzia ca intimata-pârâtă Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a acţionat cu exces de putere.
Astfel Secretariatul Comisiei Centrale, asigurat de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi-a depăşit atribuţiile acordate prin art. 16 din Legea nr. 247/2005 Titlul VII şi prin adresa nr. 15418/CC din 7 iulie 2008, întrucât a emis dosarul de despăgubire aferent Dispoziţiei nr. 1080/2006 Primăriei Municipiului Botoşani cu motivarea că este necesar a se cunoaşte motivul imposibilităţii restituirii celor două locuinţe închiriate, iar pentru suprafaţa de 1881 mp pentru care se solicită despăgubiri nu se menţionează situaţia juridică actuală a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri.
3) Recurentul a susţinut că şi termenul rezonabil impus de art. 6 pct. l din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Libertăţilor Fundamentale a fost depăşit de autoritatea administrativă intimată-pârâtă, în condiţiile în care în materie civilă, aceasta cuprinde şi durata procedurilor administrative preliminare, atunci când posibilitatea sesizării unei jurisdicţii este condiţionată de parcurgerea unei asemenea proceduri.
Recursul este nefondat.
În fapt, prin notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, reclamantul a solicitat acordarea de despăgubiri pentru imobilul din str. Ştefan Luchian, respectiv diferenţa de teren de 1881 mp şi diferenţa ce i se cuvine din imobilul compus din două corpuri de clădire.
Primăria Municipiului Botoşani, în calitate de entitate notificată, prin Dispoziţia nr. 1080/2006 a acordat măsuri reparatorii pentru imobilul notificat, dosarul aferent acestei dispoziţii fiind transmis Secretariatului Comisiei Centrale, fiind declanşată procedura administrativă prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005.
Dosarul a fost înregistrat la Secretariatul Comisiei Centrale sub nr. 15418/CC şi au fost parcurse etapele transmiterii şi înregistrării dosarului, fiind totodată analizat în privinţa legalităţii respingerii cererii de restituire în natură a imobilelor solicitate de reclamant.
De remarcat este faptul că în privinţa imobilului notificat, reclamantului i-a fost acordat beneficiul Legii nr. 10/2001, în baza aceleiaşi documentaţii, atât de către Primăria Municipiului Botoşani, cât şi de Prefectura judeţului Botoşani.
De asemenea, trebuie menţionat şi faptul că la momentul preluării abuzive a imobilului notificat, exista o stare de coproprietate, deoarece B.S. decedase în anul 1947, iar moştenitorii acestuia M., L. şi N.B. deţineau fiecare câte o cotă parte din dreptul de proprietate asupra imobilului. Legea nr. 247/2005 stabileşte procedura administrativă şi etapele din cadrul acesteia care trebuie parcurse în vederea emiterii unei decizii reprezentând titlul de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.
Astfel fiind, în speţă sunt aplicabile prevederile art. 16 Titlul VII din Legea nr. 247/2005, conform cărora:
- alin. (1): „Deciziile/dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administraţiei publice centrale învestite cu soluţionarea notificărilor şi în care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire, însoţite, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi întreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptăţită şi/sau regăsite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe judeţe, conform eşalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.";',
- alin. (2): „Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare care nu au fost soluţionate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoţite de deciziile/dispoziţiile emise de entităţile învestite cu soluţionarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administraţiei publice centrale conţinând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situaţia juridică actuală a imobilului obiect al restituirii şi de întreaga documentaţie aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcţii demolate depuse de persoana îndreptăţită şi/sau regăsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor/dispoziţiilor sau după caz, a ordinelor.";
- alin. (21): „Dispoziţiile autorităţilor administraţiei publice locale vor fi centralizate pe judeţe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoţite de referatul conţinând avizul de legalitate al instituţiei prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.";
- alin. (22): „Deciziile/dispoziţiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoţite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parţial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deţinute de entitatea învestită cu soluţionarea notificării.
- alin. (3): „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentaţiilor depuse de către titularii deciziilor/dispoziţiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsură reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală şi care nu au fost soluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
- alin. (4): „Pe baza situaţiei juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2) în privinţa verificării legalităţii respingerii cererii de restituire în natură.";
- alin. (5): „Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) şi (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.";
- alin. (6): „După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, şi va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conţine cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.";
Legiuitorul a menţionat în mod detaliat şi procedura care urmează după efectuarea raportului de evaluare de către evaluatorul numit.
În mod expres, în art. 16 alin. (7) al acestui act normativ, se menţionează că „în baza raportului de evaluare Comisia Centrală va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.";
În alin. (8) se arată că dispoziţiile alin. (1) - (2) şi (7), care reglementează procedura de emitere a titlului de despăgubire se aplică în mod corespunzător şi deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) şi art. 31 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acorda ca despăgubire, iar în cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenţa sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflaţie.
Deşi reclamantul prin acţiune înţelege ca plata despăgubirilor să fie acordate pe procedura dreptului comun (expertiză extrajudiciară) totuşi, în cauză primează legea specială, respectiv Legea nr. 247/2005, astfel că cererea acestuia neîndeplinind condiţiile acestei legi va fi respinsă ca nefondată, aşa cum de altfel,corect a reţinut şi instanţa de fond.
Nefondată este şi cererea reconvenţională formulată de Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, întrucât, în această fază procesuală,când s-a eliberat de către Consiliul Judeţean Botoşani Hotărârea nr. 160/1997 şi de către Primarul Municipiului Botoşani Dispoziţia nr. 1080/2006 şi s-a pronunţat sentinţa nr. 83/2008, rămasă irevocabilă, nu se mai poate invoca lipsa dovezilor privind calitatea de moştenitori a reclamantului, după autorii acestuia pentru a căror bunuri s-au propus despăgubiri şi nici pentru suprafaţa de 1881 mp teren,care nu face obiectul despăgubirilor.
Referitor la cererea de chemare în garanţie a Instituţiei Prefectului Judeţului Botoşani, corect a fost respinsă de către instanţa de fond, de vreme ce acţiunea principală a fost respinsă ca nefondată.
Examinând şi din oficiu, hotărârea recurată, sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstându-se existenţa motivelor de casare, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.R.A. împotriva sentinţei civile nr. 183 din 2 mai 2011 a Curţii de Apel Suceava - secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 martie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 1700/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1776/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
---|