ICCJ. Decizia nr. 6223/2013. Contencios
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 6223/2013
Dosar nr. 5718/102/2012
Şedinţa publică de la 19 septembrie 2013
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond
1.1.Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalul Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, reclamantul Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Şcoala Generală Ernei, M.E.C.T.S. şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş obligarea Şcolii Generale Ernei la calcularea şi plata ajutorului financiar reglementat de Legea nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar, astfel: pentru anul 2009, diferenţa dintre suma de 100 euro - echivalentul în lei la data plăţii şi suma de 130 lei, sumă actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, către membrii de sindicat; pentru anul 2010, 100 EURO echivalentul în lei la data plăţii, sumă actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective, către membrii de sindicat.
S-a mai solicitat obligarea M.E.C.T.S. la alocarea către Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş a sumei necesare plăţii ajutorului financiar reglementat de Legea nr. 315/2006, aferent anului 2009 şi 2010, sumă actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective; obligarea pârâtului Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş la alocarea către Şcoala Generală Ernei a sumei necesare plăţii ajutorului financiar reglementat de Legea nr. 315/2006, aferent anului 2009 şi 2010, sumă actualizată în funcţie de rata inflaţiei la data plăţii efective.
1.2. Reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 3 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 aprobate prin H.G. nr. 453/2007.
În motivarea excepţiei, reclamantul a susţinut că prin textul de lege mai sus arătat, se prevede că cererea de acordare a banilor de carte pentru anul 2007 se va depune până la data de 1 noiembrie a anului anterior, ceea ce duce la anularea dreptului pentru anul 2007.
A mai susţinut reclamantul că art. 3 din H.G. nr. 453/2007 creează o discriminare faţă de cadrele didactice care din varii motive nu pot depune cererea până la 1 noiembrie, iar o hotărâre de guvern nu poate fi mai presus de Legea nr. 315/2007.
1.3. Investită cu soluţionarea excepţiei de nelegalitate, Curtea de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 253 din 4 decembrie 2012, Curtea de Apel Târgu Mureş a respins excepţia inadmisibilităţii invocată de Guvernul României, a admis excepţia de nelegalitate invocată de reclamantul Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş şi a constatat că dispoziţiile cuprinse în art. 3 din H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii de activităţi didactice în învăţământul preuniversitar, sunt nelegale.
Instanţa a constatat că sunt nelegale dispoziţiile cuprinse în art. 3 din H.G. nr. 453/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar.
S-a apreciat că prevederile invocate ca fiind nelegale reprezintă o veritabilă adăugare la lege, în condiţiile în care prevederile art. 2 din Legea nr. 315/2006 prevăd expres că a jutorul financiar prevăzut la art. 1 se acordă anual, la solicitarea cadrelor didactice şi reprezintă echivalentul în lei a 100 euro, calculat la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României la data plăţii.
A reţinut instanţa de fond că introducerea în cadrul dispoziţiilor din Norme a termenului imperativ, până la care pot fi depuse cereri pentru acordarea stimulentelor, limitează sfera persoanelor îndreptăţite la beneficiul acestora doar la cei care s-au conformat conduitei prescrise în Norme.
Instanţa a concluzionat că, în acest caz, depunerea respectivelor cereri în afara termenelor ar fi posibilă prin prisma prevederilor art. 2 din Legea nr. 315/2006.
Pe de altă parte, a reţinut instanţa că prin introducerea termenului limită de 1 noiembrie al anului următor, se înlătură aplicabilitatea prevederilor art. 3 din Decretul nr. 167/1958, act normativ aplicabil raportului juridic dedus judecăţii, care are o forţă juridică superioară H.G. nr. 453/2007. Curtea a constatat o reală discriminare între categoria persoanelor îndreptăţite să beneficieze de prevederile Legii nr. 315/2006, care au depus cerere pentru acordarea stimulentelor, cu respectare termenului impus de art. 3 din H.G. nr. 453/2007 şi categoria celor care nu au formulat cereri în interiorul termenului.
2. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâţii M.E.C.T.S., în prezent M.E.N. şi Guvernul României.
În motivarea cererilor de recurs, întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ. s-au arătat în esenţă următoarele:
- Se arată că excepţia de nelegalitate prevăzută de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este admisibilă numai dacă priveşte un act administrativ unilateral cu caracter individual şi nu un act administrativ normativ aşa cum este H.G. nr. 453/2007.
- Instanţa de fond a stabilit în mod eronat că stabilirea unei date limită a cererilor pentru sprijinul financiar, întrucât pentru asigurarea acestui sprijin sunt angrenaţi mai mulţi factori. Stabilirea cuantumului până la care se depuneau cererile pentru acordarea ajutorului s-a făcut pentru a se şti în timp util care este necesarul de fonduri în vederea unei fundamentări corecte a bugetului de stat.
- S-a mai arătat că la elaborarea actului au fost respectate dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, proiectul actului administrativ contestat a fost avizat de Consiliul Legislativ.
De asemenea, se precizează că prevederile art. 3 din H.G. nr. 453/2007 nu fac altceva decât să pună în executare prevederile generale ale Legii nr. 315/2006, nefiind întemeiată constatarea instanţei de fond potrivit căreia ele ar adăuga la lege.
3. Soluţia Înaltei Curţi
Analizând cererile de recurs, motivele invocate, normele legale incidente şi în conformitate cu prevederile art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acestea sunt fondate pentru considerentele ce vor fi prezentate în cele ce urmează:
- În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a prevederilor art. 3 din H.G. nr. 453/2007 se constată că este nefondată şi va fi înlăturat acest motiv de recurs.
Aşa cum a statuat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în jurisprudenţa sa constantă, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 76/2012, art. 4 alin. (1) se aplică în egală măsură actelor administrative unilaterale individuale cât şi celor cu caracter normativ, care pot fi atacate oricând pe calea acţiunii directe şi, deci, cu atât mai mult pe calea excepţiei de nelegalitate.
În ceea ce priveşte fondul excepţiei de nelegalitate;
Prevederile art. 3 din H.G. nr. 453/2007 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau de programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii activităţii didactice în învăţământul preuniversitar arată că:
„(1) Ajutorul financiar se acordă anual pe bază de cerere formulată de beneficiar şi înregistrată până la data de 1 noiembrie pentru anul următor la unitatea de învăţământ la care beneficiarul exercită funcţia de bază, iar plăţile se efectuează începând cu luna ianuarie din anul următor.
(2) Pentru anul 2007, cererile se înregistrează la unitatea de învăţământ la care beneficiarii exercită funcţia de bază, până la data de 30 iunie 2007, iar ajutorul se acordă după 45 de zile de la data înregistrării cererii”.
Înalta Curte observă că potrivit art. 5 din Legea nr. 315/2006, prin H.G. nr. 453/2007 au fost aprobate Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziţionării de cărţi sau programe educaţionale pe suport electronic, necesare îmbunătăţirii calităţii didactice a învăţământului preuniversitar.
Deci, cu alte cuvinte, prin dispoziţiile art. 5 din Legea nr. 315/2006, legiuitorul a delegat M.E.C. şi M.F.P. să elaboreze normele metodologice de aplicare a acestei legi, care să fie aprobate, apoi, prin hotărâre a Guvernului, ceea ce s-a şi întâmplat.
Nu se poate susţine, cu temei, că prin stabilirea unui termen pentru solicitarea ajutorului de către beneficiar, în vederea punerii în executare, în concret a legii, s-ar adăuga la lege, fiind de esenţa oricărei activităţi socio-umane de a se desfăşura în cadrul şi cu respectarea unor limite de timp/termene.
Motivele invocate drept situaţii particulare ce ar împiedica depunerea cererilor de ajutor financiar (concediu fără plată, concediu pentru creşterea copilului, încheierea contractului de muncă după data de 1 noiembrie a anului în curs) nu constituie argumente rezonabile.
Mai mult, stabilirea unui termen până la care se puteau depune cererile pentru acordarea ajutorului, este necesar pentru a se şti în timp util care este necesarul de fonduri în vederea unei fundamentări a bugetului de stat, având în vedere că sumele necesare plăţii ajutorului financiar se asigură în limita creditelor bugetare aprobate.
Faţă de cele reţinute mai sus, apreciind că nu subzistă motivele de nelegalitate invocate de reclamant şi că normele vizate de excepţia de nelegalitate nu adaugă la lege, în consecinţă, în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi în conformitate cu art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile, va modifica sentinţa atacată în sensul că va respinge excepţia de nelegalitate ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de M.E.N. şi Guvernul României împotriva sentinţei nr. 253 din 4 decembrie 2012 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge excepţia de nelegalitate invocată de Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Mureş ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 septembrie 2013.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6222/2013. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 6224/2013. Contencios → |
|---|
