ICCJ. Decizia nr. 4394/2012. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4394/2012
Dosar nr. 11764/99/2011
Şedinţa camerei de consiliu de la 26 octombrie 2012
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul T.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, anularea Rezoluţiei nr. 223391 din 22 iulie 2011 emisă de pârât, recunoaşterea dreptului de a se i restitui permisul de conducere şi obligarea pârâtului la plata de daune morale şi materiale.
Prin Sentinţa nr. 451/2012, Tribunalul Iaşi a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, invocând dispoziţiile art. 111 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Prin Sentinţa nr. 3085/2012, Tribunalul Suceava, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa soluţionării cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, invocând prevederile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.
Constatându-se ivirea conflictului negativ de competenţă, dosarul a fost înaintat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, pentru pronunţarea regulatorului de competenţă, potrivit art. 22 C. proc. civ.
Examinându-se actele dosarului, se constată că, în raport cu obiectul acţiunii şi având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, competenţa teritorială de soluţionare a cauzei revine secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Iaşi.
Astfel, potrivit art. l alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, modificată, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată; interesul legitim poate fi atât privat, cât şi public.
Aşa cum rezultă din cele ce preced, acţiunea are ca obiect anularea unui act emis de o autoritatea locală, recunoaşterea dreptului pretins de reclamant şi obligarea pârâtului la plata de daune morale şi materiale.
În prezentul conflict negativ de competenţă sunt incidente, aşadar, prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, modificată, în raport cu acestea competenţa materială de soluţionare a cauzei revenind tribunalului.
În ce priveşte competenţa teritorială, dispoziţiile art. 10 alin. (3) din acelaşi act normativ prevăd că aceasta aparţine, la alegerea reclamantului, instanţei de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.
Or, prin introducerea acţiunii la Tribunalul Iaşi, reclamantul a făcut aplicarea dispoziţiilor art. 10 alin. (3) sus-menţionate, manifestând-şi deci opţiunea pentru instanţa de la domiciliul său.
Faţă de cele prezentate, Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul T.M., în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava, în favoarea Tribunalului Iaşi, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 26 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4393/2012. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 4396/2012. Contencios. Conflict de... → |
|---|
