ICCJ. Decizia nr. 1506/2014. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1506/2014
Dosar nr. 1379/33/2010
Şedinţa publică de la 25 martie 2014
Asupra recursurile de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanţele cauzei.
Prin acţiunea înregistrată la data de 31 martie 2009 sub nr. 615/33/2009 reclamantul R.V. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj a solicitat instanţei anularea în parte a H.G. nr. 867 din 16 august 2002 cu privire la includerea în anexa 1 reprezentând lista cuprinzând imobilele compuse din construcţii şi terenuri aferente care trec din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene, a terenului în suprafaţă de 371 m.p. înscris în CF nr. 3024 Someşeni nr. topo 334/1/2 transcris în CF nou din CF nr. 716 Someşeni; anularea subsecventă a procesului verbal de predare primire încheiat în data de 14 ianuarie 2003 între Spitalul Clinic de Adulţi şi Consiliul Judeţean prin care s-a procedat la predarea respectiv primirea terenului în suprafaţă de 371 m.p înscris în CF 3024 Someşeni nr. topo 334/1/2 transcris în CF 716 Someşeni, teren inclus în anexa 1 la hotărâre.
La 23 aprilie 2009 Ministerul Sănătăţii a formulat o cerere de intervenţie accesorie în sprijinul Guvernului României solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată .
Prin întâmpinarea depusă la termenul de judecată din 06 mai 2009 pârâtul Guvernul României a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în ceea ce priveşte petitul 2 al acţiunii, excepţia tardivităţii cererii, iar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea înregistrată la 05 mai 2009, pârâtul Judeţul Cluj a solicitat de asemenea respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
Pentru termenul de judecată din 17 iunie 2009 reclamantul şi-a extins acţiunea chemând în judecată şi pe pârâţii Consiliul Judeţean Cluj şi Spitalul Clinic de Adulţi Cluj-Napoca.
Pârâtul Spitalul Clinic de Urgenţă "Prof. dr. Octavian Fodor" Cluj-Napoca, prin întâmpinarea depusă pentru termenul din 17 iunie 2009 a invocat excepţia lipsei calităţii sale procesuale pasive în ceea ce priveşte petitul 1 din acţiune şi netemeinicia pretenţiilor formulate de reclamant prin petitul 2.
Asupra excepţiilor mai-sus arătate Curtea de Apel Cluj s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din 17 iunie 2009, excepţia tardivităţii promovării acţiunii fiind respinsă ca neîntemeiată, iar excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Spitalului raportat la petitul 1 din acţiune şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Guvernului României raportat la petitul 2 fiind admise în considerarea dispoziţiilor Legii nr. 554/2004.
Prin Sentinţa civilă nr. 376 din 15 iulie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Cluj în Dosar nr. 615/33/2009 s-a admis în parte acţiunea formulată şi precizată de reclamantul R.V. în contradictoriu cu Guvernul României, Judeţul Cluj - Consiliul Judeţean Cluj, Spitalul Clinic de Adulţi Cluj-Napoca; S-a dispus anularea parţială a H.G. nr. 867/2002 anexa 1 pct. 1 în privinţa cuprinderii în totalul suprafeţei aferente Dispensarului Someşeni a suprafeţei de 371 m.p. înscris în CF 3024 Someşeni nr. top 334/1/2 transcris în CF 716; S-a respins cererea privind anularea procesului verbal ca urmare a admiterii excepţiei inadmisibilităţii invocate prin întâmpinare de pârâtul Spitalul Clinic; S-a respins cererea de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României formulată de Ministerul Sănătăţii.
Prin Decizia nr. 3268 din 22 iunie 2010 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Dosar nr. 615/33/2009 s-au admis recursurile declarate de Judeţul Cluj prin Consiliul Judeţean Cluj şi de Guvernul României împotriva Sentinţei civile nr. 376 din 15 iulie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia Comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost casată sentinţa atacată şi s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instante.
În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. 1379-/33/2010.
Asupra extinderii de acţiune formulate în cauză împotriva pârâtei Regia Autonomă a Domeniului Public şi Privat Cluj, Curtea s-a pronunţat prin încheierea de şedinţă din data de 20 februarie 2013 în sensul admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestei pârâte.
Hotărârea recurată.
Prin Sentinţa nr. 164 din 1 martie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, s-a respins ca neîntemeiată excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii; s-a admis în parte acţiunea precizată şi extinsă, formulată de reclamantul R.V., continuată şi precizată de moştenitoarele M.I.G. şi R.V. împotriva pârâţilor Guvernul României, Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj şi Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie "Prof. Dr. O Fodor" Cluj-Napoca, fostul Spital Clinic de Adulţi Cluj.
S-a dispus anularea parţială a H.G. nr. 867 din 16 august 2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea Consiliilor Judeţene respective, anexa 1, Jud. Cluj, pct. 2, anexa nr. 37, în privinţa terenului în suprafaţă de 371 mp, înscris în CF nou 3024 Someşeni, nr. topo 334/1/2, transcris din CF 716 Someşeni, nr. topo 334/1.
A fost respinsă cererea privind anularea procesului verbal de predare-primire încheiat la 14 ianuarie 2003 între Spitalul Clinic de Adulţi Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, ca urmare a admiterii excepţiei inadmisibilităţii.
S-a respins extinderea de acţiune formulată în contradictoriu cu Regia Autonomă a Domeniului Public şi Privat Cluj ca fiind introdusă faţă de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
S-a respins cererea de intervenţie în interesul pârâtului Guvernul României, formulată de Ministerul Sănătăţii.
S-a dispus obligarea pârâţilor Guvernul României şi Judeţul Cluj la plata, în favoarea reclamantelor, a sumei de 1117 lei fiecare, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie, a reţinut Curtea de apel că instanţa de recurs a statuat în sensul că excepţia tardivităţii a fost corect soluţionată, iar soluţia dată cu privire la lipsa calităţii procesuale pasive a Spitalului raportat la petitul 1, respectiv a Guvernului raportat la petitul 2 nu a fost recurată intrând astfel în putere de lucru judecat.
Referitor la îndrumările date de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la a se stabili identitatea dintre terenul în suprafaţă de 371 m.p. înscris în titlul de proprietate eliberat în favoarea reclamantului şi o porţiune echivalentă din cel înscris în anexa nr. 1.1 a H.G. nr. 867/2002, au fost reţinute concluziile raportului de expertiză judiciară dispus în cauză.
Faţă de concluziile raportului de expertiză de specialitate, raportat la dispoziţiile art. 1 alin. (2) coroborat cu art. 2 alin. (1) lit. o) şi p) din Legea nr. 554/2004 Curtea de apel a apreciat că reclamantul justifică vătămarea unui drept fundamental - dreptul de proprietate, făcând în acelaşi timp dovada existenţei dreptului subiectiv/interesului legitim, astfel că excepţia lipsei de interes în promovarea acţiunii a fost apreciată ca neîntemeiată.
În ceea ce priveşte excepţia inadmisibilităţii petitului prin care s-a solicitat anularea procesului-verbal de predare-primire, Curtea de apel a apreciat că se impune admiterea ei în condiţiile în care nu ne aflăm în prezenţa unui act administrativ aşa cum este el definit în art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.
Analizând legalitatea H.G. nr. 867 din 16 august 2002 prima instanţă a reţinut că terenul în suprafaţă de 371 m.p. din cauza este proprietatea reclamantului, acest drept fiind înscris în CF anterior emiterii hotărârii de guvern.
S-a constatat că exista obligaţia de a se verifica în prealabil situaţia faptică şi juridică a terenului, reclamanţii având deja un titlu de proprietate asupra terenului de 371 mp, desprins din CF 615 Someşeni, pe care exista edificată o casa de locuit, construcţie care nu a fost niciodată afectată unui interes public, astfel cum rezultă din adresa cu nr. 85.390/43 din 24 decembrie 2003 eliberată de Consiliul Local al mun. Cluj
Au fost avute în vedere menţiunile din CF nr. 716 Someşeni, potrivit cărora R.V. şi-a înscris dreptul de proprietate în cartea funciară la 24 iunie 2002 în baza Sentinţei civile nr. 3856 din 25 aprilie 2002 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
S-a arătat în sentinţa atacată că modificarea regimului juridic s-a făcut cu neobservarea dreptului de proprietate existent la momentul adoptării hotărârii şi în contextul încălcării dispoziţiilor art. 41 din Constituţie, ale art. 1 al Protocolului 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor fundamentale ale omului cu consacrarea principiului proprietăţii private.
Totodată, s-a reţinut că atât terenul reclamanţilor din titlul de proprietate, cât şi construcţia edificată pe acesta nu fac obiectul contractelor de concesiune, de unde rezultă că, deşi terenul face parte din H.G.. 867/2002, totuşi faptic a fost exclus din folosinţa spitalului.
Nu au fost reţinute nici susţinerile pârâţilor privind situarea imobilului reclamantului la altă adresă întrucât imobilele sunt situate administrativ în Cluj-Napoca str. T.V. nr. 26 identificarea cu 26A fiind menţionată ulterior urmare a desprinderii părţii topografice în condiţiile înscrierii dreptului de proprietate al reclamantului în CF, aşa cum rezultă şi din expertiza judiciară depusă la dosar.
Recursurile
Împotriva acestei sentinţe au formulat recurs pârâţii Guvernul României şi Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea cererii de recurs, paraţii Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj au arătat că în mod greşit instanţa de fond a respins excepţia lipsei de interes doar pe baza concluziilor raportului de expertiză care stabileşte existenţa suprapunerii terenului din titlul de proprietate şi cel din anexa la hotărârea de guvern.
S-a susţinut că înscrierea în cartea funciara nu poate fi considerat motiv de nelegalitate a unui act administrativ, reclamantul neavând dreptul de a obţine proprietatea terenului în litigiu.
S-a arătat în acest sens că titlul recurenţilor este mai vechi, fiind eliberat anterior celui al reclamantului (în cartea funciara fiind notata procedura de expropriere, imobilul fiind cuprins în inventarul domeniului public al Comunei Someşeni şi în anul 1949, apoi al Oraşului Cluj-Napoca ca urmare a aplicării Legii nr. 5/1950 privind raionarea administrativa, şi ulterior prin decizia 6009/1952 transferat Statului Român ca proprietate extratabulară)
Au susţinut reclamanţii că, în condiţiile în care nu avea un drept de proprietate valabil născut, reclamantul nu a fost vătămat prin schimbarea regimului juridic al terenului respectiv şi trecerea acestuia în domeniul public al Judeţului Cluj şi că prin emiterea H.G. 867/2002, Statul Român a transmis un drept de proprietate existent încă din anul 1954, titlul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 fiind emis de Consiliul Local al Municipiului Cluj care nu avea acest teren în proprietate, administrare, nefiind nici preluat din patrimoniul fostului CAP în anul 1991.
S-a solicitat admiterea recursului, desfiinţarea sentinţei instanţei de fond, constatându-se să constataţi că reclamantul nu îndeplineşte condiţiile pentru a fi considerată persoană vătămată în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu consecinţa respingerii acţiunii reclamantului prin moştenitori, în principal, pe cale de excepţie, iar în subsidiar ca nefondată.
Prin recursul formulat, recurentul parat Guvernul României a solicitat să se constate că judecătorul fondului s-a pronunţat, în mod nelegal, asupra valabilităţii titlului Statului, în condiţiile în care nu a fost învestit cu o asemenea cerere, iar analiza existenţei şi întinderii acestui drept de proprietate reprezenta o chestiune prejudicială ce nu putea fi transpusă în faţa instanţei de contencios administrativ şi tranşată de o manieră implicită, cu încălcarea competenţei stabilite prin dispoziţiile Legii nr. 554/2004.
S-a mai arătat că nici dreptul de proprietate al reclamantului şi nici documentaţia care a stat la baza intabulării lui nu au fost stabilite în condiţii de contradictorialitate cu pârâţii din prezenta cauză, astfel cum s-a reţinut în decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în primul ciclu procesual.
A susţinut recurentul că judecătorul fondului a ignorat autoritatea lucrului judecat, prin Sentinţa civilă nr. 164 din 01 martie 2013 fiind în mod inadmisibil contrazise constatările instanţei de drept comun, dezlegarea dată acestor chestiuni prejudiciale lăsând fără obiect cercetarea dreptului alegat înaintea instanţei de recurs învestită cu soluţionarea Dosarului nr. 651/211/2008, respectiv Tribunalul Cluj, secţia civilă.
Totodată, că hotărârea este netemeinică şi nelegală întrucât, deşi au fost depuse la dosar, atât inventarul domeniului public al Comunei Someşeni din anul 1949 (executat la Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale), precum şi Decizia nr. 6009 din 31 decembrie 1952 a Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Cluj, potrivit căreia imobilul a fost transmis în administrarea Ministerului Sănătăţii, totuşi, în mod nejustificat instanţa de fond a reţinut că imobilul nu se afla în patrimoniul Statului la data adoptării Hotărârii Guvernului nr. 867/2002.
S-a mai arătat că, în condiţiile în care destinaţia şi uzul date efectiv imobilului în litigiu prin decizia Comitetului Executiv al Sfatului Popular al Oraşului Cluj din anul 1952 au rămas neschimbate, este evident că acesta se încadrează în categoria bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi unităţilor administrativ teritoriale.
S-a precizat că, încadrarea prin lege organică a terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea spitalele judeţene în categoria terenurilor cu destinaţie specială, precum şi reglementarea unui regim juridic special al acestora, propriu domeniului public al statului, se justifică prin interesul public al activităţii desfăşurate de aceste unităţi sanitare şi corespund pe deplin regimului constituţional de protecţie a proprietăţii.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei atacate şi respingerea acţiunii formulate.
Procedura în faţa instanţei de recurs
Intimatele - reclamante M.I.G. şi R.V. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursurilor ca nefondate.
În esenţă, s-a arătat că instanţa fondului nu a comparat două titluri de proprietate cum greşit s-a susţinut prin motivele de recurs, ci a constatat o vătămare a reclamanţilor, în condiţiile în care la emiterea hotărârii de guvern nu au fost analizate documentele care atestă dreptul de proprietate asupra imobilului.
Considerentele şi soluţia instanţei de recurs
Examinând hotărârea recurată, în raport de prevederile legale incidente în cauză şi criticile formulate cât şi în temeiul dispoziţiilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că subzistă motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., astfel că pentru argumentele în continuare prezentate, urmare a admiterii recursurilor formulate, se impune modificarea în tot a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii formulată de reclamantele M.I.G. şi R.V., ca nefondată.
În fapt, reclamantul R.V. a investit instanţa cu acţiunea de anulare în parte a H.G. nr. 867 din 16 august 2002 cu privire la includerea în anexa 1 reprezentând lista cuprinzând imobilele compuse din construcţii şi terenuri aferente care trec din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene, a terenului în suprafaţă de 371 m.p. înscris în CF nr. 3024 Someşeni nr. topo 334/1/2 transcris în CF nou din CF nr. 716 Someşeni; anularea subsecventă a procesului verbal de predare primire încheiat în data de 14 ianuarie 2003 între Spitalul Clinic de Adulţi şi Consiliul Judeţean prin care s-a procedat la predarea respectiv primirea terenului în suprafaţă de 371 m.p. înscris în CF 3024 Someşeni nr. topo 334/1/2 transcris în CF 716 Someşeni, teren inclus în anexa 1 la hotărâre.
În temeiul art. 8 şi art. 18 din Legea nr. 554/2004, instanţa de contencios administrativ este chemată să analizeze legalitatea H.G. nr. 867 din 16 august 2002 emisă în baza notei de fundamentare şi în considerarea prevederilor art. 107 din Constituţia României, a prevederilor art. 8 alin. (1) şi ale art. 12 alin. (1) - (3) din Legea nr. 213/1998, prin hotărâre fiind aprobată trecerea unor imobile compuse din construcţii şi terenuri aferente în care îşi desfăşurau activitatea unităţile sanitare din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul public al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene.
Potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 213/1998 "trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ - teritoriale în domeniul public al acestora, potrivit art. 7 lit. e) se face, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti ori a consiliului local" iar în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1) - (3) "bunurile din domeniul public pot fi date, după caz, în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local. Darea în administrare se realizează, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului judeţean (...)."
Constată instanţa de recurs întemeiate susţinerile recurentului Guvernul României, în sensul că judecătorul fondului s-a pronunţat asupra valabilităţii titlurilor de proprietate invocate de către părţile în proces, cu depăşirea cadrului procesual.
Prin sentinţa atacată s-a reţinut, "fără echivoc", că la data emiterii H.G. nr. 867/2002, suprafaţa de teren în discuţie nu se afla în proprietatea statului ci a reclamantului.
În acest sens au fost reţinute menţiunile din CF nr. 716 Someşeni precum şi Sentinţa civilă nr. 3856 din 25 aprilie 2002 a Judecătoriei Cluj-Napoca.
Instanţa fondului a omis a observa că prin Sentinţa civilă nr. 11611 din 27 octombrie 2008 pronunţată de aceeaşi instanţă, respectiv Judecătoria Cluj-Napoca (dosarul Curţii de Apel Cluj), s-a constatat, printre altele, nulitatea absolută a TP nr. 25081/2807/1999 eliberat pe numele paratului R.V. şi s-a dispus radierea dreptului de proprietate al pârâtului asupra parcelei cu nr. topo 334/1/2 înscrisă în CF 3024 Someşeni; s-a constatat dreptul de proprietate publică al judeţului Cluj asupra imobilului înscris în CF nr. 716 Someşeni cu nr. topo 334/1 şi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate al intervenientului judeţul Cluj asupra imobilului.
Or, constată instanţa de recurs, că atât reclamanţii cât şi Statul invocă un drept de proprietate asupra terenului, iar în cadrul acţiunii în anulare a unei hotărâri de guvern, respectiv în limitele analizării acesteia în speţa dedusă judecăţii, instanţa de contencios administrativ nu este competentă să compare titlurile de proprietate, dezlegarea acestei chestiuni de drept aparţinând instanţei comune.
Astfel, cel puţin sub aspectul "aparenţei dreptului" invocat de către reclamante prin întâmpinarea depusă în faţa instanţei de recurs, din actele depuse la dosar rezultă că imobilul a fost cuprins în inventarul domeniului public al Comunei Someşeni în anul 1949, apoi al Oraşului Cluj-Napoca ca urmare a aplicării Legii nr. 5/1950 privind raionarea administrativa, şi ulterior prin decizia 6009/1952 transferat Statului Român ca proprietate extratabulară.
Instanţa reţine că hotărârea de guvern, adoptată în temeiul art. 107 din Constituţia României, art. 8 alin. (1) ale art. 12 alin. (1) - (3) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, precum şi art. 14 alin. (4) din Legea nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor, nu constituie, prin ea însăşi, un titlu de proprietate, ci are ca efect juridic trecerea unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Ministerului Sănătăţii şi Familiei în domeniul publice al judeţelor şi în administrarea consiliilor judeţene, cu consecinţa stabilirii regimului juridic aplicabil bunurilor în cauză.
Totodată, se reţine că este greşită şi afirmaţia primei instanţe în sensul că nu s-a făcut dovada existenţei unui inventar al bunurilor proprietate publică din partea Consiliului Judeţean Cluj, acesta fiind depus la dosarul cauzei.
Deşi reclamantele susţin prin întâmpinare că instanţa fondului a constatat în mod corect existenţa unei vătămări produse prin emiterea actului, instanţa de control judiciar apreciază că H.G. în litigiu a fost adoptată conform Legii nr. 213/1998, în speţă nefiind vorba despre o încălcare a principiului securităţii juridice prin emiterea actului cu exces de putere.
Faţă de toate considerentele expuse, Înalta Curte apreciază că hotărârea recurată a fost pronunţată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În temeiul art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, art. 312 alin. (1) teza I, alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentinţa atacată şi va respinge acţiunea ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de Guvernul României şi de Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj împotriva Sentinţei nr. 164 din 1 martie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantele M.I.G. şi R.V., ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 martie 2014.
Procesat de GGC - GV
| ← ICCJ. Decizia nr. 1387/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1507/2014. Contencios. Anulare act... → |
|---|
