ICCJ. Decizia nr. 4804/2013. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4804/2013
Dosar nr. 27481/3/2012
Şedinţa de la 3 aprilie 2013
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia primei instanţe
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamanta "B.A. SPCJ" S.R.L. a chemat în judecată Organismul Intermediar Regional pentru Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" - Regiunea Centru (OIR - POSDRU, Regiunea Centru), solicitând suspendarea actului administrativ nr. 325 din 17 ianuarie 2012 de reziliere a contractului de finanţare POSDRU/105/5.1/G/76186 "Sprijin pentru şomerii din regiunea Centru în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru angajare sau deschiderea propriilor afaceri" emis de pârât, până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a Dosarului nr. 2462/2/2012 având ca obiect anulare act administrativ nr. 325 din 17 ianuarie 2012 de reziliere a contractului de finanţare POSDRU/105/5.1/G/76186, precum şi obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
Prin Sentinţa civilă nr. 2978 din 7 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei privind acţiunea promovată de reclamanta "B.A. SPCJ" S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul OIR - POSDRU, Regiunea Centru în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de apel a reţinut că OIR - POSDRU, Regiunea Centru nu reprezintă o unitate publică centrală în sensul prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi, observând întinderea teritorială a serviciului public prestat de această instituţie, Curtea a constatat că pârâtul nu are un câmp de desfăşurare a activităţii sale specifice la nivel naţional, reprezentând prin urmare o unitate publică locală.
În ce priveşte argumentul reclamantei în sensul că instituţia pârâtă este organizată în subordinea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Curtea a apreciat că acesta este lipsit de relevanţă întrucât parte în cauză nu este ministerul ca entitate centrală, iar pârâtul, ca autoritate locală, regională, are capacitatea administrativă necesară şi suficientă pentru a sta în judecată într-un litigiu de contencios administrativ, în raport cu acesta din urmă fiind formulată acţiunea şi deci, pretenţiile reclamantei.
2. Soluţia celei de-a doua instanţe
Prin Sentinţa civilă nr. 3285 din 13 septembrie 2012, Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a constatat ivit conflict negativ de competenţă şi a înaintat dosarul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea soluţionării conflictului.
Pentru a pronunţa această soluţie, Tribunalul a reţinut că, astfel cum rezultă din art. 1 pct. 6 şi art. 3 din Ordinul nr. 600/2008, calitatea procesuală pasivă în cauză o are în fapt Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse prin Autoritatea de management pentru OIR - POSDRU, Regiunea Centru.
3. Soluţia dată în regulatorul de competenţă
În raport cu obiectul cauzei şi cu dispoziţiile legale incidente, în temeiul art. 22 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte stabileşte competenţa materială în favoarea Tribunalului Bucureşti, ca instanţă comercială, potrivit considerentelor care vor fi prezentate în continuare:
În cauză, este necontestat că obiectul acţiunii îl formează cererea de suspendare a măsurii de reziliere a contractului de finanţare POSDRU/105/5.1/G/76186 "Sprijin pentru şomerii din Regiunea Centru în vederea integrării pe piaţa muncii prin servicii de formare profesională şi de consultanţă şi asistenţă pentru angajare sau deschiderea propriilor afaceri", comunicată reclamantei cu Actul nr. 325 din 17 ianuarie 2012.
Deci, litigiul de faţă s-a născut ca urmare a intervenirii unui incident juridic în cadrul executării contractului de finanţare nerambursabilă menţionat mai sus, în privinţa căruia ambele instanţe au reţinut că este vorba de un contract administrativ şi că sunt aplicabile dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în ceea ce priveşte stabilirea competenţei materiale de soluţionare a cauzei.
Având, însă, în vedere dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) fraza a II-a din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că sunt contracte administrative, asimilate actelor administrative, numai acele contracte care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiilor publice, contracte în cadrul cărora nu se încadrează contractul în legătură cu executarea căruia s-a născut litigiul de faţă, astfel că dispoziţiile Legii nr. 554/2004 rămân inaplicabile.
Este adevărat că potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) ultima frază din Legea nr. 554/2004, prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative care să fie supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ, însă în cazul Contractului POSDRU/105/5.1/G/76186, reglementările invocate ca bază legală a încheierii acestuia nu conţin astfel dispoziţii speciale.
De asemenea, Înalta Curte constată că în cauză nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 3 alin. (2) lit. a) din O.G. nr. 79/2003, respectiv ale art. 47 - 51 din O.G. nr. 66/2011, din moment ce obiectul cauzei nu-l constituie un titlu de creanţă stabilit în cadrul activităţii de recuperare a fondurilor comunitare şi a celor de cofinanţare fraudate.
În acelaşi sens s-a mai pronunţat Înalta Curte şi prin Decizia nr. 2913/2011, respectiv, Decizia nr. 4643/2012, reţinând că, în astfel de cazuri, este vorba de contracte civile/comerciale, care nu sunt supuse regimului juridic de drept administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta B.A. SPCJ SRL şi pârâtul Organismul Intermediar Regional Pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltare a Resurselor Umane - Regiunea Centru, în favoarea Tribunalului ca instanţă comercială (civilă).
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 aprilie 2013.
Procesat de GGC - NN
| ← ICCJ. Decizia nr. 4802/2013. Contencios. Contract administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 4809/2013. Contencios → |
|---|
