ICCJ. Decizia nr. 4451/2012. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4451/2012
Dosar nr. 7218/2/2011
Şedinţa publică din 31 octombrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată la 10 august 2011, reclamanţii F.C.A. şi F.A. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta A.F.P. a sect. 3 Bucureşti, să se dispună anularea actului administrativ fiscal nr. 1081725 din 11 iulie 2011 privind soluţionarea contestaţiei înregistrate sub nr. 32.660 din 28 iunie 2011 şi obligarea pârâtei să soluţioneze pe fond contestaţia formulată împotriva procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011. În subsidiar, în măsura în care se va aprecia că nu se impune transmiterea dosarului în vederea soluţionării pe fond de către pârâtă a contestaţiei administrative, reclamanţii au solicitat să se dispună anularea procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011, prin care s-a stabilit că pentru veniturile obţinute în perioada 1 iunie 2006 – 11 decembrie 2008 din tranzacţiile imobiliare datorează T.V.A. în sumă de 610.050 lei şi accesoriile aferente în sumă de 701.299 lei.
În motivarea acţiunii, reclamanţii au susţinut că prin procesul – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 întocmit de reprezentanţii pârâtei s-a constatat un debit fiscal în sumă totală de 1.311.349 lei şi s-a dispus efectuarea unei inspecţii fiscale parţiale. Deşi această inspecţie fiscală nu s-a realizat, reclamanţii au arătat că pârâta a emis Decizia nr. 1081510 din 8 iunie 2011 de instituire a măsurilor asiguratorii, a întocmit procesele – verbale de sechestru asigurator pentru bunurile mobile şi imobile, precum şi înştiinţările de poprire asiguratorie. Faţă de efectele juridice produse de procesul – verbal de control inopinat din 27 mai 2011, reclamanţii au considerat că acesta este un act administrativ fiscal, în înţelesul dispoziţiilor art. 41 din O.G. nr. 92/2003, întrucât stabileşte drepturi şi obligaţii fiscale, astfel că, pârâta trebuia să soluţioneze pe fond contestaţia lor înregistrată sub nr. 32.660 din 28 iunie 2011 şi nu să procedeze la respingerea ei ca prematură, cum nelegal a dispus prin Adresa nr. 1081725 din 11 iulie 2011.
2. Soluţia instanţei de fond
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa civilă nr. 5715 din 7 octombrie 2011, prin care a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Hotărând astfel, instanţa de fond a apreciat că procesul – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 nu constituie un act administrativ fiscal, susceptibil de a fi contestat conform procedurii reglementate de dispoziţiile art. 205 şi următoarele C. proc. fisc.
Ca argument pentru soluţia pronunţată, s-a reţinut că procesul – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 are natura unui act premergător inspecţiei fiscale, fiind propusă realizarea unei inspecţii fiscale parţiale cu privire la tranzacţiile imobiliare derulate de reclamanţi în perioada 2006 – 2009, urmând ca în urma inspecţiei fiscale, să fie emisă decizia de impunere a obligaţiei de plată a T.V.A. sau, după caz, decizia de nemodificare a bazei de impunere, ambele decizii fiind susceptibile de contestare în baza dispoziţiilor art. 205 C. proc. fisc., iar în cadrul contestaţiei respective pot fi valorificate inclusiv aspecte de nelegalitate a controlului fiscal.
Instanţa de fond a înlăturat ca neîntemeiate susţinerile din acţiune privind calificarea procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 ca fiind un act administrativ fiscal susceptibil de contestare pentru că lezează drepturi recunoscute de lege, reţinând că actul respectiv nu stabileşte, nu modifică şi nu stinge prin el însuşi drepturi şi obligaţii.
De asemenea, s-a avut în vedere că, instituirea măsurilor asiguratorii nu este de natură ă determine calificarea acestui proces - verbal de control ca fiind un act administrativ fiscal, întrucât măsurile au fost instituite în temeiul dispoziţiilor art. 129 alin. (3) C. proc. fisc. şi pot fi contestate pe calea unei contestaţii de executare, procedură exercitată de altfel de către reclamanţi.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs reclamanţii şi au solicitat ca, în baza dispoziţiilor art. 304 pct. 7,pct. 9 şi art. 304 alin. (1) C. proc. civ., să fie modificată hotărârea atacată, în sensul admiterii acţiunii astfel cum a fost formulată.
În motivul de recurs invocat în baza art. 304 pct. 7 C. proc. civ., s-a susţinut că hotărârea instanţei de fond conţine un considerent străin de natura cauzei şi anume, faptul că s-a formulat contestaţie la executare, deşi acesta este lipsit de relevanţă, în condiţiile în care aspectele care ţin de fondul titlului executoriu nu pot fi analizate în cadrul contestaţiei la executare, întrucât legea prevede o altă procedură judiciară pentru contestaţia la titlu.
În motivul de recurs invocat în baza art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a fost criticată hotărârea instanţei de fond pentru aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României, art. 41 şi art. 205 C. proc. fisc. şi pentru încălcarea flagrantă a principiului contradictorialităţii procesului.
Încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţia României privind liberul acces la justiţie şi art. 6 parag. 1 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale a fost invocată de recurenţi faţă de soluţia de respingere a acţiunii, motivată pe existenţa unei căi de atac pe fond, deşi inspecţia fiscală propusă nu s-a efectuat şi nu s-a finalizat printr-un raport de inspecţie fiscală, care să fie contestat în cadrul procedurii speciale.
Încălcarea principiului contradictorialităţii a fost invocată în raport cu acele considerente ale hotărârii atacate care se referă la practică judiciară, nedepusă la dosarul cauzei şi necomunicată părţilor pentru a-şi formula apărări.
Aplicarea greşită a dispoziţiilor art. 41 şi art. 205 C. proc. fisc. a fost susţinută ca motiv de modificare a hotărârii atacate, arătându-se că instanţa de fond nu a calificat actul juridic dedus judecăţii în funcţie de conţinutul şi de efectele juridice produse, din care rezulta că atacul respectiv este un act administrativ fiscal, întrucât emană de la o autoritate publică, exprimă manifestarea unilaterală de voinţă a acesteia, urmăreşte executarea legii şi produce efecte juridice de necontestat, prin stabilirea unor obligaţii fiscale în sarcina recurenţilor, cu titlul de T.V.A. şi accesorii aferente.
Concluzia instanţei de fond că procesul – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 nu produce efecte juridice a fost criticată de recurenţi şi faţă de emiterea ulterioară a Deciziei nr. 1081510 din 8 iunie 2011 de instituire a măsurilor asiguratorii pentru obligaţiile fiscale în sumă de 1.311.349 lei stabilite de intimata – pârâtă prin procesul – verbal susmenţionat, ceea ce reprezintă o recunoaştere implicită a efectelor juridice produse în mod efectiv de actul respectiv.
În motivul de recurs formulat în baza art. 304 alin. (1) C. proc. civ., s-a susţinut că, şi în ipoteza calificării procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011 ca nefiind un act administrativ – fiscal susceptibil de a fi contestat în condiţiile prevăzute de art. 205 şi următoarele C. proc. fisc., se impunea considerarea contestaţiei formulate ca reprezentând plângerea prealabilă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 pentru a se asigura părţii liberul acces la justiţie, prin posibilitatea contestării pe fond a unui act administrativ apreciat ca fiind vătămător pentru drepturile recunoscute de lege sau interesele legitime ale recurenţilor.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând actele şi lucrările dosarului, în raport şi cu dispoziţiile art. 304 şi art. 304 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs pentru următoarele considerente:
1. Aspecte de fapt şi de drept relevante
În urma unui control inopinat cu privire la tranzacţiile imobiliare încheiate de recurenţii – reclamanţi F.C. – A. şi F.A. în perioada 2006 – 2009, intimata – pârâtă A.F.P. sect. 3 Bucureşti a întocmit procesul - verbal de control inopinat din 27 mai 2011, prin care a stabilit că, pentru veniturile obţinute în perioada 1 iunie 2006 – 11 decembrie 2008 din tranzacţii imobiliare, recurenţii – reclamanţi datorează suma de 1.311.349 lei, reprezentând T.V.A. şi accesoriile aferente.
În cuprinsul procesului – verbal s-a reţinut că recurenţii – reclamanţi au efectuat în perioada supusă verificării tranzacţii cu terenuri şi clădiri în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate, devenind astfel persoane impozabile, conform dispoziţiilor art. 127 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 571/2003. Reprezentanţii administraţiei intimate au avut în vedere că, asocierea recurenţilor – reclamanţi a depăşit la data de 10 aprilie 2006 plafonul special de scutire în sumă de 200.000 lei, prevăzut de art. 152 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, motiv pentru care s-a considerat că trebuia să se solicite înregistrarea ca plătitor de T.V.A. până la data de 1 iunie 2006, ceea ce nu s-a realizat, astfel că, pentru perioada 1 iunie 2006 – 11 decembrie 2008 se datorează T.V.A. în sumă de 610.050 lei, cu accesoriile aferente în sumă de 701.299 lei.
Prin acelaşi proces - verbal s-a dispus ca pentru aspectele constatate cu privire la asocierea recurenţilor – reclamanţi să se efectueze o inspecţie fiscală parţială.
Contestaţia formulată de recurenţii – reclamanţi împotriva acestui proces – verbal de control inopinat a fost respinsă ca prematură prin adresa din 11 iulie 2011 a A.F.P. sect. 3 Bucureşti, cu motivarea că nu pot constitui obiect al contestaţiei decât sumele şi măsurile stabilite şi înscrise de organul fiscal în titlul de creanţă sau în actul administrativ fiscal atacat, conform dispoziţiilor art. 206 alin. (2) din O.G. nr. 92/2003.
Legalitatea acestei adrese a fost greşit constată de instanţa de fond, care a respins neîntemeiat motivele de nelegalitate de ordin procedural şi material invocate ca argumente ale acţiunii în anulare formulate de recurenţii - reclamanţi.
Astfel, se reţine că, actul respectiv a fost menţinut ca fiind legal, deşi din punct de vedere formal, a fost emis cu nerespectarea dispoziţiilor art. 201 și 211 C. proc. fisc., întrucât contestaţia administrativă nu a fost soluţionată printr-o decizie, nu are forma şi conţinutul prevăzut de lege pentru soluţionarea contestaţiei şi nu a fost semnat de conducătorul direcţiei generale, directorul general al organului competent constituit la nivel central sau după caz, de conducătorul organului fiscal emitent, ci de un şef de serviciu şi anume, conducătorul activităţii de inspecţie fiscală.
Actul prin care intimata – pârâtă a respins ca prematură contestaţia formulată de recurenţii - reclamanţi împotriva procesului - verbal de control inopinat din 27 mai 2011 se dovedeşte a fi nelegal şi sub aspectul normelor de drept substanţial care definesc actul administrativ fiscal, şi actele juridice asimilate acestuia, care pot fi contestate în procedura administrativă prevăzută de dispoziţiile art. 205 şi următoarele C. proc. fisc.
Conform dispoziţiilor art. 205 alin. (1) C. proc. fisc., se poate formula contestaţie împotriva titlului de creanţă, precum şi împotriva altor acte administrative fiscale, iar contestaţia este o cale administrativă de atac, care nu înlătură dreptul la acţiune al celui care se consideră lezat în drepturile sale printr-un act administrativ fiscal sau prin lipsa acestuia.
Noţiunea de act administrativ fiscal este definită în art. 41 C. proc. fisc., ca reprezentând actul emis de organul fiscal competent în aplicarea legislaţiei privind stabilirea, modificarea sau stingerea drepturilor şi obligaţiilor fiscale. Potrivit dispoziţiilor art. 88 din acelaşi cod, sunt asimilate deciziilor de impunere, fiind acte administrative fiscale şi deciziile referitoare la bazele de impunere şi deciziile referitoare la obligaţiile de plată accesorii.
Faţă de aceste dispoziţiile legale, instanţa de fond nu a avut în vedere conţinutul fundamental al raportului juridic fiscal, reprezentat de drepturile şi obligaţiile părţilor din raportul de drept material fiscal, rezultat dintr-un act juridic individual, cu caracter unilateral prin care se constată şi se stabileşte obligaţia faţă de bugetul de stat a unei persoane fizice sau juridice.
Aceste caracteristici proprii actului administrativ – fiscal se regăsesc în conţinutul procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011, prin care s-a constatat atât calitatea recurenţilor - reclamanţi de subiecţi ai obligaţiei de plată a T.V.A. în perioada 1 iunie 2006 – 11 decembrie 2008, baza de impunere, cât şi suma datorată cu acest titlu la bugetul de stat, cu accesoriile aferente.
În consecinţă, indiferent de denumirea sub care a fost întocmit, actul respectiv produce efecte juridice prin stabilirea unui raport de drept material fiscal, care poate fi contestat cu privire la calitatea de plătitor, la obiectul impunerii, la baza de impunere sau la întinderea obligaţiei de plată în procedura prevăzută de dispoziţiile art. 205 şi următoarele din C. proc.
Din acest motiv, se constată că instanţa de fond a calificat greşit procesul - verbal de control inopinat din 27 mai 2011 ca fiind un act premergător inspecţiei fiscale şi aceasta cu atât mai mult cu cât, intimata – pârâtă, deşi nu a mai efectuat o inspecţie fiscală a dat eficienţă constatărilor din procesul – verbal de control inopinat şi a emis Decizia nr. 1081510 din 8 iunie 2011 de instituire a măsurilor asiguratorii asupra patrimoniului recurenţilor – reclamanţi pentru debitul în sumă totală de 1.311.349 lei, reprezentând T.V.A. şi accesoriile aferente.
Conţinutul şi efectele juridice ale procesului - verbal de control inopinat din 27 mai 2011 întocmit de intimata – pârâtă pentru constatarea şi individualizarea obligaţiei fiscale a recurenţilor – reclamanţi sunt esenţiale pentru calificarea lui ca act administrativ fiscal, susceptibil de a fi contestat potrivit dispoziţiilor art. 205 şi următoarele C. proc. fisc. şi din acest motiv, contestaţia din 28 iunie 2011 se impunea să fie soluţionată pe fond de către organul competent, determinat în conformitate cu dispoziţiile art. 209 C. proc. fisc.
Pentru considerentele care au fost expuse, şi care fac inutilă cercetarea celorlalte susţineri din recurs, constatându-se că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, se va modifica în baza prevederilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ. hotărârea atacată, în sensul că, va fi admisă acţiunea formulată de reclamanţi, se va dispune anularea actului administrativ prin care pârâta a respins în mod nelegal contestaţia din 28 iunie 2011 ca prematură şi va fi obligată pârâta să soluţioneze pe fond această contestaţie formulată împotriva procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011.
2. Soluţia instanţei de recurs şi temeiul juridic al acesteia
În baza dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va admite prezentul recurs şi va modifica hotărârea atacată, în sensul că, va admite acţiunea formulată de reclamanţii F.C.A. şi F.A., dispunând anularea actului administrativ nr. 1081725 din 11 iulie 2011 emis de pârâta A.F.P. sect. 3 şi obligarea pârâtei să soluţioneze pe fond contestaţia formulată de reclamanţi împotriva procesului – verbal de control inopinat din 27 mai 2011.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de F.C.A. şi F.A. împotriva Sentinţei nr. 5715 din 7 octombrie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite acţiunea formulată de reclamanţii F.C.A. şi F.A.
Anulează actul administrativ nr. 1081725 din 11 iulie 2011 emis de pârâta A.F.P. Sect. 3.
Obligă pârâta să soluţioneze pe fond contestaţia formulată de reclamanţi împotriva procesului verbal de control inopinat din 27 mai 2011.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 31 octombrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4488/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 4419/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
