ICCJ. Decizia nr. 4231/2012. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4231/2012
Dosar nr. 2545/1/2012
Şedinţa publică de la 18 octombrie 2012
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Decizia instanţei de recurs atacată pe calea contestaţiei
Prin Decizia nr. 1682 din 29 martie 2012, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursul declarat de A.N.A.F. împotriva încheierii din 17 ianuarie 2012 a Curţii de Apel Oradea, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, precum şi de A.N.V. împotriva aceleiaşi încheieri, a casat sentinţa atacată în sensul că a respins cererea de suspendare formulată de reclamanta H.M., ca nefondată, și a respins recursul declarat de D.R.A.O.V. Cluj împotriva aceleiaşi încheieri ca inadmisibil.
2. Contestaţia în anulare exercitată în cauză
Împotriva Deciziei nr. 1682 din 29 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a formulat contestaţie în anulare reclamanta H.M., invocând ca temei legal dispoziţiile art. 317 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ.
În motivarea contestaţiei, se susține că, în data de 29 martie 2012, s-a judecat recursul A.N.V. si recursul A.N.A.F. Bucureşti împotriva încheierii de suspendare a efectelor actului administrativ, de către Curtea de Apel Oradea în dosarul cu nr. 609/35/2011/al, iar pentru acest termen de judecata, contestatoarea-intimata nu a primit o citaţie legal emisa, însoţita de motivele de recurs ale celor doua autorități, pentru a-si putea pregăti apărarea.
3. Considerentele Înaltei Curţi asupra contestaţiei în anulare
Analizând decizia a cărei anulare se solicită, prin prisma motivelor invocate şi a dispoziţiilor legale incidente, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că prezenta contestaţie este nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Contestaţia în anulare, cale de atac extraordinară poate fi exercitată numai în cazurile şi în condiţiile expres prevăzute de lege.
Corect s-a reţinut că această cale de atac nu are caracter devolutiv, în cadrul contestaţiei în anulare nu se judecă acţiunea ca atare şi nu se examinează temeinicia susţinerilor părţilor cu privire la drepturile lor subiective deduse judecăţii, ci se verifică dacă judecata a avut loc cu respectarea normelor procedurale privind competenţa şi a celor referitoare la citarea părţilor, în cazul contestaţiei în anulare obişnuite, precum şi dacă judecata recursului este rezultatul unei greşeli materiale sau dacă instanţă de recurs a omis din greşeală să cerceteze vreunul din motivele de casare, în cazul contestaţiei în anulare speciale.
Susţinerile intimatei-reclamante referitoare la nelegala citare la momentul soluţionării recursurilor nu pot fi reţinute, întrucât,aşa cum reiese din înscrisurile existente la dosarul cauzei, procedura de citare a fost legal îndeplinită, în conformitate cu dispoziţiile art. 92 alin. (3) C. proc. civ., iar motivele de recurs au fost comunicate odată cu citaţia.
Pentru a exista motiv de contestaţie în anulare este necesar ca procedura de chemare pentru termenul când a avut judecata pricinii să nu fi fost legal îndeplinită faţă de partea care ulterior uzează de această cale extraordinară de atac, deoarece nerespectarea dispoziţiilor referitoare la procedura de citare este sancţionată cu nulitatea relativă, care poate fi invocată numai de partea lezată.
Constatarea legalităţii sau nelegalităţii procedurii de citare se face de către instanţă în raport de dispoziţiile art. 100 C. proc. civ., text care prevede menţiunile pe care trebuie să le cuprindă procesul-verbal întocmit de cel însărcinat cu înmânarea actului de procedură.
În speţa, intimata-reclamantă a fost legal citată, la adresa indicată chiar de aceasta, unde a primit şi motivele de recurs.
Faţă de considerentele expuse, în temeiul art. 320 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge contestaţia în anulare formulată în cauză, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestaţia în anulare formulată de H.M. împotriva Deciziei nr. 1682 din 29 martie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4223/2012. Contencios. Cetăţenie. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4536/2012. Contencios. Anulare act... → |
|---|
