ICCJ. Decizia nr. 774/2012. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 774/2012
Dosar nr. 10067/2/2010
Şedinţa de la 16 februarie 2012
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Procedura în primă instanţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul S.L., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul General al Revoluţionarilor din 22 Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din 22 Decembrie 1989, a solicitat obligarea acestora la eliberarea certificatului de Revoluţionar, arătând că a participat la evenimentele din decembrie 1989.
Prin întâmpinare, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 a invocat excepţiile lipsei procedurii prealabile şi tardivităţii acţiunii, arătând că reclamantul nu a îndeplinit procedura specială stabilită conform prevederilor art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, în sensul în care contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
2. Hotărârea Curţii de apel
Prin Sentinţa nr. 2433 din 28 martie 2011, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea, formulată de reclamantul S.L., în contradictoriu cu pârâţii Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut, în esenţă, că reclamantul nu a urmat procedura reglementată de Legea nr. 42/1990, întrucât nu s-a adresat Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 42/1990, Comisiei pentru cinstirea şi sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989 cu cerere de emitere a certificatului de revoluţionar.
Totodată, judecătorul fondului a constatat că reclamantul nu s-a adresat nici pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, anterior introducerii acţiunii, cu o cerere de emitere/preschimbare a certificatului, la dosar existând dovada audienţei din data de 2 martie 2010, însă pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 341/2004 reclamantul trebuia să înregistreze la S.S.P.R. cererea de preschimbare a certificatului însoţită de actele doveditoare, până la 30 aprilie 2010.
În fine, prima instanţă a constatat că din verificările făcute de pârât atât în baza de date cât şi în registrul unic, rezultă că nu exista nici un dosar pentru preschimbarea unui certificat existent, înregistrat pe numele reclamantului.
3. Recursul declarat de reclamant
Împotriva sentinţei Curţii de apel a declarat recurs reclamantul S.L., criticând-o în temeiul art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul a arătat, în esenţă, că prima instanţă a analizat superficial apărările sale, reţinând doar că nu s-a adresat Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din decembrie 1989, în termenul 1990 - 1997.
În speţă, a mai arătat recurentul, au fost încălcate revederile art. 1 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 1 din Protocolul nr. 12 Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, fiind clar discriminat faţă de acei luptători de la Revoluţia din Decembrie 1989, care, solicitând certificatul de luptător în termenul în care a funcţionat Comisia Parlamentară a Revoluţionarilor din Decembrie 1989, l-au şi obţinut.
Totodată, recurentul a susţinut că deţine probe de necontestat care atestă participarea sa la Revoluţia din Decembrie 1989.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate de recurenta-pârâtă şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă a lucrărilor dosarului, reclamantul a învestit instanţa de contencios administrativ cu o acţiune vizând obligarea pârâţilor la eliberarea certificatului de Revoluţionar.
Legea nr. 341/2004, a recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987, instituie în art. 3 alin. (1) titluri, printre care şi cel solicitat de reclamant: lit. b) - Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
Însă conform art. 3 alin. (2), "Titlurile instituite la alin. (1) se vor acorda în condiţiile prezentei legi, avându-se în vedere calităţile şi titlurile atestate, potrivit Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".
Potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004 "certificatele doveditoare care, în perioada 1990 - 1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi".
De asemenea, conform art. 9 alin. (5) din acelaşi act normativ, contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză şi se vor adresa Comisiei parlamentare a revoluţionarilor din decembrie 1989, care le soluţionează potrivit normelor metodologice stabilite în acest sens.
Înalta Curte, în acord cu cele reţinute de Curtea de Apel, constată că, neparcurgând procedura prealabilă specială şi obligatorie prevăzută de dispoziţiile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, acţiunea este inadmisibilă.
În acest sens sunt şi dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004, care prevăd că legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi supusă controlului instanţei de contencios administrativ numai după ce persoana a respectat procedura prealabilă, în speţă, cea specială prevăzută de art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004.
S-a stabilit, prin art. 19 alin. (1) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G. nr. 1412/2004, cu modificările şi completările ulterioare, că lista finală cuprinzând persoanele cărora li s-au eliberat noile tipuri de certificate se certifică prin ordin al secretarului de stat al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989 şi se publică în M. Of. al României, Partea I.
Conform art. 7 alin. (1) din H.G. nr. 1412/2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, "În înţelesul prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 341/2004, prin acordarea titlurilor se înţelege preschimbarea certificatelor doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, iar nu acordarea de noi titluri sau calităţi de revoluţionar".
În cauză, recurentul-reclamant nu deţine certificat constatator al calităţii de revoluţionar în baza Legii nr. 42/1990 pentru a-i fi aplicabile dispoziţiile legale sus-menţionate.
Faţă de soluţia instanţei de fond de respingere, ca inadmisibilă, a acţiunii reclamantului, soluţie supusă controlului pe calea prezentului recurs, nu vor face obiectul analizei susţinerile recurentului-reclamant referitoare la îndeplinirea condiţiilor de fond pentru eliberarea certificatului de revoluţionar.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală pe care o va menţine.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că sentinţa recurată nu este afectată de niciunul din motivele de casare sau modificare în sensul dispoziţiilor art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., astfel încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamantul S.L.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge S.L. împotriva Sentinţei nr. 2433 din 28 martie 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 16 februarie 2012.
| ← ICCJ. Decizia nr. 693/2012. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 804/2012. Contencios. Suspendare executare act... → |
|---|
