ICCJ. Decizia nr. 564/2014. Contencios. Acţiune în constatare. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 564/2014
Dosar nr. 3687/2/2012
Şedinţa publică de la 7 februarie 2014
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 7 mai 2012, reclamanta A.C.M.E. a chemat în judecată pe pârâţii preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Senatului, preşedintele României, C.S.M. și Guvernul României.
În cuprinsul cererii, reclamanta a arătat că după 22 ani este înspăimântată de modul în care oamenii de stat tolerează şi stimulează practic corupţia în România, că a sesizat operativ toate instituţiile constituţionale precizate în art. 148 pct. 4 din Constituţie, că a sesizat şi Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, cu acţiuni în constatare şi pretenţii pentru neonorarea obligaţiilor contractuale de către SC T.M. SRL în perioada 2007-2011, toate instanţele învestite tolerând şi stimulând corupţia, prin respingerea abuzivă a cererilor sale de strămutare, returnarea recursurilor în folosul exclusiv al celor interesaţi în acte şi fapte de corupţie, că sesizările şi petiţiile sale declinate de către C.S.M. spre soluţionare legală la D.N.A. au rămas fără ecou până în prezent.
Prin urmare, arată reclamanta, pentru revenirea la legalitate, pentru revenirea la normalitate şi pentru respectarea standardelor U.E. a formulat prezenta acţiune prin care reiterează şi reactualizează toate sesizările/petiţiile/plângerile penale formulate de ea în anii de după aderarea României la U.E., solicitând statului român să suporte/să plătească, ca urmare a tolerării şi stimulării corupţiei, debitul pârâtei/intimatei SC T.M. SRL, totalizând 590.418 lei euro, cu dobânzi legale în continuare.
Prin întâmpinare, pârâta Camera Deputaţilor a invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 112 pct. 3 C. proc. civ.
2. Hotărârea Curții de Apel
Prin sentinţa nr. 4379 din 27 iunie 2012, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a anulat cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A.C.M.E.
Instanța de fond a reținut că soluția se impune, în raport de prevederile art. 133 C. proc. civ. și de împrejurarea că cererea de chemare în judecată nu întrunește cerințele art. 112 C. proc. civ., nefiind complinită în sensul precizării acțiunii, în conformitate cu norma legală precitată.
3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamanta A.C.M.E.
Prin motivele de recurs formulate, s-a invocat încălcarea competenţei Curţii Constituţionale , a formelor de procedură prevăzute de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., încălcarea legilor justiţiei, trecerea sub tăcere a multor mijloace de apărare, refuzul abuziv de respectare a dispoziţiilor art. 13, art. 20 şi art. 148 din Constituţia României.
În drept, au fost invocate dispoziţiile art. 304 C. proc. civ., Constituţia României, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului art. 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 13, 14, 17, Protocoalele adiţionale 1, 12, Carta Drepturilor Omului, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, Pactul Internaţional al Drepturilor Civile, Economice.
4. Apărările intimatului
Prin întâmpinarea înregistrată la data de 21 ianuarie 2014, intimatul președintele Camerei Deputaților a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând că recurenta nu a precizat obiectul cererii, conform art. 122 alin. (3) C. proc. civ.
5. Procedura derulată în recurs
În cadrul soluţionării cererii de recurs, la data de 23 ianuarie 2014, recurenta-reclamantă a solicitat suspendarea judecăţii cauzei, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., până la soluționarea cauzelor penale aflate pe rolul instanțelor de judecată, ce formează obiectul Dosarelor nr. 6845/1/2012 al Înaltei Curții de Casație și Justiție, secția penală; nr. 7490/1/2012 al Înaltei Curții de Casație și Justiție - Completul de 5; nr. 6431/2/2012 al Curții de Apel București, secția I penală și nr. 32152/3/2012 al Tribunalului București, secția I penală, cu motivarea că dosarele au legătură cu importante acte și fapte de corupție, în strânsă legătură cu dosarul de față.
Înalta Curte va respinge cererea de suspendare a cauzei, apreciind că în speţă nu sunt întrunite condiţiile impuse de art. 244 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât recurentul nu se referă la un dosar concret în care s-a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea o înrâurire hotărâtoare asupra hotărârii ce urmează să se pronunţe.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Analizând sentinţa recurată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Dispozițiile art. 133 C. proc. civ. reglementează nulitatea, ca sancțiune incidentă în cazul lipsei mențiunilor esențiale ale cererii de chemare în judecată.
Sunt considerate elemente esențiale ale cererii introductive de instanță numele părților, obiectul și semnătura reclamantului.
În speță, recurenta nu a înțeles să precizeze obiectul cererii, potrivit dispozițiilor art. 112 alin. (1) pct. 3 şi art. 114 C. proc. civ., obligație imperativă ce se află în sarcina acesteia și a cărei neîndeplinire atrage sancțiunea nulității.
De altfel, în ceea ce priveşte modul în care recurenta îşi exercită drepturile procesuale, este de menţionat că hotărârea atacată reflectă aplicarea corectă a prevederilor art. 133 alin. (1) C. proc. civ., conform cărora,, cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă”.
2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei formulată de recurenta-reclamantă A.C.M.E., în temeiul art. 244 alin. (1) C. proc. civ.
Respinge recursul declarat de A.C.M.E. împotriva sentinţei nr. 4379 din 27 iunie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 7 februarie 2014.
← ICCJ. Decizia nr. 638/2014. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 583/2014. Contencios. Constatarea calităţii... → |
---|