ICCJ. Decizia nr. 4617/2013. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4617/2013
Dosar nr. 3259/54/2010
Şedinţa publică de la 26 martie 2013
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Sentinţa nr. 58 din 7 februarie 2011, Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea formulată de reclamantul B.I., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor - Direcţia pentru Coordonarea şi Controlul Aplicării Legislaţiei din Domeniul Restituirii Proprietăţii Funciare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul B.I., susţinând că este netemeinică şi nelegală.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la termenul din 24 ianuarie 2012, constatând lipsa nejustificată a părţilor, a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
Datorită faptului că, până la data de 26 martie 2013, niciuna dintre părţi nu a solicitat repunerea cauzei pe rol şi nici nu a îndeplinit vreun act de procedură, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a repus cauza pe rol, a fixat termen, cu citarea părţilor, pentru a se discuta dacă operează perimarea cererii în temeiul art. 248 alin. (1) C. proc. civ.
Potrivit dispoziţiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., "orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an", iar potrivit art. 249 C. proc. civ., perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură făcut în vederea judecării procesului de către partea care justifică interes.
Având în vedere şi prevederile dispoziţiilor art. 250 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora cursul perimării este suspendat atâta timp cât dăinuieşte suspendarea judecării, pronunţată de instanţă în cazurile prevăzute de art. 244, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor în judecată. Astfel, după încetarea împrejurărilor care au determinat suspendarea, cursul perimării va continua de la punctul la care s-a oprit, incluzându-se şi timpul scurs înaintea suspendării.
Cum în cauză nu s-au îndeplinit acte de procedură de natură a întrerupe şi nici de a suspenda perimarea astfel cum sunt prevăzute în art. 249 - 251 C. proc. civ., urmează a se face aplicarea dispoziţiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., constatându-se din oficiu perimarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de B.I. împotriva Sentinţei nr. 58 din 7 februarie 2011 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 martie 2013.
← ICCJ. Decizia nr. 4614/2013. Contencios. Despăgubire. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4618/2013. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|