ICCJ. Decizia nr. 5171/2012. Contencios. Despăgubire. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5171/2012
Dosar nr. 903/39/2011
Şedinţa publică de la 6 decembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
Reclamanta B.E. a chemat în judecată Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce va pronunţa să fie obligată pârâta să înregistreze şi să transmită către evaluator dosarul privind Dispoziţia nr. 6226 din 14 septembrie 2007 emisă de Primăria Municipiului Botoşani.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin această dispoziţie s-a dispus acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005, pentru o clădire situată în str. M.D. nr. 26.
Decizia nr. 37281 din 13 noiembrie 2008 a Primăriei Municipiului Botoşani a fost anulată irevocabil prin hotărâre judecătorească.
Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 389 din 21 noiembrie 2011 a admis în parte acţiunea formulată de reclamantă, obligând pârâta să înregistreze dosarul aferent Dispoziţiei nr. 6226 din 14 septembrie 2007 a Primăriei Municipiului Botoşani şi documentaţia aferentă.
Totodată, a respins cererea de înaintare a dispoziţiei către evaluator, ca prematur introdusă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că de vreme ce nici Primarul Municipiului Botoşani şi nici Prefectul Judeţului Botoşani nu au atacat în instanţă Dispoziţia nr. 6226 din 14 septembrie 2007, pârâta este obligată să înregistreze pe bază de proces-verbal dispoziţia şi documentaţia aferentă, conform art. 16 alin. (2) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Instanţa a mai reţinut însă că este prematur introdusă cererea de înaintare a dispoziţiei către evaluator, întrucât după înregistrarea acesteia la pârâtă, aceasta din urmă procedează la analizarea dosarului în privinţa legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, după care urmează etapa transmiterii către evaluator.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, criticând hotărârea pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând ca temei legal dispoziţiile art. 3041 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac exercitată, recurenta-pârâtă susţine că în mod greşit instanţa de fond a obligat-o la înregistrarea documentaţiei aferente Dispoziţiei nr. 6226 din 14 septembrie 2007 a Primăriei Municipiului Botoşani, deşi aceasta nu era completă, aşa cum prevăd dispoziţiile pct. 16.5 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr. 247/2005, aprobată prin H.G. nr. 1095/2005.
De asemenea, menţionează că etapa transmiterii şi înregistrării dosarelor a fost parcursă referitor la dosarul privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, în sensul că dosarul aferent Dispoziţiei nr. 6226 din 14 septembrie 2007 a fost transmis de Primăria Municipiului Botoşani, însă nefiind ataşate înscrisurile referitoare la identificarea imobilului, prin procesul-verbal nr. 14040 din 18 februarie 2010 s-a solicitat identificarea suprafeţei imobilului-construcţie pentru care s-a decis acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent de către Primăria Municipiului Botoşani, această solicitare fiind justificată întrucât este necesară în etapa evaluării.
Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, combătând criticile recurentei-pârâte şi susţinând legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate.
Se menţionează că de la data emiterii Deciziei nr. 6226/2007 au trecut mai mult de 5 ani, fără ca pârâtă să-şi îndeplinească obligaţia legală de a înregistra decizia împreună cu documentaţia aferentă.
3. Soluţia instanţei de recurs
Înalta Curte, analizând recursul în raport de criticile formulate, de înscrisurile care există la dosarul cauzei, de dispoziţiile legale incidente, apreciază că acesta este nefondat, pentru considerentele ce urmează a fi expuse.
Potrivit dispoziţiilor Titlului VII, Cap.V din Legea nr. 247/2005 şi prevederilor Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII din actul normativ menţionat, respectiv a art. 16, aprobate prin H.G. nr. 1095/2005, în cadrul procedurii administrative sunt parcurse mai multe etape: etapa transmiterii şi înregistrării dosarelor, etapa analizării dosarelor de către Secretariatul Comisiei Centrale, etapa evaluării, procedura finalizându-se prin emiterea de către Comisia Centrală a deciziei reprezentând titlu de despăgubire şi valorificarea acesteia.
Situaţia de fapt referitoare la Dispoziţia nr. 6226 din 14 septembrie 2007 emisă de Primăria Municipiului Botoşani, prin care reclamantei i-a fost propusă acordarea de despăgubiri în condiţiile Titlului VII din Legea nr. 247/2005 pentru clădirea ce a fost situată în str. M.D. nr. 26, judeţul Botoşani, în mod corect a fost reţinută de instanţa de fond şi nu constituie obiectul criticilor recurentei-pârâte.
Dispoziţia nr. 6226/2007 nu a fost anulată în vreun fel, în cadrul procedurii privind controlul de legalitate.
Secretariatul Comisiei Centrale are ca atribuţie doar analizarea dosarelor în ceea ce priveşte verificarea legalităţii respingerii cererii de restituire în natură, după care procedează la transmiterea acestora evaluatorului sau societăţii de evaluatori desemnate în mod aleatoriu de către Comisia Centrală, în vederea întocmirii raportului de evaluare, potrivit dispoziţiilor pct. 16 alin. (1) - (5) din Titlul VII Cap. V din Legea nr. 247/2005 şi pct. 16.10 şi pct. 16.11 din Normele metodologice menţionate.
Din înscrisurile care există la dosarul cauzei, respectiv adresa nr. 20318 din 25 octombrie 2011 a Primăriei Municipiului Botoşani, cât şi din celelalte înscrisuri ce emană de la autoritatea pârâtă, rezultă că acesteia i-a fost înaintat dosarul conţinând Dispoziţia nr. 6226/2007, însă acesta nu a fost reţinut de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, ci a fost restituit potrivit proceselor-verbale nr. 15942 din 1 iulie 2010 şi nr. 14040 din 18 februarie 2010 cu diverse îndrumări de verificare a legalităţii dispoziţiei.
Astfel, nu se poate reţine că etapa înregistrării dosarului privind acordarea de măsuri reparatorii în favoarea reclamantei, aferent Dispoziţiei nr. 6226/2007, a fost înregistrat în mod real şi efectiv de către autoritatea pârâtă, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 16 alin. (1) şi (3) din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.
Faptul că dosarul aferent Dispoziţiei nr. 6226/2007 nu a fost reţinut de autoritatea pârâtă, ci restituit fără a fi înregistrat în vederea parcurgerii celorlalte etape ale procedurii administrative, deşi a trecut foarte mult timp de la momentul emiterii acestei dispoziţii, nefiind respectate cerinţele unui termen rezonabil, dovedeşte refuzul nejustificat al acestei autorităţi, astfel că în mod corect instanţa a obligat-o să înregistreze dosarul în conformitate cu dispoziţiile art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005 şi ale Normelor metodologice de aplicare a acestor dispoziţii.
Faţă de considerentele expuse, se apreciază că toate criticile recurentei circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., sunt nefondate, sentinţa recurată fiind temeinică şi legală.
În consecinţă, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor împotriva Sentinţei civile nr. 389 din 21 noiembrie 2011 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 decembrie 2012.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 5165/2012. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5167/2012. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
