ICCJ. Decizia nr. 1135/2014. Contencios. Constatarea calităţii de lucrător/colaborator al securităţii (OUG nr.24/2008). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1135/2014
Dosar nr. 11451/2/2009*
Şedinţa publică de la 6 martie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Procedura în faţa primei instanţe
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, sub nr. 11451/2/2009 din 04 decembrie 2009, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat să se constatate existenţa calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul M.F.
2. Hotărârea instanţei de fond
Prin Sentinţa civilă nr. 3244 din 16 mai 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei de interes, a admis acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în contradictoriu cu pârâtul M.F. şi a constatat calitatea pârâtului M.F. de colaborator al Securităţii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că, în cauza de faţă, CNSAS s-a sesizat cu privire la verificarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul M.F., în urma cererii formulate de publicaţia G.S.E. la data de 02 noiembrie 2006, dată la care pârâtul avea calitatea de consilier local al comunei S., judeţul Ialomiţa, astfel că demararea procedurii de verificare a pârâtului este legală.
Fiind îndeplinite condiţiile prev. de O.U.G. nr. 24/2008 în care CNSAS se poate sesiza pentru verificarea calităţii pârâtului de colaborator al Securităţii, Curtea a reţinut că reclamantul are interes în soluţionarea acţiunii de faţă, fiind fără relevanţă că pe parcursul procesului a încetat calitatea pârâtului care a dus la declanşarea procedurii de verificare.
Faţă de cele arătate mai sus, Curtea a respins excepţia lipsei de interes invocată de pârât, ca neîntemeiată.
Cu privire la fondul cauzei, Curtea a apreciat că aspectele semnalate organelor de securitate de către pârât în notele informative de mai sus, legate de intenţia unei persoane de a emigra şi de corespondenţa unei alte persoane cu cetăţeni străini, reprezintă atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, fiind astfel îndeplinită prima dintre cele două condiţii prev. de art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008.
De asemenea, este îndeplinită şi cea de-a doua condiţie prev. de textul de mai sus, întrucât furnizarea informaţiilor respective a vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, şi anume îngrădirea dreptului la viaţă privată prev. de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice.
3. Calea de atac exercitată
Împotriva acestei hotărâri, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pârâtul M.F. a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul susţine, în esenţă, următoarele aspecte:
În ce priveşte excepţia lipsei de interes, recurentul precizează că interesul cererii a fost justificat de reclamant pe calitatea pe care o avea, aceea de consilier local în Consiliul local comunei S., însă în prezent nu mai are această calitate, ca urmare a demisiei sale, astfel cum rezultă din adresa nr. 28 din 31 martie 2010, emisă de Partidul Democrat Liberal şi înregistrată la Consiliul Local S. sub nr. 671 din 01 aprilie 2010.
Având în vedere această situaţie, întrucât una dintre condiţiile interesului este să fie actual, recurentul consideră că prezenta cerere este lipsită de interes, nemaifiind îndeplinită această condiţie.
Cu privire la fondul cauzei, recurentul susţine că, pentru a se retine calitatea de colaborator al securităţii, este esenţial sa se constate nu doar dacă a existat un angajament şi note informative, ci şi dacă acel angajament a fost dat în cunoştinţa de cauza, dacă asumarea obligaţiilor cuprinse în angajament putea fi făcuta de persoana respectiva în mod voit şi conştient, dacă avea capacitatea de folosinţă şi de exerciţiu cerute de lege pentru a dispune în sensul celor cuprinse în angajament.
Recurentul a solicitat instanţei sa aibă în vedere ca la data semnării angajamentului (februarie 1975) era minor, având vârsta de 16 ani, precum şi faptul ca toate notele informative pe care a fost obligat sa le dea datează dinainte de a împlini vârsta de 18 ani.
De asemenea, a solicitat a se avea în vedere şi faptul că informaţiile obţinute de la acesta de către organele securităţii despre colegii săi se datorează unor împrejurări cărora el însuşi le-a căzut victimă, fiind minor, lipsit de informaţii despre activitatea reală a Securităţii şi extrem de credul, ca majoritatea adolescenţilor generaţiei sale, mai ales a celor veniţi de la ţară.
Recurentul precizează că angajamentul a fost dat după dictare şi cu interzicerea de a vorbi, de a se sfătui cu familia despre aceasta; sub garanţia şcolii în care era elev şi a profesorilor săi, ceea ce excludea îndoiala în privinţa a ceea ce avea să urmeze şi, fiind minor, neasistat de părinţi şi autoritatea tutelară, punându-i-se în vede interdicţia de a discuta "chiar cu rudele cele mai apropiate".
Pentru toate aceste motive, recurentul-pârât solicită admiterea recursului, modificarea sentinţei civile atacate în sensul admiterii excepţiei lipsei de interes şi respingerii cererii reclamantului ca lipsita de interes, iar în subsidiar, modificarea sentinţei în sensul respingerii cererii reclamantului ca neîntemeiata.
4. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza în raport de actele şi lucrările dosarului, de criticile formulate de recurent, precum şi de reglementările legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele expuse în continuare.
4.1. Excepţia lipsei de interes invocată în faţa primei instanţe a făcut obiectul unei analize atente din partea judecătorului fondului, care a respins-o motivat, aşa cum s-a arătat în expunerea rezumativă a soluţiei supuse controlului judiciar.
Astfel, în cuprinsul O.U.G. nr. 24/2008 sunt prevăzute condiţiile în care Consiliul Naţional al Securităţii se poate sesiza pentru a verifica dacă o persoană are calitatea de colaborator al Securităţii şi de a solicita instanţei constatarea acestei calităţi.
Din coroborarea dispoziţiilor art. 5 alin. (1) teza a II-a şi art. 3 lit. g) din O.U.G. nr. 24/2004 rezultă că reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii se poate sesiza din oficiu pentru verificarea calităţii de colaborator al Securităţii a persoanelor care au candidat, au fost alese sau numite în demnităţile sau funcţiile enumerate, printre care şi funcţia de consilier local.
În cauza de faţă, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii s-a sesizat cu privire la verificarea calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce îl priveşte pe pârâtul M.F., în urma cererii formulate de publicaţia G.S.E. la data de 02 noiembrie 2006, dată la care pârâtul avea calitatea de consilier local al comunei S., judeţul Ialomiţa, astfel că demararea procedurii de verificare a pârâtului este legală.
4.2. Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte reţine că obiectul acţiunii promovate la instanţa de contencios administrativ îl constituie constatarea calităţii de colaborator al Securităţii a pârâtului M.F..
Prin urmare, formularea unei astfel de cereri cade sub incidenţa dispoziţiilor O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii.
Stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii nu se face de plano, ca urmare a constatării faptului semnării unui angajament sau a furnizării unor informaţii, ci prin verificarea concomitentă a întrunirii condiţiei legale relative la îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, or cu referire la documentele propuse cu titlu probatoriu în vederea constatării calităţii de colaborator al Securităţii în persoana pârâtului.
Instanţa de fond a reţinut corect situaţia de fapt în raport de materialul probator administrat în cauză şi a realizat o încadrare juridică adecvată în funcţie de situaţia faptică.
Potrivit art. 2 lit. b) teza I din O.U.G. nr. 24/2008, după cum s-a reţinut şi de către prima instanţă, prin colaborator al Securităţii se înţelege persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum şi note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Rezultă aşadar că în sensul dorit de legiuitor faptul colaborării cu Securitatea implică întrunirea a trei condiţii legale referitoare la:
- acţiunile persoanei în cauză: furnizarea de informaţii sub orice formă;
- conţinutul informaţiilor: referitoare la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;
- scopul acestor informaţii: să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
În raport de dovezile depuse la dosar de către reclamantul intimat CNSAS, Înalta Curte apreciază că, în mod legal şi temeinic, prin sentinţa recurată a fost admisă acţiunea şi s-a constatat că pârâtul recurent are calitatea de colaborator al securităţii, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, fiind realizată o pertinentă şi convingătoare analiză a fiecăreia dintre condiţiile ce se cer a fi întrunite cumulativ, potrivit acestui text legal.
Rezultă cu puterea evidenţei, constată şi Înalta Curte, că informaţiile furnizate de pârât organelor de securitate se referă la atitudini potrivnice regimului comunist ale persoanelor vizate în delaţiunile sale.
Astfel, în cuprinsul notelor de la filele nr. 38 şi nr. 43, pârâtul aduce la cunoştinţa organelor de securitate că H.S., elev al Liceului Economic, intenţionează ca după terminarea liceului să-şi cumpere maşină şi împreună cu familia să plece în Iugoslavia ca turişti şi să nu se mai întoarcă în ţară.
În cealaltă notă, pârâtul relatează despre D.L., elevă a liceului nr. 1 Călăraşi, cazată la internatul liceului, că poartă corespondenţă cu un arab şi are o fotografie color în care apare alături de individ. De asemenea, relatează că a aflat de la un alt elev că D.L. corespondează şi cu un cetăţean francez.
Aşadar, în mod evident, conţinutul notelor informative depuse, în sensul art. 2 lit. b) din O.U.G. nr. 24/2008, au fost apte să provoace îngrădirea dreptului la viaţă privată, consacrat de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, cum în mod întemeiat a reţinut şi prima instanţă.
În mod corect a reţinut judecătorul fondului şi împrejurarea că, în cauză, nu sunt aplicabile dispoziţiile art. 9 din Decretul 31/1954 privind capacitatea minorului de a încheia acte juridice, ci dispoziţiile speciale ale O.U.G. nr. 34/2008, care prevăd expres în art. 2 lit. b) că "persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe". per a contrario, persoanele care împliniseră 16 ani sunt avute în vedere de aceste dispoziţii legale, astfel că se poate constata calitatea lor de colaborator al Securităţii.
Faţă de toate argumentele mai sus înfăţişate, ce demonstrează netemeinicia criticilor recurentului, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge ca nefondat recursul de faţă, cu consecinţa menţinerii hotărârii pronunţate de instanţa de fond, cu justa aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 24/2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.F. împotriva Sentinţei civile nr. 3244 din 16 mai 2012 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 martie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4758/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1136/2014. Contencios. Amendă pentru... → |
|---|
