ICCJ. Decizia nr. 2129/2012. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2129/2012
Dosar nr. 48534/3/2010
Şedinţa publică de la 3 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost sesizată de reclamantul A.I.S. cu excepţia de nelegalitate a prevederilor H.G. nr. 737/2010, în cursul litigiului desfăşurat în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti.
Prin sentinţa civilă nr. 4039 din 7 iunie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul A.I.S., în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României, Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi C.N.P.P., ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că, potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate.
Aşa cum reiese din textul citat, excepţia de nelegalitate poate fi invocată doar cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual, iar în cauză reclamantul a invocat excepţia cu privire la un act administrativ cu caracter normativ.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs, reclamantul A.I.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, verificând data la care a fost formulat recursul, constată că acesta a fost declarat peste termenul de 5 zile, prevăzut de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit acestui text de lege, în materia excepţiei de nelegalitate:
(3) Soluţia instanţei de contencios administrativ este supusă recursului, care se declară în termen de 5 zile de la comunicare şi se judecă de urgenţă şi cu precădere.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că sentinţa atacată a fost comunicată la data de 28 iulie 2011, iar recursul a fost înregistrat la data de 8 august 2011, depăşindu-se, aşadar, termenul legal de 5 zile prevăzut de textele legale sus citate.
Conform dispoziţiilor art. 103 alin. (1) C. proc. civ.: „neexercitarea oricărei căi de atac şi neîndeplinirea oricărui act de procedură în termenul legal atrage decăderea, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai sus de voinţa ei”.
Cum în cauză, recurentul nu a pretins şi nu a dovedit că a fost împiedicat în exercitarea în termen a căii de atac printr-o împrejurare mei presus de voinţa lui, se va constata că recursul este tardiv formulat şi în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.I.S. împotriva sentinţei civile nr. 4039 din 7 iunie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 3 mai 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1909/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2143/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
