ICCJ. Decizia nr. 2371/2013. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizie nr. 2371/2013
Dosar nr. 10588/2/2009
Şedinţa publică de la 28 februarie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei
Prin cerere înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, la data de 11 noiembrie 2009, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se constatate calitatea de lucrător al Securităţii a pârâtului T.T.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin cererea din 22 mai 2008 adresată C.N.S.A.S. de către doamna C.A.I., se solicită verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător al Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documente care se află în dosar, cerere care, faţă de prevederile art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 293/2008, este legală.
În fapt, s-a arătat că din cuprinsul Notei de Constatare nr. S/DI/1/2720 din 10 septembrie 2009 şi al înscrisurilor ataşate acţiunii, a rezultat că pârâtul T.T. a avut gradele de locotenent în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Braşov, Serviciul 2 (1980) şi, respectiv, căpitan în cadrul Direcţiei a 1-a, Serviciul 2(1988), calitate în care, în contextul supravegherii informative a persoanelor membre ale cultului reformat din România, a procedat la "intensificarea controlului informativ în mediile cultului reformat", uzând în acest fel de date şi informaţii obţinute de la colaboratorii aflaţi în legătura organelor de Securitate: "s-a cerut să se manifeste grijă deosebită pentru a se preveni deconspirarea sursei în cauză şi a se evita unele ecouri favorabile acţiunii iniţiate de obiectiv, indicându-se ca surselor folosite în caz să nu li se facă precizări concrete, ci să fie solicitate să abordeze tangenţial în mediu, discuţii legate de acţiunile antiromâneşti ce au avut loc în Ungaria şi despre măsurile de sistematizare a localităţilor rurale".
Pârâtul a recurs la "amânarea conferinţelor" organizate de către cultul reformat, prin intermediul Departamentului cultelor. A consemnat şi intenţiile Securităţii faţă de aceste conferinţe: "cu prilejul acestor şedinţe să fie prezentată şi o temă de educaţie patriotică, prilej în care să se înfăţişeze şi scopurile nobile urmărite de către partidul şi statul nostru prin măsurile preconizate pentru sistematizarea localităţilor rurale".
De asemenea, în aceeaşi calitate de lucrător al Securităţii, a aprobat "intensificarea controlului informativ" asupra unei persoane semnalată cu "grave manifestări anticomuniste".
A mai arătat reclamantul că pârâtul, aşa cum reiese din textul rezoluţiei, a înţeles prin "control informativ", inclusiv măsura culegerii de date şi informaţii prin reţeaua de colaboratori ai Securităţii. Activitatea sa, în calitate de angajat al fostei Securităţi, s-a remarcat prin acţiunile ce au avut ca efect îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, recunoscute şi garantate de legislaţia în vigoare la acea dată: - dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice; - dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice; - dreptul la libertatea gândirii şi a religiei prevăzut de art. 30 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, fiind îndeplinite condiţiile impuse de legiuitor prin art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 pentru a se putea constata calitatea de "lucrător al Securităţii".
În drept, au fost invocate art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008 coroborate cu art. 27 alin. (1) şi alin. (5), art. 35 alin. (5) lit. a) din Regulamentul de organizare şi funcţionare al C.N.S.A.S., adoptat prin Hotărârea Colegiului C.N.S.A.S. nr. 2/2008, şi art. 112 C. proc. civ.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii, ca neîntemeiată, iar la termenul din 9 noiembrie 2010, a invocat şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii, motivând că promovarea acesteia s-a făcut fără respectarea dispoziţiilor art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, s-a respins excepţia inadmisibilităţii; s-a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul T.T. Prin sentinţă s-a constatat calitatea pârâtului de lucrător al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond, sub aspectul admisibilităţii acţiunii, a reţinut că cererea de verificare a calităţii de lucrător al securităţii este formulată de C.A.I., soţia supravieţuitoare a lui C.K., decedat la 14 ianuarie 2002, fapt care rezultă din actele depuse la dosar, respectiv din certificatul de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului.
Având în vedere că pârâtul a consemnat în scris notele informative date de sursa "M." cu privire la persoana urmărită, a apreciat instanţa de fond că sunt îndeplinite condiţiile de admisibilitate prevăzute de art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a "contribuit la instrumentarea dosarului" prin consemnarea în scris a informaţiilor transmise de informatori, iar legea nu conţine vreo cerinţă specială cu privire la calitatea, scopul, efectele acestei contribuţii.
Pe fond, Curtea a constatat că situaţia de fapt invocată în motivarea acţiunii este corectă, având în vedere nota privind măsurile întreprinse în cazul V. semnată de pârât la 12 august 1988, cu privire la "intensificarea controlului informativ în mediile cultului reformat", menţiunile de la finalul "notei de analiză în D.B.", prin care pârâtul a aprobat "intensificarea controlului informativ" asupra unei persoane semnalate cu "grave manifestări anticomuniste".
Astfel a constatat judecătorul fondului îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât pârâtul a avut calitatea de ofiţer de securitate în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Braşov, iar prin activităţile desfăşurate de pârât, a suprimat, respectiv îngrădit drepturi fundamentale ale omului - dreptul la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice; dreptul la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice; dreptul la libertatea gândirii şi a religiei prevăzut de art. 30 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.
Recursul
Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs recurentul-pârât T.T., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
S-a solicitat admiterea recursului şi modificarea sentinţei atacate în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar, ca nefondată.
S-a arătat în motivele de recurs că în mod nelegal instanţa de fond a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii în constatare faţă de neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 1 alin. (7) teza iniţială, coroborat cu alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008.
Se susţine în acest sens că certificatul de deces prezentat în instanţă nu face dovada calităţii de soţ supravieţuitor/rudă până la gradul 4 a persoanei îndreptăţite a avea acces la dosarul întocmit de Securitate.
Un alt motiv de recurs îl constituie neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 1 alin. (7) teza finală din O.U.G. nr. 24/2008, întrucât verificarea calităţii de lucrător al Securităţii se poate face la cerere numai în cazul ofiţerilor sau subofiţerilor care au contribuit la instrumentarea dosarului la care persoana interesată a solicitat accesul, condiţie preliminară sesizării instanţei.
Astfel, s-a precizat că cele 4 note informative întocmite de către pârât nu se circumscriu noţiunii de "contribuire la instrumentarea dosarului".
În ceea ce priveşte fondul cauzei, s-a apreciat că soluţia instanţei de fond nu cuprinde raţionamentul juridic al judecătorului, ci doar preluarea unor afirmaţii selective ale reclamantului, din texte rupte din contextul de ansamblu al documentelor.
S-a susţinut că măsurile dispuse în cazul "V." nu au fost de natură să suprime sau să îngrădească drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului ci au vizat protejarea unor surse şi dejucarea demersurilor serviciilor de informaţii ungare.
De asemenea, s-a arătat că cele două înscrisuri analizate de către instanţa de fond, respectiv nota în cazul Vasile şi pretinsa notă de analiză în D.B. nu au legătură cu dosarul indicat de petent şi nu pot fi invocate conform art. 1 alin. (7), coroborat cu art. 2 lit. a) şi e) din O.U.G. nr. 24/2008.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Analizând sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 304 ind. 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat, în limitele şi pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Astfel, se reţine că prin cererea nr. P 422/08 din 22 mai 2008, adresată CNSAS de către petenta C.A.I., în calitate de soţie supravieţuitoare a lui C.K., s-a solicitat verificarea, sub aspectul constatării calităţii de lucrător Securităţii, pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului fond informativ nr. I 209570 (cotă C.N.S.A.S.), dosar în care pârâtul a întocmit documentele.
În acord cu soluţia instanţei de fond, Înalta Curte constată că în mod corect a fost soluţionată excepţia inadmisibilităţii acţiunii, având în vedere dispoziţiile art. 1 alin. (8) din O.U.G. nr. 24/2008, care conferă soţului supravieţuitor dreptul de a solicita Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii accesul la dosarul soţului, dovada calităţii fiind efectuată prin depunerea certificatului de deces tradus în limba română cu legalizarea semnăturii traducătorului (dosar fond).
Înalta Curte apreciază însă că este fondată critica recurentului, având în vedere că prima instanţă, adăugând la lege, a făcut o interpretare eronată a prevederilor art. 1 alin. (1), (7) şi (9) din ordonanţa mai sus arătată.
În cererea de sesizare a instanţei de contencios administrativ, autoritatea publică intimată a invocat ca temei legal dispoziţiile art. 1 alin. (7), art. 2 lit. a), art. 8 lit. a), art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
Într-adevăr, potrivit art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008, "persoana, subiect al unui dosar din care rezultă că a fost urmărită de Securitate, are dreptul, la cerere, să afle identitatea lucrătorilor Securităţii şi a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informaţii la completarea dosarului, şi poate solicita verificarea calităţii de lucrător al Securităţii pentru ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. Procedura este aceeaşi şi pentru lucrătorii Securităţii identificaţi în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă".
Alin. (8) al aceluiaşi art. prevede că "De drepturile prevăzute la alin. (1) - (7) beneficiază soţul supravieţuitor şi rudele până la gradul al patrulea inclusiv ale persoanei decedate ori moştenitorii săi testamentari".
Deci, din interpretarea sistematică şi teleologică a textelor legal citate mai sus, rezultă în primul rând că, atunci când nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 3 din O.U.G. nr. 24/2008, verificarea unei persoane care a aparţinut fostelor structuri ale Securităţii se poate face doar la cererea unei persoane îndreptăţite, adică a unei persoane care a fost subiect al unui dosar de urmărire din partea fostelor structuri ale Securităţii, sau la cererea soţului supravieţuitor şi a rudelor acestuia.
Totodată, în al doilea rând, rezultă că cererea de aflare a identităţii şi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii îi poate viza exclusiv pe ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarului persoanei îndreptăţite, care a formulat cererea, iar nu şi cu privire la ofiţerii sau subofiţerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane care nu au formulat cerere de verificare în temeiul dispoziţiilor respective.
În speţă, nu s-a contestat calitatea recurentului-pârât de fost angajat al Securităţii, însă, sub aspectul verificării condiţiei prevăzută de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, nu s-a stabilit în mod neechivoc faptul că acesta a contribuit la completarea dosarului de urmărire al soţului persoanei îndreptăţite care a formulat cererea de verificare.
Or, în cauză recurentul-pârât a fost verificat la cererea formulată de petenta C.A.I., în calitate de soţie supravieţuitoare a lui C.K., dar în conţinutul Notei de constatare cât şi al celorlalte acte aflate la dosarul cauzei rezultă că pârâtul ar fi contribuit la instrumentarea dosarului persoanei care a cerut verificarea acestuia.
În ceea ce priveşte persoana numitului C.K., la dosar au fost depuse patru documente, care reprezintă note olografe, furnizate de sursa "M." care se referă la probleme de natură economică, cu accent pe domeniul exportului, cu caracter constatator, care nu cuprind sarcini, măsuri sau orice alte precizări care să fie circumscrise condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 respectiv, desfăşurarea de activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Recurentul-reclamant a contribuit la instrumentarea dosarelor altor persoane, fiind reţinute în mod greşit de către instanţa de fond ca fiind probe prin care s-a dovedit îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, însă acele persoane nu au formulat cerere de verificare, în temeiul art. 1 alin. (7) şi (8) din O.U.G. nr. 24/2008, cu modificările şi completările ulterioare.
În acelaşi sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal s-a mai pronunţat, în situaţii similare şi prin alte decizii (ex. Decizia nr. 1582/2011, 2562/2011, 5359/2011).
Această abordare se regăseşte constant în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia contencios administrativ şi fiscal, făcând şi obiectul unei soluţii de principiu din data de 11 iunie 2012 având ca obiect interpretarea şi aplicarea art. 1 (7) din O.U.G. nr. 24/2008 modificată şi completată, care a fost adoptată în exercitarea rolului Înaltei Curţi, consacrat de art. 126 (3) din Constituţia României şi de art. 18 (2) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, anume acela de a veghea la interpretarea şi aplicarea unitară a legii.
Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs.
Faţă de acestea, constatându-se întrunite motivele de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 ind. 1 C. proc. civ., în baza art. 312 alin. (1) teza I C. proc. civ. şi art. 20 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată, urmează să admită recursul formulat, să se modifice sentinţa recurată şi, pe fond, să se dispună respingerea acţiunii în constatare formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de T.T. împotriva Sentinţei nr. 3669 din 24 mai 2011 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică în parte sentinţa atacată în sensul că respinge ca neîntemeiată acţiunea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 28 februarie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 231/2013. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2509/2013. Contencios. Anulare decizie Uniunea... → |
|---|
