ICCJ. Decizia nr. 2690/2012. Contencios
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2690/2012
Dosar nr. 6060/2/2011
Şedinţa publică de la 30 mai 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, petentul H.P.J.J., născut în Ecuador, aflat în custodie publică în Centrul de Cazare pentru Străini luaţi în Custodie Publică, a solicitat în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Imigrări (O.R.I.) şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, revocarea măsurii de luare în custodie publică dispusă de către procurorul desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, prin Rezoluţia nr 1486/H-5/2011 din data de 28 iunie 2011, şi liberarea sa din Centrul Otopeni.
Prin Sentinţa civilă nr. 4645 din 5 iulie 2011, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de petentul H.P.J.J., cetăţean ecuadorian, posesor al paşaportului naţional nr. ........ valabil până la 28 aprilie 2015, aflat în custodie publică în Centrul pentru Străini luaţi în Custodie Publică Otopeni, cu sediul în Otopeni, în contradictoriu cu intimaţii Oficiul Român pentru Imigrări, şi Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin Rezoluţia nr. 1486/II-5/2011din 28 iunie 2011 a procurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus, în temeiul art. 97 alin. (2), art. 87 alin. (1) şi art. 88 alin. (7) din O.U.G nr. 194/2002, republicată, luarea în custodie publică a petentului H.P.J.J., pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 28 iunie 2011 până la data de 27 iulie 2011, ca urmare a faptului că la expirarea termenului deciziei de returnare, nu a părăsit voluntar teritoriul României.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul, H.P.J.J., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte constată că deşi recurentul-reclamant a fost citat cu menţiunea de a depune taxa judiciară de timbru în valoare de 2 RON şi timbru judiciar 0,15 RON, conform dovezii anexate la fila 4 a dosarului, acesta nu şi-a îndeplinit această obligaţie legală.
Or, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) coroborate cu cele ale art. 3 din Legea nr. 146/1997, precum şi cu cele ale art. 3 din O.G. nr. 32/1995, cererea pentru exercitarea recursului se timbrează prin achitarea taxei judiciare de timbru şi prin depunerea timbrului judiciar.
Aceste taxe se depun la dosarul cauzei, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 146/1997.
În aceste sens sunt şi dispoziţiile art. 3021 alin. (2) C. proc. civ. potrivit cărora: „La cererea de recurs se va ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii”.
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciară de timbru şi timbrul judiciar „neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii”.
Astfel fiind, Înalta Curte în temeiul dispoziţiilor art. 3021 alin. (2) C. proc. civ., şi ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 va dispune anularea recursului ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de H.P.J.J. împotriva Sentinţei nr. 4645 din 5 iulie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 30 mai 2012.
Procesat de GGC - LM
← ICCJ. Decizia nr. 2320/2012. Contencios. Refuz acordare... | ICCJ. Decizia nr. 2730/2012. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|