ICCJ. Decizia nr. 4389/2012. Contencios
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4389/2012
Dosar nr. 4169/1/2012
Şedinţa publică de la 26 octombrie 2012
Asupra contestaţiei de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanţă la data de 5 iunie 2012, petentul A.M. a solicitat anularea măsurii returnării de pe teritoriul României, dispusă prin Decizia nr. 2843537 din 24 mai 2012 de către Ministerul Administraţiei şi Internelor - Oficiul Român pentru Imigrări, în temeiul art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
În şedinţa de judecată din 26 octombrie 2012, instanţa, din oficiu, a invocat excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi cu privire la judecarea contestaţiei.
Curtea, ţinând seama de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură şi de fond care fac inutilă cercetarea fondului pricinii, va analiza excepţia necompetenţei materiale a Înaltei Curţi de a judeca cererea.
Examinând cererea, în raport cu actele şi lucrările dosarului, cu prevederile legale invocate drept temei al acesteia, precum şi cu celelalte dispoziţii legale incidente în cauză, Curtea constată că excepţia de necompetenţă este întemeiată, soluţionarea contestaţiei formulate de petent fiind de competenţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, după cum se va arăta în continuare.
Cererea formulată de petent are ca obiect anularea măsurii returnării de pe teritoriul României, dispusă prin Decizia nr. 2843537 din 24 mai 2012 a Ministerului Administraţiei şi Internelor - Oficiul Român pentru Imigrări, în temeiul art. 82 alin. (3) lit. a) pct. (i) din O.U.G. nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Conform prevederilor art. 82 din actul normativ sus-menţionat, "Decizia de returnare constituie actul administrativ al Oficiului Român pentru Imigrări sau al formaţiunilor sale teritoriale, prin care străinii prevăzuţi la art. 81 alin. (1) sunt obligaţi să părăsească teritoriul României", iar potrivit art. 84 alin. (1), "Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de Oficiul Român pentru Imigrări, sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă."
Cum prevederile legale citate reglementează o competenţă exclusivă a Curţii de Apel Bucureşti în ce priveşte exercitarea controlului de legalitate a deciziilor de returnare de pe teritoriul României emise de Oficiul Român pentru Imigrări, constatându-se întemeiată excepţia necompetenţei materiale, Înalta Curte, în temeiul art. 158 alin. (1) şi (3) C. proc. civ., va trimite cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Trimite contestaţia formulată de A.M. împotriva Deciziei nr. 2843537 din 24 mai 2012 a Ministerului Administraţiei şi Internelor - Oficiul Român pentru Imigrări, spre competentă soluţionare, Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2012.
← ICCJ. Decizia nr. 4308/2012. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 4393/2012. Contencios. Conflict de... → |
---|