ICCJ. Decizia nr. 5312/2012. Contencios. Refuz acordare drepturi protecţie sociala( persoane cu handicap, protecţia copilului). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5312/2012
Dosar nr.7986/40/2011
Şedinţa publică de la 12 decembrie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea adresată pe rolul Tribunalului Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 04 august 2011, reclamantul H.M., a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Comisia de evaluare a persoanelor cu handicap Botoşani şi Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Bucureşti, ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se anuleze certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2570 din 01 mai 2011 emis de Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare Persoanelor Adulte cu Handicap şi decizia nr. 6570 din 16 iunie 2011 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi, precum şi suspendarea acestei din urmă decizii, până la soluţionarea pe fond a cauzei, obligarea pârâţilor la efectuarea unei noi examinări medicale şi la emiterea unui nou certificat de handicap, cu aplicabilitate de la data de 01 mai 2011, cu acordarea drepturilor aferente.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că se consideră nedreptăţit prin cele două decizii deoarece în mod netemeinic i s-a schimbat gradul de încadrare în grad de handicap grav, la gradul de handicap accentuat. A mai arătat reclamantul că diagnosticul care a stat la baza actelor contestate este justificat de afecţiunile de care suferă, şi că instituţiile pârâte au interpretat greşit legislaţia şi solicită reîncadrarea sa în gradul de handicap grav.
Prin întâmpinare, M.M.F.P.S. a invocat, pe cale de excepţie, lipsa competenţei materiale a Tribunalului Botoşani, în temeiul art. 10 alin. 1 teza a doua din Legea nr. 554/2004, arătând că deciziile Comisiei Superioare sunt emise de un organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Pe fond, a solicitat respingerea acţiunii ca nefondată.
Prin sentinţa nr. 3040 din 24 noiembrie 2011 Tribunalul Botoşani, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a Tribunalului Botoşani secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, cu privire la cererea formulată de reclamant şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 7986/40/20111a data de 23 ianuarie 2012.
Investită cu soluţionarea cauzei prin hotărârea de declinare a competenţei, instanţa a dispus citarea părţilor conform art. 85 Cod procedură civilă.
Hotărârea şi considerentele instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 174 din 22 mai 2012, Curtea de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, contencios administrativ şi fiscal, a admis contestaţia formulată de reclamantul H.M., în contradictoriu cu pârâtele Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi Direcţia Generală pentru Protecţia Persoanelor cu Handicap - Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap.
A anulat Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 6570 din 16 iunie 2011 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulţi şi Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2750 din 20 mai 2011 emis de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Botoşani.
A obligat Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Botoşani să emită un nou certificat prin care să îl încadreze pe reclamant în gradul de handicap grav, cu indemnizaţie de însoţitor.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Până în anul 2009 (filele 7, 8, 12 dosar), Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani l-a încadrat pe reclamant în gradul de handicap grav, la punctul E din certificat menţionându-se că necesită protecţie specială. Aceiaşi încadrare în gradul de handicap a fost reţinută şi prin certificatul de încadrare în grad de handicap din 2010 (fila 14 dosar).
La revizuirea din anul 2011, după prezentarea unei noi documentaţii şi reexaminarea reclamantului, Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani, prin Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 2570/20.05.2011 (fila 28 dosar) 1-a încadrat pe reclamant în gradul de handicap accentuat, cod handicap 2, cod boală D64, E10, K74, deficientă funcţională accentuată.
Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, prin Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 6570 din 16 iunie 2010 (fila 23 dosar) a menţinut concluziile comisiei teritoriale de încadrare în grad accentuat de handicap, cu acelaşi cod de boală şi cod de handicap, cu motivarea conform criteriilor medico - psihosociale aprobate prin Ordinul nr. 762 din 31 august 2007 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 din 19 noiembrie 2007 al M.S.P.
Faţă de această situaţie de fapt, instanţa de fond a reţinut că din analiza documentaţiei care a stat la baza emiterii Certificatului de încadrare în grad de handicap nr. 2570 din 20 mai 2011 (fila 28 dosar) al Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani şi, respectiv a Deciziei de încadrare în grad de handicap nr. 6570 din 16 iunie 2010 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap nu rezultă identificarea unor împrejurări care să justifice schimbarea încadrării gradului de handicap din „grav” în „accentuat”, în sensul dispoziţiilor art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 448/2006 (mai sus enunţate), astfel că emiterea actelor administrative contestate de reclamant s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale cu forţă juridică superioară.
Calea de atac exercitată
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs pârâţii Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap şi M.M.F.P.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurentul-pârât M.M.F.P.S. critică sentinţa recurată prin prisma motivului de recurs prevăzut de art. 304 punctul 7 C. proc. civ.
În dezvoltarea acestui motiv de recurs, recurentul-pârât susţine că deşi instanţa de fond a reţinut corect diagnosticul de diabet zaharat juvenil decompensat, complicat, polineuropatie diabetică senzitivo-motorie, hipoblazie medulară cu pancitopenie, etc., totuşi a interpretat greşit criteriile prevăzute de Subcap. 2 - Evaluarea gradului de handicap în afectarea unor funcţii metabolice, cap. V- Funcţiile sistemului digestiv, metabolic şi endocrine din Ordinul comun nr. 762 al M.M.F.E.S. şi nr. 1992 al M.S.P.
Astfel, arată recurentul că în. criterii se face vorbire de o serie de complicaţii specifice bolii diabetice - microangiopatii manifestate pe unul sau mai mute organe ţintă, care determină încadrarea în gradul grav de handicap şi, prin urmare, numai în prezenţa acestor complicaţii funcţionale se poate acorda gradul grav de handicap cu asistent personal.
Se mai susţine că instanţa de fond nu înfăţişează nici un element din cele de natură să demonstreze stadiul grav atins în evoluţia bolii diabetice. Dimpotrivă, din actele medicale existente la dosarul cauzei rezultă că este dezechilibrat metabolic dar că evoluează favorabil sub tratament - biletul de ieşire din Spitalul Judeţean Botoşani - 16 mai 2011.
Recurentul-pârât Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, invocă în susţinerea recursului motivul prevăzut de art. 304 punctul 9, precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Analizând recursurile formulate, în raport de actele şi lucrările dosarului, de motivele de recurs invocate, precum şi de dispoziţiile legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că recursul pârâtului Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap este tardiv declarat, iar recursul pârâtului Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale este nefondat. Recursul declarat de Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare Persoanelor Adulte cu Handicap
Mai înainte de a examina motivele de recurs, înalta Curte constată că recursul este tardiv declarat.
Potrivit dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea 262/2007, în materia contenciosului administrativ, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Termenul de 15 zile stabilit prin textul legal menţionat se calculează potrivit dispoziţiilor procedurale cuprinse în art. 101 alin. (1) C. proc. civ. care arată că „termenele se înţeleg pe zile libere, neintrând în socoteală nici ziua când a început, nici ziua când s-a sfârşit termenul”.
Pe de altă parte, alin. (5) al aceluiaşi articol stabileşte că „termenul care se sfârşeşte într-o zi de serbătoare legală, sau când serviciul este suspendat, se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare”.
Din actele dosarului rezultă că sentinţa atacată i-a fost comunicată recurentului-pârât Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare Persoanelor Adulte cu Handicap la data de 13 iulie 2012, conform dovezii aflate la fila 186 din dosarul de fond, recursul fiind declarat la data de 31 iulie 2012.
Calculând termenul de 15 zile prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată, potrivit regulilor stabilite prin dispoziţiile art. 101 alin. (1) şi (5) C. proc. civ., pe zile libere, rezultă că intervalul de timp în care pârâtul avea dreptul să declare recurs era cuprins între 14 iulie 2012 şi 30 iulie 2012, inclusiv.
Cum data de 31 iulie 2012, ca zi de declarare a recursului, astfel cum rezultă din actele dosarului, respectiv ştampila Oficiului poştal Botoşani aplicată pe plicul în care s-a expediat cererea de recurs (fila 8 dosar recurs) a depăşit termenul de 15 zile impus de lege, rezultă că recursul este tardiv.
În aceste condiţii, faţă de cele arătate, înalta Curte constată că recursul declarat împotriva sentinţei civile nr. 261 din 27 aprilie 2011 este tardiv formulat şi,
Prin urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 103 alin. (1) şi ale art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge acest recurs ca atare.
Recursul declarat de M.M.F.P.S.
Critica adusă de recurentul-pârât sentinţei atacate constă în aceea că ar exista contradictorialitate între considerentele reţinute de instanţa de fond, în fapt însă, autoritatea recurentă invocă aplicarea şi interpretarea greşită a dispoziţiilor Ordinului comun nr. 762 şi 1992/2007 al M.M.F.E.S. şi M.S.P.
Din actele dosarului rezultă că, începând cu anul 1997, reclamantul a fost încadrat în gradul I de invaliditate (fila 10 dosar fond), în anul 2002, a fost încadrat în categoria persoanelor cu deficienţă funcţională gravă, cu însoţitor permanent (fila 9 dosar fond), aceeaşi încadrare fiind menţinută şi în anul 2004 prin certificatul de încadrare în grad de handicap (fila 8 dosar fond).
După intrarea în vigoare a Ordinului comun nr. 762 şi 1992/2007 al M.M.F.E.S. şi M.S.P., în mod succesiv, pentru anii 2008, 2009, 2010, reclamantului i s-au eliberat Decizii/ Certificate de încadrare în grad de handicap cu diagnostic clinic cod boală E10 K74, stabilindu-se gradul de handicap grav cu indemnizaţie însoţitor.
În luna mai 2011, s-a emis Certificatul de încadrare în grad mediu de handicap din 20 mai 2011, contestat în cauză, reţinându-se acelaşi cod de boală E10;K74 la care s-a adăugat D64, reclamantul fiind însă încadrat la grad accentuat de handicap, fără indemnizaţie de însoţitor.
Rezultă, prin urmare, că în anul 2011 situaţia medicală a reclamantului s-a deteriorat, în sensul că boala principală - diabet zaharat tip I insulino-dependent a generat şi alte afecţiuni, astfel încât nu se poate susţine o ameliorare a stării de sănătate, pentru a justifica încadrarea în grad accentuat de handicap.
Această situaţie este atestată de Raportul de Evaluare Complexă (fila 26 dosar fond), întocmit anterior emiterii certificatului de încadrare în grad accentuat de handicap, de Serviciul de evaluare complexă din cadrul Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Botoşani (organizarea şi atribuţiile acestui serviciu fiind reglementat de art. 88 din Legea nr. 448/2006 şi art. 6 şi 15 din H.G. nr. 430/2008), pe baza propunerilor căreia Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap stabileşte încadrarea în gradul de handicap, care concluzionează la pct. III că reclamantul se încadrează în gradul de handicap „Grav”.
De asemenea, Înalta Curte constată că Ancheta Socială nr. 6815 din 26 aprilie 2011 a constatat că reclamantul, în ceea ce priveşte autonomia şi statutul funcţional, necesită ajutor parţial, menţionându-se expres „dependenţa de alte persoane” iar la activităţile instrumentale(hrănire, activităţi gospodăreşti, efectuare cumpărături, utilizare mijloace de transport, etc.) necesită ajutor fiind „incapabil” să le desfăşoare, fiind „dependent de alţii” (fila 44 -45 dosar fond).
Totodată, din biletul de externare din data de 25 martie 2011 aflat la fila 33 dosar fond, rezultă că reclamantul este diagnosticat cu: diabet zaharat tip I decompensat complicat; polineuropatie diabetică senzitivo-motorie şi vegetativă; hipoplazie medulară cu pancitopenie; denutriţie secundară; ciroză hepatică cu VHC; anemie hipocromă şi cu valori ale glicemiei peste 130 mg/dl (limita minimă prevăzută în ordin), reliefând o agravare a stării de sănătate a reclamantului.
În acest context, Înalta Curte constată că atitudinea autorităţii pârâte este cel puţin contradictorie, în condiţiile în care, toate actele care au stat la baza emiterii certificatului de încadrare în grad de handicap contestat au indicat faptul că reclamantul trebuie încadrat la gradul de handicap grav cu însoţitor, iar ultimele trei certificate emise tot în baza criteriilor medicopsihosociale aprobate prin Ordinul comun nr. 762 şi 1992/2007 al M.M.F.E.S. şi M.S.P. au făcut în mod corect această încadrare.
Or, atâta vreme cât autorităţile pârâte, prin apărările formulate, nu au adus niciun argument sau dovadă în sensul ameliorării stării de sănătate a reclamantului, pentru a-i fi schimbată încadrarea stării de handicap din grad grav în grad accentuat, este evident că toate criticile aduse de ministerul recurent sentinţei pronunţată de instanţa de fond, nu au suport în reglementarea Ordinului comun nr. 762 şi 1992/2007 al M.M.F.E.S. şi M.S.P. şi nici în ansamblul probatoriu administrat în cauză, astfel încât înalta Curte constată că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică.
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul M.M.F.P.S. ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Consiliul Judeţean Botoşani - Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Botoşani, împotriva sentinţei nr. 174 din 22 mai 2012 a Curţii de Apel Suceava, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, ca tardiv formulat.
Respinge recursul declarat de M.M.F.P.S., împotriva aceleiaşi sentinţe, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 decembrie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5309/2012. Contencios. Litigiu privind regimul... | ICCJ. Decizia nr. 5320/2012. Contencios. Obligare emitere act... → |
|---|
