ICCJ. Decizia nr. 210/2014. Contencios
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 210/2014
Dosar nr. 8642/2/2012
Şedinţa publică de la 21 ianuarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Hotărârea instanţei de fond
Prin sentinţa nr. 904 din 5 martie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul C.L.C., în contradictoriu cu pârâta A.N.I., şi a anulat raportul de evaluare emis de autoritatea pârâtă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin raportul de evaluare din 30 octombrie 2012, A.N.I. a constatat că reclamantul s-a aflat în stare de incompatibilitate începând cu data de 27 ianuarie 2011, urmare a nerespectării dispoziţiilor art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, întrucât în perioada exercitării funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud, a deţinut şi funcţia de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Adjud, în cadrul SC U.P. SRL, societate comercială înfiinţată de Consiliul Local al municipiului Adjud.
Prin hotărârea nr. 1 din 19 ianuarie 2011, Consiliul Local al municipiului Adjud a aprobat actul constitutiv al SC U.P. SRL, aceasta având forma juridică de societate cu răspundere limitată, cu asociat unic Consiliul Local al municipiului Adjud şi cu administrator unic, fiind numit pe o perioadă de 4 ani, T.C.S.
Prin aceeaşi hotărâre, reclamantul C.L.C. a fost numit „reprezentant al Consiliului Local la asociatul unic al societăţii, „calitate în care va participa la şedinţele asociatului unic şi va contrasemna hotărârile acestuia”.
Curtea constată că sunt fondate criticile reclamantului, referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale.
Conform art. 36 din Legea nr. 215/2001, alin. (2) lit. a), „Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii: atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local”.
Conform alin. (3), „În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local: c) exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii”.
Conform art. 37 din Legea nr. 215/2001, „Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale”.
Potrivit art. 13 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, „În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure persoane, aceasta, în calitate de asociat unic, are drepturile şi obligaţiile ce revin, potrivit prezentei legi, adunării generale a asociaţilor”.
Conform art. 88 din Legea nr. 161/2003, „1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: a) funcţia de primar sau viceprimar; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; g) calitatea de deputat sau senator; h) funcţia de ministru, secretar de stat, subsecretar de stat şi funcţiile asimilate acestora. (2) O persoană nu poate exercita în acelaşi timp un mandat de consilier local şi un mandat de consilier judeţean”.
Dispoziţiile art. 88, sus menţionate, reglementează cazurile de incompatibilitate privind funcţia de consilier local sau consilier judeţean. Instituind interdicţii, normele de drept se interpretează restrictiv.
Curtea constată că reclamantul nu a deţinut funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă, ci de reprezentant al consiliului local.
Prin raportul de evaluare, dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. f) au fost aplicate la situaţia de fapt din speţă, fără ca autoritatea pârâtă să justifice analogia dintre cele două categorii de funcţii, „reprezentant al statului”, respectiv „reprezentant al consiliului local”.
Împrejurarea că legiuitorul se referă în mod expres în art. 88 lit. f) doar la una dintre cele două categorii rezultă fără echivoc din interpretarea sistematic a Legii nr. 161/2003.
Astfel, art. 87 reglementează printre cazurile de incompatibilitate a funcţiilor de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, la lit. f), incompatibilitatea cu „funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”.
Având în vedere aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, va admite acţiunea şi va dispune anularea raportului de evaluare.
Curtea nu reţine motivele privind aspectele procedurale invocate de reclamant, constatând că datele şi informaţiile au fost solicitate A.N.I. în perioada derulării procedurii de evaluare a averii.
Nerespectarea dispoziţiilor art. 17 alin. (5) din lege, cu privire la obligaţia întocmirii unui raport de evaluare în cazul în care nu se constată diferenţe semnificative, nu are relevanţă în analiza legalităţii actului administrativ ce constituie obiectul prezentei cauze.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâta, care a solicitat modificarea hotărârii, în sensul respingerii acţiunii formulate de reclamantă.
În motivarea recursului, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 8 şi pct. 9 C. proc. civ., se arată, în esenţă, că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi a pronunţat o hotărâre cu aplicarea greşită a prevederilor art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003, a căror interpretare corectă ar fi trebuit să o facă, în sensul aplicării acestora, prin analogie, şi în situaţia în care subiectul incompatibilităţii este reprezentant al consiliului local în cadrul unei societăţi comerciale, cu sediul sau filiala în unitatea administrativ-teritorială respectivă.
2. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate şi în raport de cadrul legal aplicabil, Curtea îl va respinge ca nefondat pentru următoarele considerente:
Obiectul acţiunii introductive de instanţă îl constituie anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă A.N.I., prin care s-a constatat că intimatul-reclamant s-a aflat în stare de incompatibilitate ca urmare a nerespectării dispoziţiilor art. 88 lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Recurenta-pârâtă a susţinut atât prin raportul de evaluare contestat cât şi prin motivele prezentului recurs că starea de incompatibilitate în care s-a aflat intimatul-reclamant începând cu data de 27 ianuarie 2011 s-a datorat faptului că în perioada exercitării funcţiei de consilier local în cadrul Consiliului Local al municipiului Adjud a deţinut şi funcţia de reprezentant al Consiliului Local al municipiului Adjud în cadrul SC U.P. SRL.
Temeiul de drept invocat de recurenta-pârâtă A.N.I. în susţinerea stării de incompatibilitate a fost art. 88 din Legea nr. 161/2003.
Potrivit dispoziţiilor art. 88 din Legea nr. 161/2003: „1) Funcţia de consilier local sau consilier judeţean este incompatibilă cu: a) funcţia de primar sau viceprimar; b) funcţia de prefect sau subprefect; c) calitatea de funcţionar public sau angajat cu contract individual de muncă în aparatul propriu al consiliului local respectiv sau în aparatul propriu al consiliului judeţean ori al prefecturii din judeţul respectiv; d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes local înfiinţate sau aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului judeţean respectiv sau la regiile autonome şi societăţile comerciale de interes naţional care îşi au sediul sau care deţin filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; e) funcţia de preşedinte sau de secretar al adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor la o societate comercială de interes local ori la o societate comercială de interes naţional care îşi are sediul sau care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă; f) funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială care îşi are sediul ori care deţine filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă”.
Sub acest aspect, Curtea constată că din probele administrate în cauză (înscrisuri) rezultă fără putinţă de tăgadă că intimatul-reclamant C.L.C. nu a deţinut funcţia de reprezentant al statului la o societate comercială, aşa cum prevede în mod expres textul de lege mai sus invocat, ci de reprezentant al consiliului local.
Este evident aşadar, că analogia dintre cele două categorii de funcţii şi anume „reprezentant al statului”, respectiv „reprezentant al consiliului local” nu are suport legal, cu atât mai mult cu cât cazurile de incompatibilitate sunt strict şi limitativ prevăzute de Legea nr. 161/2003 (art. 88).
În consecinţă, în mod legal prima instanţă a dispus anularea raportului de evaluare întocmit de recurenta-pârâtă A.N.I., constatând că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art. 88 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 161/2003.
Având în vedere cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta A.N.I. împotriva sentinţei civile nr. 904 din 5 martie 2013 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 21 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 90/2014. Contencios. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 214/2014. Contencios. Anulare acte... → |
|---|
