ICCJ. Decizia nr. 4931/2013. Contencios. Alte cereri. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4931/2013
Dosar nr. 2386/1/2012
Şedinţa publică de la 10 aprilie 2013
Asupra cererii de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 26 martie 2012, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, I.A. a chemat în judecată Curtea de Apel Galaţi, calificându-şi acţiunea ca fiind una în contencios administrativ şi invocând drept motive nemulţumirile provocate de modul în care instanţa de judecată a soluţionat un litigiu între petent şi Casa Judeţeană de Pensii Brăila.
Cererea este inadmisibilă.
Conform prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi, eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, precum şi prin refuzul de efectuare a unei anumite operaţiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim".
Rezultă din dispoziţiile legale citate că obiectul acţiunii judiciare în contencios administrativ poate viza numai un act administrativ, astfel cum acesta este caracterizat de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Potrivit textului legal amintit, actul administrativ este "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice, achiziţiile publice; prin legi speciale pot fi prevăzute şi alte categorii de contracte administrative supuse competenţei instanţelor de contencios administrativ".
În cauză, însă, ceea ce îl nemulţumeşte pe petent este modul în care o instanţă de judecată a soluţionat un litigiu, aspect care excede sferei actelor administrative, în înţelesul prevederilor Legii nr. 554/2004, şi împotriva căruia pot fi exercitate căile de atac reglementate de C. proc. civ., în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta.
Pe de altă parte, competenţa de judecată a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se referă, conform art. 4 pct. 1 C. proc. civ., la recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege, instanţa supremă neputând fi sesizată direct cu soluţionarea pe fond a unei cereri de chemare în judecată, astfel încât şi sub acest aspect cererea petentului este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petentul I.A., în contradictoriu cu intimata Curtea de Apel Galaţi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 aprilie 2013.
Procesat de GGC - AZ
← ICCJ. Decizia nr. 4927/2013. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 4932/2013. Contencios. Excepţie de... → |
---|