ICCJ. Decizia nr. 2907/2012. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2907/2012
Dosar nr. 826/46/2011
Şedinţa publică de la 12 iunie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 365 din 27 iulie 2011 pronunţată în dosarul nr. 826/46/2011, Curtea de Apel Piteşti a respins contestaţia şi cererea de suspendare a procedurii de atribuire, formulate de reclamantele A.P.T.A.F. Cheia – Olăneşti şi A.V.P.S.C. Căzăneşti, în contradictoriu cu pârâtul M.M.P., ca nefondate.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut următoarele:
Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, prin atribuire directă în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006 şi a Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
Asociaţia reclamantă, deţinătoare a peste 50 % din suprafaţa fondurilor cinegetice în cauză, a solicitat atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, din cuprinsul celor 5 fonduri cinegetice, dovedind că: deţine licenţă, consimte că la data stabilită de administrator pentru încheierea contractelor de gestionare a faunei cinegetice să aibă angajată cu contract individual de muncă cel puţin o persoană pentru exercitarea atribuţiilor de pază şi de ocrotire a vânatului pentru fiecare fond atribuit; nu înregistrează datorii privind plata tarifelor de gestionare, exprimată prin solicitări, în condiţiile legii pentru fondurile pe care le-au avut în gestiune; consimte că la data stabilită de administrator pentru încheierea contractelor de gestionare a faunei cinegetice, să depună o scrisoare de garanţie bancară de bună execuţie, cu o valoare egală cu cea a tarifului de atribuire, la dispoziţia administratorului pe toată durata de derulare a contractului.
S-a arătat că în procedura de atribuire au fost depuse documente care atestă îndeplinirea condiţiilor susmenţionate şi propunerea A.P.T.A.F. Cheia Olăneşti, care deţine în proprietate peste 50 % din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Pentru fondul cinegetic 19 Olăneşti, cu o suprafaţă totală de 16.920 ha., asociaţia deţine un total de 6.452,74 ha.; pentru fondul cinegetic 32 N.B. cu o suprafaţă totală de 8.092 ha., asociaţia deţine un total de 5.221,42 ha.; pentru fondul 38 D. din totalul de 6.664 ha., asociaţia deţine 3.851,4 ha.; pentru fondul 47 R. din totalul de 7.382 ha, deţine un total de 4.061,7 ha.; pentru fondul 45 F., din totalul de 9.944 ha., deţine un total de 8.390,2 ha.
A.P.T.A.F. Cheia Olăneşti a depus totodată copie de pe actele de înfiinţare şi dovada înscrierii în registrul asociaţilor şi fundaţiilor, având ca scop alegerea şi propunerea gestionarului fondului cinegetic, în cuprinsul căreia persoanele asociate deţin mai mult de 50 % din suprafaţa acestuia, cu care administratorul poate încheia contract de gestionare, şi îndeplinirea prevederilor privind încasarea tarifului de gestionare, conform art. 15 din Legea nr. 407/2006.
La baza respingerii solicitării de atribuire directă a gestionării fondurilor cinegetice s-a invocat faptul că „nu a fost depusă la dosar dovada includerii terenurilor în fondul cinegetic, astfel că nu este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1121/2010, cu modificările şi completările ulterioare”.
Odată cu depunerea dosarului de atribuire, s-a formulat şi o sesizare, iar ulterior o plângere prealabilă împotriva refuzului nelegal şi nejustificat al I.T.R.S.V. Vâlcea din 5 mai 2011, de eliberarea unui document punctual, prin care se confirmă faptul că terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse în fondurile de vânătoare.
Adeverinţa prin care se confirmă punctual că terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse în fondurile de vânătoare, a fost solicitată în termen legal, iar contestaţia asupra refuzului nejustificat de eliberare a acestei adeverinţe, a fost temeinic motivată, fapt pentru care instanţa, Tribunalul Vâlcea, a pronunţat o sentinţă executorie prin care a dispus obligarea I.T.R.S.V. Vâlcea să comunice îndată răspunsul conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
În drept, cererea a fost întemeiată pe art. 1 din Legea nr. 554/2004, pe prevederile Legii nr. 407/2006 şi ale Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
În susţinerea cererii au fost depuse la dosar dovada sesizării adresată M.M.P. la data de 5 mai 2011, notă de constatare din 24 mai 2011, proces-verbal din data de 27 mai 2011, întocmit de C.A.D.G.F.C., certificat emis în dosarul nr. 2496/90/2011 al Tribunalului Vâlcea, plângere prealabilă adresată M.M.P. la 31 mai 2011.
M.M.P. a formulat întâmpinare solicitând respingerea, ca neîntemeiată, a cererii principale, precum şi a cererii de suspendare a procedurii de atribuire, cu obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare, s-a arătat că, în perioada 19 aprilie - 08 mai 2011, în conformitate cu art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 şi Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, M.M.P. ca administrator al fondului cinegetic a organizat acţiunea de atribuire în gestiunea faunei din fondurile cinegetice, reclamanta depunând în termen legal documentaţia pentru participarea la atribuirea directă.
Comisia de atribuire a constatat că pentru 21 de fonduri cinegetice nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiţiilor legale, fiind întocmit procesul verbal din 27 mai 2011.
Împotriva acestuia s-a formulat contestaţie care a fost respinsă la data de 7 iunie 2011, reţinându-se că instanţa a dispus emiterea de către I.T.R.S.V. Vâlcea a unui răspuns din care să reiasă că suprafeţele deţinute de reclamantă sunt incluse în fondurile cinegetice solicitate de A.V.P. Cerbul Căzăneşti, hotărâre pronunţată ulterior termenului limită de depunere a documentaţiei şi de verificare a acesteia.
Rezultatele finale ale procedurii au fost supuse aprobării la 14 iunie 2011.
S-a arătat că art. 8 alin. (1) din Legea nr. 407/2006, coroborat cu prevederile Ordinului M.M.P. nr. 1221/2010, prevede că solicitantul trebuie să dovedească includerea suprafeţelor în discuţie în fondul cinegetic pentru care se solicită atribuirea.
Cererea reclamantei nu îndeplineşte cerinţele impuse de lege, deoarece nu s-a făcut dovada că terenurile deţinute în proprietate fac parte din fondurile cinegetice, şi nici că acestea reprezintă peste 50 % din suprafaţa fondului.
Faptul că I.T.R.S.V. Vâlcea a fost obligată să comunice reclamantei răspunsul prevăzut de art. 1 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, este lipsit de relevanţă faţă de faptul că analiza îndeplinirii condiţiilor legale se apreciază în raport de documentaţia depusă cu respectarea termenului legal.
Răspunsul primit de reclamantă de la I.T.R.S.V. Vâlcea a fost negativ, deoarece s-a arătat că nu s-a depus documentaţia din care să reiasă că suprafeţele incluse în A.P. Cheia Olăneşti aparţin F.C. Olăneşti, nr. 32 N.B., nr. 38 D., nr. 46 F. şi nr. 47 R. Prin urmare, nu se putea elibera un înscris din care să rezulte includerea suprafeţelor deţinute de asociaţie în fondurile cinegetice, autoritatea pârâtă procedând în mod corect.
În ce priveşte cererea de suspendare a procedurii de atribuire, se arată că aceasta nu poate fi primită, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile cazului bine justificat şi pagubei iminente.
Curtea de apel a reţinut că potrivit art. 8 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006 a tribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice, direct, atribuirea realizându-se, printre altele şi pentru fondurile cinegetice pentru care proprietarii, persoane fizice şi/sau juridice, inclusiv unităţile administrativ-teritoriale, individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice, fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50 % din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor, pentru o perioadă de 10 ani.
Potrivit art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul fondurilor cinegetice se realizează de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, denumită în continuare administrator , prin atribuire directă, pentru gestionarul propus de proprietarii de terenuri, în condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Potrivit art. 8 alin. (1) din acelaşi ordin, demararea procedurii de atribuire directă pentru situaţia prevăzută la art. 1 alin. (1) lit. a) se face de către administrator, fiind prevăzute de lege formele de publicitate şi etapele de parcurs.
Art. 8 alin. (7) din ordin, arată că atribuirea de la această etapă se finalizează după soluţionarea eventualelor contestaţii, în condiţiile art. 9 alin. (4) din actul normativ menţionat.
Potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 1221/2010, pentru recunoaşterea deţinerii în proprietate a peste 50 % din suprafaţa fiecărui fond cinegetic, pentru situaţia prevăzută la art. 3 alin. (1) lit. a), proprietarii, individual sau într-o asociaţie de proprietari legal constituită, trebuie să facă dovada includerii suprafeţelor prevăzute la lit. a) în fondul cinegetic pentru care solicită atribuirea, printr-un document original eliberat de către inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază de competenţă se află fondul cinegetic în cauză.
În sensul celor menţionate instanţa de recurs a reţinut că în cadrul M.M.P. s-a desfăşurat procedura de atribuire a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, potrivit Ordinului M.M.P. nr. 1221/2010, în perioada 8 - 27 mai 2011.
Anunţul privind procedura a fost publicat, la data de 18 aprilie 2001, în cotidianul A. şi pe site-ul Ministerului Mediului şi la sediile I.T.R.S.V.
Au fost depuse la sediul M.M.P. – D.G.P. dosare pentru atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, până la 8 mai 2001.
Comisia de atribuire, întrunită la 27 mai 2011, a constatat că se face dovada îndeplinirii condiţiilor pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul a 166 fonduri cinegetice potrivit situaţiei prezentate în Anexa 2A şi respectiv că nu se face dovada îndeplinirii condiţiilor pentru atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice din cuprinsul a 27 fonduri cinegetice, potrivit situaţiei prezentate în Anexa 2B.
Printre acestea din urmă, în Anexa 2B la procesul verbal nr. 218411 din 27 mai 2001, s-a menţionat că A.P.T.A.F. Cheia Olăneşti judeţul Vâlcea nu a depus la dosar dovada includerii terenurilor în fondul cinegetic, nefiind îndeplinită condiţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, pentru cinci fonduri cinegetice: 19 O., 32 N.B., 38 D., 46 F. şi 47 R., judeţul Vâlcea.
Reclamanta a formulat plângere prealabilă, în condiţiile art. 9 alin. (4) din Ordinul nr. 1221/2010, raportat la art. 1 şi 7 din Legea nr. 554/2004, în termenul prevăzut de lege, 3 zile lucrătoare de la afişarea rezultatelor.
Nu s-a depus la dosar un răspuns scris la contestaţie în condiţiile art. 9 alin. (5) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, reclamantele arătând prin apărător că aceasta a fost respinsă.
S-a mai constatat că reclamantele au participat la procedura de atribuire, însă, au fost descalificate pe considerentul că nu a fost îndeplinită condiţia prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b) din Regulamentul aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
În Nota de constatare încheiată la 24 mai 2001, în cadrul A.P.T. Cheia Olăneşti, s-a reţinut că I.T.R.S.V. Vâlcea nu a eliberat dovada includerii suprafeţelor A.P.T.A.F. Cheia Olăneşti conform art. 4 lit. b) din ordinul menţionat, comunicând acest lucru asociaţiei prin adresa nr. 3736 din 5 mai 2011, prin care s-a solicitat asociaţiei completarea documentaţiei fără precizarea documentelor care lipsesc.
Curtea de apel a reţinut că reclamantele au sesizat Tribunalul Vâlcea cu o cerere de chemare în judecată împotriva I.T.R.S.V. Vâlcea, solicitând obligarea acesteia de a comunica de îndată răspunsul prevăzut la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, iar prin sentinţa nr. 1226 din 27 mai 2011, în dosarul nr. 2496/90/2011, Tribunalul Vâlcea, secţia comercială de contencios administrativ fiscal, a admis cererea, obligând pârâta să comunice răspunsul solicitat.
Hotărârea a fost pronunţată în procedura ordonanţei preşedinţiale, instanţa neefectuând o verificare a fondului dreptului reclamantei cu privire la îndeplinirea cerinţelor legale pentru primirea acestuia şi cu atât mai mult asupra conţinutului adeverinţei în discuţie, dispunându-se numai obligarea la emiterea unui răspuns potrivit art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
Ceea ce este esenţial pentru reclamantă, în scopul participării la procedură, este conţinutul răspunsului la a cărui emitere a obligat instanţa de judecată, care nu a analizat decât sumar îndreptăţirea acesteia la primirea unui răspuns la solicitarea de a emite o adeverinţă prin care să se arate „dacă anumite suprafeţe deţinute de unii proprietari sunt sau nu cuprinse în fondurile cinegetice enumerate”.
Potrivit datelor dosarului, susţinute de afirmaţiilor reclamantelor prin apărător, la termenul din 27 iulie 2011, nici în prezent nu a fost eliberată de către I.T.R.S.V. Vâlcea, adeverinţa la care se referă art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, astfel că într-o asemenea situaţie nu s-a putut reţine îndeplinirea condiţiilor de participare la procedură.
Din această situaţie de fapt, Curtea de apel a reţinut că este certă pentru autoritatea pârâtă din prezenta cauză, lipsa documentului prevăzut de art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 1221/2010, la momentul depunerii dosarului dar şi ulterior la stabilirea rezultatelor.
Faptul că obligaţia I.T.R.S.V. Vâlcea de a emite un răspuns, nerespectată la momentul depunerii cererii de participare la procedura de atribuire directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, a fost dispusă de instanţă printr-o sentinţă executorie la aceeaşi dată la care s-a încheiat procesul verbal în cadrul procedurii de atribuire, nu complineşte obligativitatea de a se depune la dosarul de atribuire un act cu conţinutul menţionat la art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010.
Totodată, Curtea de apel a constat că potrivit Anexei 2 pct. 4 din H.G. nr. 1635/2009 privind organizarea şi funcţionarea M.M.P., printre u nităţile care funcţionează în subordinea M.M.P. se numără şi I.T.R.S.V., rezultând astfel că această autoritate este o structură distinctă de autoritatea pârâtă, nu funcţionează în cadrul acesteia, astfel că Ministerul nu avea posibilitate să emită actul solicitat sau să ceară unităţii aflate în subordinea sa, asemenea înscris în cadrul procedurii.
Prin urmare, reclamanta nu a putut depune dovada cerută de art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul nr. 1221/2010, datorită atitudinii unei alte autorităţi decât pârâta din prezenta cauză, aspect care nu poate atrage consecinţe asupra actelor efectuate de către această autoritate, pentru a căror întocmire s-au respectat dispoziţiile legale.
Asupra cererii de suspendare a procedurii de atribuire a fondurilor cinegetice, se constată în primul rând că la data formulării cererii, procedura era încheiată, iar în al doilea rând că, prin sentinţa nr. 349 din 29 iunie 2011, Curtea de Apel Piteşti a respins cererea de suspendare provizorie formulată de către reclamantă, reţinându-se că nu s-a dovedit cazul bine justificat, ca cerinţă esenţială de admitere a unei cereri de suspendare. A reţinut instanţa că nu s-a făcut dovada că soluţia instanţei de obligare a I.T.R.S.V. Vâlcea să răspundă reclamantei s-ar fi aflat la dispoziţia Comisiei de atribuire şi ca atare nici că procesul verbal emis la aceeaşi dată, ca şi sentinţa, ar fi fost consecinţa nesocotirii acesteia.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 1 şi 18 din Legea nr. 554/2004 curtea de apel a respins cererea de suspendare a procedurii, de asemenea a respins contestaţia ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamantele, în termen legal, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului reclamantele au arătat, în esenţă, următoarele:
Cererea a fost respinsă de M.M.P. şi la baza respingerii solicitării de atribuire directa a gestionarii fondurilor cinegetice menţionate a fost invocat motivul ca „nu a fost depusă la dosar dovada includerii terenurilor în fondul cinegetic, astfel că nu este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 4 alin (1) lit. b) din regulamentul aprobat prin Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, cu modificările şi completările ulterioare”.
Fata de aceasta constatare, odată cu depunerea dosarului de atribuire s-a formulat si o sesizare si ulterior plângere prealabila împotriva refuzului nelegal si nejustificat al I.T.R.S.V. Vâlcea nr. 3736 din 05 mai 2011, de eliberare a unui document punctual, adeverinţa prin care se confirma faptul ca terenurile ce fac obiectul asocierii sunt incluse in fondurile de vânătoare.
Adeverinţa respectiva a fost solicitată în termen legal şi util iar contestaţia asupra refuzului nejustificat de eliberare a acestei adeverinţe a fost temeinic motivata fapt pentru care instanţa de contencios administrativ Tribunalul Vâlcea, a pronunţat o sentinţa executorie prin care a dispus obligarea I.T.R.S.V. Vâlcea să comunice îndată răspunsul conform art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221 cu modificările ulterioare.
Sesizările depuse la M.M.P. nu au fost soluţionate, dovada fiind faptul ca acestea nici nu au fost menţionate in Anexa 1B la procesul verbal ce face obiectul prezentului recurs.
Eliminarea abuziva de la atribuire a A.V.P.S. CERBU Căzănesti propusa de A.P.T.A.F. CHEIA-OLANESTI conform legii si regulamentelor de atribuire de către M.M.P. este vădit netemeinica si nelegala având in vedere ca unicul motiv de respingere a solicitării este nedepunerea la dosar a unei adeverinţe solicitata fundamentat, in termen si neeliberata tot de M.M.P. prin instituţia sa subordonata, respectiv I.T.R.S.V. Vâlcea aşa cum rezulta din Anexa nr. 2 la Referatul nr. 218730 din 14 iunie 2011 ce emana de la intimat.
Relevant este şi faptul ca la eliberarea acestei adeverinţe, M.M.P. prin instituţia sa subordonata, I.T.R.S.V. Vâlcea avea de verificat doar o evidenta scriptica privitoare la includerea terenurilor ce fac obiectul asocierii in limitele fondurilor cinegetice aşa cum sunt delimitate tot de M.M.P. si nicidecum o verificare a fondului dreptului care rezulta fără echivoc din celelalte documente ce compun dosarul de atribuire.
Neîndeplinirea obligaţiei eliberării acestei adeverinţe nu este o culpa a solicitanţilor, ci o culpa chiar a ministerului care a organizat atribuirea si care motivează respingerea solicitării de atribuire pe însăşi culpa sa.
În motivarea sentinţei, instanţa a reţinut în mod greşit si contradictoriu faptul ca „aceasta autoritate I.T.R.S.V. este o structura distincta de autoritatea parata, nu funcţionează in cadrul acesteia, astfel ca Ministerul nu avea posibilitate sa emită actul solicitat sau sa ceara unităţii aflate in subordinea sa, asemenea înscris, cu toate ca tot instanţa constata ca „potrivit Anexei 2 pct. 4 din H.G. nr. 1635/2009 privind funcţionarea M.M.P., printre unităţile care funcţionează în subordinea M.M.P. se număra şi I.T.R.S.V.”
De asemenea, în mod greşit, instanţa de contencios administrativ a apreciat ca sentinţa Tribunalului Vâlcea, invocata de noi, a analizat decât sumar îndreptăţirea noastră la primirea unui răspuns la solicitarea de a ni se emite adeverinţa in discuţie „neefectuând o verificare a fondului dreptului reclamantei cu privire la îndeplinirea cerinţelor legale pentru primirea acesteia”.
Această apreciere este greşita si netemeinica ţinând cont de faptul că I.T.R.S.V. Vâlcea avea de verificat doar o evidenta scriptica privitoare la includerea terenurilor ce fac obiectul asocierii in limitele fondurilor cinegetice aşa cum sunt delimitate tot de M.M.P. si nicidecum o verificare a fondului dreptului care rezulta fără echivoc din celelalte documente ce compun dosarul de atribuire.
În motivarea sentinţei ce face obiectul prezentului recurs, este de neînţeles cum instanţa justifica respingerea contestaţiei noastre prin nerespectarea unei hotărâri judecătoreşti de către autoritatea intimata constatând ca « nici pana in prezent nu a fost eliberata de către I.T.R.S.V. Vâlcea adeverinţa la care se refera art. 4 alin. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, astfel ca într-o asemenea situaţie nu se poate retine îndeplinirea condiţiilor de participare la procedura.
Recursul este nefondat.
Este indubitabil, cum a reţinut şi prima instanţă, că la dosarul de participare pentru atribuirea directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice, nu a fost depusă dovada includerii terenurilor în fondul cinegetic (procesul verbal nr. 218411 din 27 mai 2011 – anexa B) de către reclamantă, exigenţă legală fixată în termeni imperativi şi inderogabili de prevederile art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010 a Ministerului Mediului şi Pădurilor.
Luând ca reper dispoziţia mai sus citată rezultă fără echivoc că obligaţia depunerii unei astfel de dovezi, documentul original eliberat de către inspectoratul teritorial de regim silvic şi de vânătoare în a cărui rază de competenţă se află fondul cinegetic în cauză, în termenii art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010, incumbă solicitantului, în speţă, reclamantei A.V.P.S. Cerbu Căzăneşti.
Indiferent de raporturile dintre pârâtul M.M.P. şi I.T.R.S.V. Vâlcea, esenţial în cauză este că obligaţia depunerii unei documentaţii complete în vederea atribuirii directe a dreptului de gestionare a faunei cinegetice revine exclusiv reclamantei, fiind în afara oricărei discuţii că pârâtului i-ar reveni vreo obligaţie de a întreprinde demersuri pe lângă I.T.R.S.V. Vâlcea ca acesta să elibereze adeverinţa care să ateste includerea suprafeţelor deţinute de A.P.T.A.F. Cheia – Olăneşti în fondurile cinegetice solicitate de A.V.P.S. Cerbu Căzăneşti, şi în acest fel să fie completat dosarul de atribuire depus de A.V.P.S. Cerbu - Căzăneşti.
Este irelevant că reclamanta A.P.T.A.F. Cheia – Olăneşti a obţinut o hotărâre judecătorească, sentinţa civilă nr. 1266 din 27 mai 2011 pronunţată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr. 2496/90/2011, prin care I.T.R.S.V. Vâlcea a fost obligată să comunice răspunsul prevăzut de art. 4 alin. (1) lit. b) din Ordinul M.M.P. nr. 1221/2010 întrucât, pe de o parte, aceasta a avut loc tardiv în raport cu termenul limită de depunere a documentaţiei şi de verificare a acesteia, iar pe de altă parte, respectiva sentinţă nu poate, oricum, suplini, lipsa documentului la care se referă art. 4 alin. (1) lit. b) din ordinul amintit.
Aşa fiind, în mod corect prima instanţă a respins acţiunea reclamantelor, deoarece cererea de atribuire directă a dreptului de gestionare a faunei cinegetice din fondurile de vânătoare la care se referă acestea nu satisface cerinţele impuse de art. 8 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 407/2006, în sensul că nu s-a făcut dovada că terenurile aflate în proprietate fac parte din fondurile cinegetice şi că acestea reprezintă peste 50 % din suprafaţa respectivelor fonduri.
Faţă de cele ce preced, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamante este nefondat, astfel că îl va respinge ca atare, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de A.P.T.A.F. Cheia-Olăneşti şi A.V.P. Cerbu Căzăneşti împotriva sentinţei nr. 365/ F-CONT din 27 iulie 2011 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 iunie 2012 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 2901/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2917/2012. Contencios. Anulare act emis de... → |
|---|
