ICCJ. Decizia nr. 404/2014. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 404/2014
Dosar nr. 2679/87/2013
Şedinţa publică de la 29 ianuarie 2014
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Teleorman sub nr. 2679/87/2013, reclamanta Camera de Comerţ, Industrie si Agricultură Teleorman, a chemat în judecată pe pârâţii O.I.P.O.S.D.R.U. Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U., C.C.I.B., solicitând:
- anularea pct. c din actul administrativ din 04 martie 2013 Scrisoare standard de informare a beneficiarului emis de pârâta O.I.R. S-V prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli efectuate de subscrisa în cadrul proiectului P.O.S.D.R.U. nr. 83/5.2/S/54563, cu titlul „Creează-ţi propriul loc de muncă" în sumă de 161.846 lei;
- anularea pct. 3 din actul administrativ din 28 martie 2013-Scrisoare standard de informare a beneficiarului emis de parata O.I.R. S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei efectuate de reclamant in cadrul aceluiaşi program;
- să constatate că aceste cheltuieli sunt eligibile şi să oblige pârâtele O.I.R.-SV şi A.M.P.O.S.D.R.U. la plata sumei de 161.846 lei(cererea de rambursare nr. 4) si 69.498 lei(cererea nr. 5) ambele cereri fiind depuse pentru proiectul P.O.S.D.R.U. nr. 83/5.2/S/54563;
În susţinerea acţiunii a motivat că prin contractul de finanţare din 28 iunie 2010 încheiat, în calitate de beneficiar, de pârâta C.C.I.B. cu A.M.P.O.S.D.R.U. 2007-2013, completat la 29 august 2012 prin act adiţional, prin care O.I.R. S-V a devenit organism intermediar, s-a derulat proiectul P.O.S.D.R.U. nr. 83/5.2/S/54563, cu titlul „Creează-ţi propriul loc de munca" iar obiectul acestui proiect l-a constituit susţinerea, prin intermediul C.C.I.M. Bucureşti, de cursuri de antreprenoriat pentru persoanele din mediul rural, astfel încât aceştia sa poată sa creeze locuri de munca in comunităţile lor.
În realizarea acestui proiect, C.C.I. Bucureşti, în calitate de partener principal, a încheiat Acordul de parteneriat din 31 iulie 2009 cu C.C.I.A. Teleorman, C.C.I. Neamţ şi O.S.B. Consulting Gmbh Austria Sucursala România.
O.I.R. S-V, în urma analizei Cererilor de rambursare, a declarat o mare parte din cheltuielile efectuate de beneficiarul contractului de finanţare şi partenerii acestuia (printre care şi reclamantul ) neeligibile, încălcând astfel dispoziţiile H.G. nr. 759/2007 si ale C. mun.
Pârâta a chemat în garanţie O.I.P.O.S.D.R.U.R. Sud-Vest Oltenia (denumit în continuare O.I.R. S-V), A.M.P.O.S.D.R.U., pentru ca în cazul în care va cădea în pretenţii, să fie obligat să îl despăgubească cu suma de 161.846 lei şi să plătească cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces.
La data de 01 august 2013, C.C.I. Bucureşti a formulat cerere de intervenţie în interesul reclamantului.
Pârâtul O.I.R.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud - Vest Oltenia, a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia necompetenţei materiale de soluţionare a cauzei de către Tribunalul Teleorman.
Prin sentinţa civilă nr. 1360 din 23 octombrie 2013 Tribunalul Teleorman a admis excepţia necompetenţei materiale a instanţei şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a dispune astfel, tribunalul a reţinut că, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1)1din Legea 554/2004, modificată " toate cererile privind actele administrative emise de autorităţile publice centrale care au ca obiect sume reprezentând finanţare nerambursabilă din partea U.E., indiferent de valoare, se soluţionează în fond de secţiile de contencios administrativ şi fiscal ale curţilor de apel.,,
A apreciat Tribunalul Teleorman că litigiul dintre părţi priveşte un contract de finanţare nerambursabilă încheiat de M.M.F.P.S. - A.M.P.O.S.D.R.U., în calitate de autoritate contractantă şi C.C.I. Bucureşti, în calitate de beneficiar al finanţării.
Prin urmare, contractul de finanţare nerambursabila P.O.S.D.R.U. nr. 83/52/S/54563 a fost încheiat de o autoritate publică centrală, motiv pentru care, în cauză, sunt incidente dispoziţiile art. 10 alin (1)1 din Legea nr. 554/2004, competenţa de soluţionare aparţinând Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
În şedinţa publică din 29 noiembrie 2013 Curtea de Apel Bucureşti a invocat excepţia necompetenţei materiale a instanţei.
Prin sentinţa nr. 3788 din 29 noiembrie 2013, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Bucureşti şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.
Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că, în cauză, ceea ce a solicitat reclamantul este anularea parţială a actelor administrative reprezentate de Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 04 martie 2013, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 161.846 lei şi respectiv Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 28 martie 2013, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei, ambele emise de pârâtul O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Ca atare, actele contestate în prezenta cauză nu constituie acte administrative emise de autorităţile publice centrale, ci de o autoritate regională - O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, autoritate ce funcţionează în temeiul H.G. nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea M.M.F.P.S. şi asigură implementarea schemelor pentru dezvoltarea resurselor umane, finanţate din fonduri europene, la nivelul judeţelor Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea.
Faţă de aceste considerente curtea de apel a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman şi, constatând ivit conflictul negativ de competenţă, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, în vederea pronunţării regulatorului de competenţă.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca instanţă competentă să soluţioneze conflictul, conform art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., va stabili competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman.
Pentru a adopta această soluţie, Înalta Curte are în vedere considerentele în continuare arătate:
Prin acţiunea introductivă de instanţă, reclamanta C.C.I.A. Teleorman, a înţeles să cheme în judecată pe pârâţii O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia (O.I.R. S-V ), A.M.P.O.S.D.R.U. şi C.C.I. a Municipiului Bucureşti, solicitând anularea parţială a actelor administrative reprezentate de Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 04 martie 2013, emisă de parata O.I.R. S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 161.846 lei şi respectiv Scrisoarea standard de informare a beneficiarului din 28 martie 2013, emisă de parata O.I.R. S-V, prin care au fost declarate neeligibile cheltuieli in suma de 69.498 lei şi în consecinţă, obligarea la plata acestor cheltuieli.
Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia este potrivit H.G. nr. 11/2009 privind organizarea şi funcţionarea M.M.F.P.S. o autoritate regională, care asigură implementarea schemelor pentru dezvoltarea resurselor umane, finanţate din fonduri europene, la nivelul judeţelor Dolj, Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea.
Prin urmare, în raport de competenţele acesteia, O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia se înfăţişează ca o autoritate publică asimilată autorităţilor locale, astfel încât nu sunt incidente dispoziţiilor art. 10 alin. (1)1 din Legea nr. 554/2004, cu modificările completările ulterioare, care se referă exclusiv la actele emise de autorităţile publice centrale.
Împrejurarea că această autoritate exercită atribuţiile în temeiul Acordului de delegare de funcţii, aprobat prin Ordinul M.M.F.E.S nr. 600/2008, cu modificările şi completările ulterioare, nu este relevantă pentru determinarea competenţei de soluţionare a prezentei acţiuni, cât timp nici dispoziţiile art. 10 alin. (1) şi nici ale art. 10 alin (1)1 din Legea nr. 554/2004 nu disting, după cum actul supus cenzurii instanţei de contencios administrativ este emis în baza competenţei primare sau a unei competenţe delegate autorităţii publice, decisiv sub acest aspect fiind rangul autorităţii publice emitente a actului administrativ contestat.
De altfel, prin delegarea competenţei, autoritatea publică dobândeşte o capacitate administrativă proprie, astfel că în exercitarea atribuţiilor astfel dobândite autoritatea publică nu se înfăţişează ca un simplu mandatar.
În această situaţie, pentru stabilirea instanţei competente material să soluţioneze prezentul litigiu, trebuie aplicate dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 cu modificările şi completările, potrivit cărora, „litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autorităţile publice locale şi judeţene (…) se soluţionează în fond de către tribunalele administrativ – fiscale.”
Pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 135 alin. (1) şi (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competenţa de soluţionare a cauzei, în primă instanţă, în favoarea Tribunalului Teleorman.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta C.C.I.A. Teleorman, în contradictoriu cu pârâţii O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U. şi C.C.I. a Municipiului Bucureşti, precum şi cu intervenienta C.C.I. a Municipiului Bucureşti şi chemaţii în garanţie O.I.P.O.S.D.R.U., Regiunea Sud-Vest Oltenia, A.M.P.O.S.D.R.U. şi M.M.F.P.S., D.G.A.M.P.O.S.D.R.U., în favoarea Tribunalului Teleorman.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 29 ianuarie 2014.
| ← ICCJ. Decizia nr. 418/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 403/2014. Contencios. Conflict de... → |
|---|
