ICCJ. Decizia nr. 173/2015. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 173/2015
Dosar nr. 26822/3/2012
Şedinţa publică de la 22 ianuarie 2015
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1838 din 5 iunie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtului M.E.N. și a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior, respingând acţiunea în contradictoriu cu pârâtul M.E.N., ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Totodată, Curtea de apel a respins acţiunea formulată de reclamantul M.O., în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică, ca neîntemeiată, respingând și cererea de chemare în garanţie a M.F.P.
Pentru a hotărî astfel, instanţa a reținut următoarele aspecte :
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, reclamantul a chemat în judecată pe pârâţii:
1. Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior (în continuare C.N.C.S.I.S.);
2. Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (în continuare A.N.C.S.);
3. Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării (în continuare M.E.C.I.);
4. Ministerul Finanţelor Publice (în continuare M.F.P.).
Reclamantul a solicitat ca primii trei pârâți să obligați să includă proiectul Aplicaţii spaţiale de electrodinamica plasmei: Relaţia curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care a participat la Competiţia Martie 2008, organizată în cadrul programului Idei, Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanţate.
Cu privire la cel de-al patrulea pârât, s-a solicitat, în temeiul prevederilor art. 60-63 C. proc. civ. chemarea în garanţie a acestuia pentru ca, în cazul în care admiterii cererii de chemare în judecată, să se dispună prin aceeaşi hotărâre ca Ministerul Finanţelor Publice să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului - potrivit H.G. 475 din 23 mai 2007, privind aprobarea Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II pentru perioada 2007-2013, coroborat cu H.G. 1265 din 13 august 2004, referitoare la normele metodologice de contractare, finanţare, monitorizare şi evaluare a programelor şi proiectelor de cercetare-dezvoltare şi inovare.
Prin Sentinţa civilă nr. 3201 din 13 aprilie 2011, Judecătoria sectorului 5 Bucureşti şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ.
Tribunalul București, secţia contencios administrativ, prin Sentinţa civilă nr. 997 din 22 februarie 2013 şi-a declinat competenţa în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Curtea de apel a reținut referitor la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Educaţiei, că aceasta este întemeiată, întrucât din interpretarea prevederilor legale privind organizarea şi funcţionarea ministerului pârât rezultă că această autoritate nu a avut şi nu are atribuţii legale în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea acestor competiţii de proiecte ştiinţifice, nefiind emitentul niciunui act contestat de reclamant.
Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâţii Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior și Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică s-a considerat că este neîntemeiată.
S-a reținut că pârâtul C.N.C.I.S. este instituţia cu atribuţii în domeniul evaluării proiectelor, potrivit art. 3 pct. c) din anexa la Ordinul M.E.C. nr. 5771 din 29 noiembrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului, în vigoare la data desfăşurării Competiţiei idei - PCE 2008, iar din analiza înscrisurilor depuse la dosar, rezultă că atât adresa nr. 1312 din 05 februarie 2009, cât şi răspunsul transmis reclamantului cu adresa nr. 2769 din 06 aprilie 2009 emană de la pârâtul C.N.C.I.S., fiind semnate de preşedintele acestei instituţii, fiind indiscutabil faptul că pârâtul are atribuţii în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor depuse în cadrul competiţiei şi soluţionarea contestaţiilor formulate împotriva modului de acordare a punctajului.
În ceea ce o priveşte pe pârâta A.N.C.S., s-a constatat că are calitatea de emitentă a Deciziei nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 prin care s-a reglementat organizarea competiţiei Idei – PCE 2008, actul fiind semnat de preşedintele instituţiei.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că, în fapt, în luna martie 2008, pârâtul C.N.C.S.I.S. a organizat Competiţia 2 de proiecte în cadrul programului Idei, după publicarea prealabilă pe site-ul instituţiei a Pachetului de Informaţii şi a Criteriilor de Evaluare, competiţie în cadrul căreia reclamantul a depus proiectul Aplicaţii spaţiale de electrodinamica plasmei: Relaţia curent-tensiune în regiunea de accelerare aurorală (ASTRAL), cod CNCSIS 809.
Proiectul depus de reclamant a fost examinat de către experţii evaluatori, care au acordat 92,30 puncte, conform criteriilor de evaluare, cu menţiunea că reclamantului nu i-au fost acordate cele 5 puncte aferente criteriului „CEEX" (Conformare la cerinţele programului Cercetare de excelenţă - CEEX), considerându-se că acest criteriu nu este îndeplinit.
Prin adresele nr. 9485 din 11 noiembrie 2008 şi 11819 din 19 decembrie 2008, pârâtul C.N.C.I.S. a comunicat reclamantului că soluţia este de respingere a contestaţiei formulate, întrucât nu s-a interpretat în mod greşit aplicarea criteriului CEEX, impunându-se menţinerea punctajului acordat iniţial.
S-a constatat că, într-adevăr, deși în competiţia din 2007, Criteriul CEEX a fost menţionat în fişa de evaluare a proiectului, în timp ce, în competiţia din 2008, acest criteriu nu mai este menţionat în mod expres în fişa de evaluare, totuși în pachetul de informaţii pentru aceasta competiţie era prevăzuta şi declaraţia pe propria răspundere privind conformarea la cerinţele Programului Cercetare de Excelenta - CEEX, Modulul I sau II, prin care ofertantul trebuia să declare daca a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II şi daca a făcut aplicaţie în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
Reclamantul a semnat declaraţia pe proprie răspundere, în calitate de Director proiect, participant la competiţie (fila 210 dosar), aspect, de altfel, necontestat, iar din cuprinsul acestei declaraţii, rezultă că acesta a condus proiectul CEEX Modulul 3, Interdicţii solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005 - octombrie 2006 şi ca nu a făcut aplicaţie în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, subliniind ca, deşi nu are la momentul actual o aplicaţie formala în cadrul programului FP 7, considera ca obiectivul strategic al finanţării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul ştiinţific internaţional şi creşterea vizibilităţii cercetării romaneşti, a fost atins.
S-a constatat că reclamantul a avut cunoştinţă cu privire la aplicabilitatea acestui criteriu şi la punctajul aferent, inclusiv la motivele instituirii criteriului CEEX, aceste aspecte rezultând din faptul că a invocat în declaraţie unele aspecte de natură să demonstreze că, deşi în mod formal nu întruneşte această cerinţă, dat fiind faptul că nu a făcut aplicaţie în cadrul programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, în realitate, prin participarea la programul PECS, scopul acestei cerinţe este atins
S-a constat că împrejurarea conform căreia din punct de vedere formal, în cadrul competiţiei din anul 2008, acest criteriu nu mai este menţionat în mod expres în fişa de evaluare, aşa cum s-a întâmplat în competiţia din anul 2007, nu poate conduce la concluzia că acesta a fost aplicat nelegal în anul 2008, întrucât în timp ce în competiţia din anul 2007, verificarea îndeplinirii acestui criteriu s-a făcut de către evaluatori, ceea ce impunea includerea în fişa de evaluare, în competiţia din 2008, verificarea îndeplinirii criteriului CEEX s-a analizat de către UEFISCSU (Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice) şi nu de către evaluatori, motiv pentru care nu a mai fost inclus în fişa de evaluare, fiind însă menţinut în cadrul criteriilor de eligibilitate a proiectelor.
În ceea ce priveşte verificarea îndeplinirii criteriului "Conformare la cerinţele programului Cercetare de excelenţă - CEEX”, s-a constatat că, în situaţia în care directorul de proiect a participat anterior competiţiei din anul 2008, ca director de proiect în cadrul Programului CEEX şi a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7, se considera că este îndeplinit criteriul CEEX, urmând a se acorda bonusul de 5 puncte, iar în cazul în care directorul de proiect a participat la Programul CEEX şi nu a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7, se considera că nu este îndeplinit criteriul CEEX, consecinţa fiind neacordarea celor 5 puncte.
Având în vedere că prin Declaraţia pe proprie răspundere, reclamantul a arătat faptul ca, în calitatea să de director de proiect, a condus proiectul CEEX Modul 3 „Interdicţii solar - terestre de la microscala la modele globale (STIMM), derulat în intervalul Septembrie 2005 - Octombrie 2006 şi că nu a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, în mod corect s-a apreciat că reclamantul nu a îndeplinit criteriul CEEX iar pe cale de consecinţă, în mod corect acestuia nu i-a fost acordat bonusul de 5 puncte, întrucât acesta nu a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7.
În ceea ce priveşte faptul că reclamantul a câştigat un proiect depus în cadrul programului european PECS, aşa cum rezultă şi din adresa nr. 1312 din 05 februarie 2009, chiar dacă în cuprinsul adresei se exprimă opinia potrivit căreia acesta ar fi un program echivalent al programului FP7, s-a apreciat că, în condiţiile în care programul PECS nu a fost prevăzut în procedura competiţiei organizate în anul 2008, acordarea unei astfel de echivalări în favoarea reclamantului ar fi nelegală şi ar genera discriminare între participanţi.
De asemenea, s-a reținut şi pertinenţa susţinerii pârâtei ANCS, în sensul că programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al Uniunii Europene pentru cercetare şi dezvoltare tehnologica (PC7), motiv pentru care acesta nu poate fi luat în considerare în cadrul competiţiei PN II.
Prin urmare s-a reţinut că nu există nici un viciu de procedură în ceea ce priveşte evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în cadrul competiţiei 2 de proiecte în cadrul programului Idei, neacordarea bonusului de 5 puncte aferent criteriului CEEX fiind justificată de faptul că reclamantul nu a îndeplinit acest criteriu, întrucât nu a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
Faţă de caracterul accesoriu al cererii de obligare a pârâţilor la plata de daune morale în raport de petitul principal, a fost respinsă în consecinţă şi această cerere.
Referitor la cererea de chemare în garanţie a MFP s-a reţinut că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de art. 60-63 C. proc. civ., neexistând între părţi raporturi contractuale care să constituie izvor al obligaţiei de garanţie; totodată soluţia se impune şi ca urmare a respingerii cererii de chemare în judecată.
Împotriva încheierilor de şedinţă şi a sentinţei pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs M.O.
Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 7, 8 şi 9, precum şi ale art. 3041 C. proc. civ., iar în motivarea ei s-a arătat, în esenţă, că:
1. Sub aspect formal:
- În mod greşit instanţa a apreciat că declaraţia pe proprie răspundere este o dovadă că criteriul CEEX „a fost aplicabil la evaluarea proiectelor în competiţia din anul 2008, contrar susţinerilor reclamantului”, întrucât acest criteriu nu este definit nicăieri în documentaţia Competiţiei 2008, nici în Pachetul de Informaţii, nici în Fişa de evaluare anexată.
Modul de aplicare a criteriului CEEX” este definit doar în Pachetul de Informaţii/ Formularul de Evaluare pentru Competiţia 2007, criteriul 5, care au fost abrogate prin Decizia nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 a Preşedintelui ANCS care a reglementat desfăşurarea Competiţiei 2008 - la care a participat proiectul ASTRAL. Recurentul a luat decizia de a participa la Competiţia Idei 2008 după ce a analizat informaţia solicitată prin Declaraţia pe propria răspundere şi criteriile de evaluare din noul Formular de evaluare pentru Competiţia Idei 2008.
Interpretarea dată de instanţa de fond la filele 10-11 din sentinţă nu este corectă şi nici legală, deoarece recurentul-reclamant a avut cunoştinţă şi a semnat că se conformează cerinţelor programului CEEX, aşa cum rezultă ele din HG nr. 368/2005, Ordinul M.E.C. nr. 4168 din 28 aprilie 2005 şi documentaţia competiţiei Idei 2008. Precizările făcute în Declaraţia pe propria răspundere „atât în ce priveşte organizarea work shop-ului ŞTIINŢE şi a celui de-al doilea work shop STIMM, cât şi referitor la participarea în calitate de Director de proiect, la Programul PECS al Agenţiei Spaţiale Europene, demonstrează în mod convingător conformarea la cerinţele programului CEEX - fapt acceptat şi de C.N.C.S.I.S. prin adresa nr. 1312 din 5 februarie 2009, însă instanţa de fond nu a ţinut cont de acest argument.
De asemenea, s-a reţinut în mod greşit că au fost aduse la cunoştinţa pârâţilor, prin publicarea pe site-ul autorităţii contractante, condiţiile de participare la competiţia de proiecte, în acest mod criteriul CEEX fiind cunoscut încă de la începutul demarării programului, câtă vreme cadrul general de desfăşurare al programului CEEX a fost stabilit prin HG nr. 368/2005 şi Ordinul M.E.C. nr. 4168/2005 unde nu apare nicio referire la „criteriul CEEX”, iar o astfel de indicaţie nu apare nici pe site-ul Competiţiei Idei 2008, la care a participat proiectul ASTRAL.
2. Pe fondul cauzei:
Deşi a admis că C.N.C.S.I.S. are atribuţii atât în ceea ce priveşte evaluarea proiectelor (…) şi soluţionarea contestaţiilor, instanţa a ignorat practic conţinutul adresei nr. 1312 din 5 februarie 2009 în care se arată: „Proiectul ASTRAL (..) nu a primit cele 5 puncte privitoare la criteriul CEEX, contrar faptului că autorul proiectului a aplicat şi a câştigat un proiect depus în cadrul programului european PECS, echivalent al programului FP7. C.N.C.S.I.S. consideră îndreptăţită acordarea celor 5 puncte ale criteriului CEEX în cazul proiectului ASTRAL şi vă solicită spre aprobare acordarea acestor 5 puncte”.
Or, instanţa ar fi trebuit că trateze absenţa unei precizări explicite a programului PECS în procedura Competiţiei Idei 2008 cu aceeaşi măsură cu care a tratat absenţa definirii Criteriului CEEX, cu atât mai mult cu cât colaborarea cu Agenţia Spaţială Europeană este esenţială pentru cercetarea în domeniul spaţial. În contestaţia depusă, recurentul a prezentat motivul pertinent pentru echivalarea FP7/PECS, fiind un motiv temeinic, legal şi în deplin acord cu cerinţele programului CEEX.
Se menţionează că în urma desfăşurării cu succes a programului PECS România a semnat acordul de aderare la Agenţia Spaţială Europeană (ESA), acord ratificat prin H.G. nr. 262/2011. Activitatea reclamantului, aşa cum reiese atât din Declaraţia pe propria răspundere cât şi din Secţiunea 8.4.1.1. Directorul de proiect, a propunerii de proiect ASTRAL, depusă la dosarul cauzei, justifică pe deplin afirmaţia că reclamantul s-a conformat într-adevăr la cerinţele programului CEEX.
În ceea ce priveşte posibilitatea de a „genera discriminare între participanţi”, cum reţine instanţa de fond, în realitate sentinţa recurată consfinţeşte discriminarea generată în sens opus, reclamantul fiind defavorizat în raport cu ceilalţi participanţi; în acest sens s-a arătat, între altele, că unii participanţi au primit din oficiu cele 5 puncte deşi „criteriul CEEX” a vizat doar participanţii la modulele I şi III ale Programului CEEX. De altfel, apreciază recurentul, lipsa de eficacitate a aplicării „criteriului CEEX” este demonstrată de faptul că în competiţiile ulterioare s-a renunţat la acest criteriu.
- În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţi procesuale pasive a M.E.N., soluţia primei instanţe este, de asemenea, incorectă, fiind făcute în precizarea de acţiune la Judecătoria Sectorului 5 referiri la legislaţie, conform căreia este evidentă subordonarea instituţiilor chemate în judecată. S-a precizat şi în concluziile scrise depuse la Curtea de Apel Bucureşti că A.N.C.S. s-a desfiinţat conform art. 5 pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 96/2012, privind reorganizarea Guvernului, şi art. 25 lit. b) din H.G. nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea M.E.N. Activităţile, atribuţiile şi structurile A.N.C.S. au fost preluate de M.E.N., în conformitate cu art. 5 pct. 1 din O.U.G. nr. 96/2012 şi art. 1 alin. (1), art. 3, art. 6 din H.G. nr. 185/2013, iar potrivit O.U.G. nr. 96/2012 (art. 5 şi art. 32 pct. h) M.E.C.I. se numeşte acum M.E.N.
- Cererea de chemare în garanţie a primit, la rându-i, o dezlegare greşită, având în vedere că Ministerul de Finanţe este ordonator principal de credite şi asigură, prin M.E.N. (ordonator secundar), fondurile necesare derulării proiectelor de cercetare PN2, astfel că se impune modificarea sentinţei recurate şi să se constate că acest minister are calitatea de chemat în garanţie.
S-a formulat întâmpinare de către M.E.N., succesor de drept al A.N.C.S., în conformitate cu prevederile H.G. nr. 185/2013, solicitându-se respingerea recursului. S-a arătat că în mod corect instanţa a reţinut că semnarea de către reclamant a declaraţiei pe proprie răspundere, în calitate de director de proiect, participant la competiţia din 2008, constituie dovada că acesta cunoştea faptul că nu îndeplinea criteriul pentru acordarea celor 5 puncte. Susţinerea reclamantului că participarea la Proiectul CEEX Modulul 3 ar fi fost suficientă pentru acordarea celor 5 puncte prevăzute de Criteriul CEEX, considerând-o echivalentă cu o aplicaţie în cadrul Programului FP7, nu este întemeiată, deoarece sunt competiţii cu surse de finanţare diferite şi criterii de eligibilitate diferite.
În acelaşi timp, pe site-ul instituţiei a fost publicată Decizia A.N.C.S. nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului de informaţii, pachet care nu mai cuprindea Criteriul CEEX, iar faptul că această Decizie nu i-a fost pusă la dispoziţia reclamatului nu poate fi reţinută.
De asemenea, în mod corect instanţa de fond a reţinut că Programul PECS – competiţia la care a participat reclamatul - nu putea fi echivalat cu un Program FP7, având în vedere că, potrivit O.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică, finanţările se acordă doar în sistem competiţional.
Recurentul a formulat un răspuns punctual la observaţiile aduse prin această întâmpinare, concluzionând că M.E.N. ilustrează în modul cel mai convingător lipsa de coerenţă în formularea „Criteriului CEEX” şi în aplicarea acestui criteriu la Competiţia 2008 a Programului Idei.
S-a formulat întâmpinare de către M.E.C.S. (fost M.E.N.), conform O.U.G. nr. 86/2014, arătându-se că în mod corect faţă de acest minister s-a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, nefiind îndeplinită, în speţă, condiţia identităţii între obiectul cererii reclamantului şi persoana chemată în proces în calitate de pârât. Referitor la afirmaţia recurentului a A.N.C.S. s-a desfiinţat conform O.U.G. nr. 96/2012, intimatul M.E.C.S. face trimitere la dispoziţiile art. 4 alin. (2) din O.U.G. nr. 86/2014 potrivit cărora atribuţiile în temeiul cercetării ştiinţifice ale acestui minister se realizează prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare şi Inovare (A.N.C.I.) înfiinţată ca organ de specialitate a administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea ministerului.
Examinând cauza, Înalta Curte reţine că nu există motive de reformare a sentinţei recurate, astfel că va respinge recursul ca nefondat, pentru cele ce vor fi punctate în continuare.
Obiectul acţiunii formulate de reclamantul M.O. în contradictoriu cu pârâţii C.N.C.S.I.S., A.N.C.S. şi M.E.C.I. a vizat obligarea acestora să includă în proiectul Aplicaţii spaţiale de electrodinamica plasmei: Relaţia curent-tensiune în regiunea de accelerare aurolară (ASTRAL), cod CNCSIS 809 - cu care reclamantul a participat la Competiţia martie 2008, organizată în cadrul programului Idei,Proiecte de Cercetare Exploratorie - în lista proiectelor finanţate; totodată s-a cerut ca C.N.C.S.I.S. să îşi recunoască eroarea săvârşită în evaluarea proiectului ASTRAL şi să publice îndreptarea cuvenită pe site-ul său, precum şi republicarea rezultatelor Competiţiei Idei din martie 2008, cu evidenţierea separată a punctajului acordat de experţii evaluatori (maxim 95 puncte) şi a bonusului administrativ de 5 puncte pentru Criteriul CEEX, acordat în mod netemeinic de către C.N.C.S.I.S.
Reclamantul a mai solicitat şi daune morale în valoare de 1 leu de la C.N.C.S.I.S., ca urmare a atingerii aduse prestigiului său profesional prin depunctarea nejustificată a proiectului ASTRAL.
Totodată, în temeiul art. 60-63 C. proc. civ. a fost chemat în garanţie M.F.P. care urmează să fie obligat la virarea fondurilor necesare derulării proiectului, potrivit H.G. nr. 475 din 23 mai 2007.
Aşa cum se poate observa din considerentele sentinţei aflate în control judiciar, raportându-se la obiectul cauzei, în baza art. 137 alin. (1) C. proc. civ. judecătorul fondului a soluţionat cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâţi.
Înalta Curte constată că dezlegarea dată acestei excepţii este corectă şi legală, prima instanţă reţinând lipsa calităţii procesuale pasive numai în privinţa M.E.N. (în prezent M.E.C.I.).
Contrar celor susţinute prin cererea de recurs motivarea soluţiei pe aspectul lipsei calităţii procesuale a ministerului este fundamentată.
Calitatea procesuală pasivă presupune existenţa unei identităţi între persoana pârâtului şi cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecăţii, sau faţă de care se poate realiza interesul respectiv. În acest context, pe de o parte ministerul nu a avut şi nu are atribuţii legal în ceea ce priveşte organizarea şi desfăşurarea competiţiilor de proiecte ştiinţifice, nu este emitentul vreunui act contestat de reclamant, iar pe de altă parte faptul că în subordinea ministerului funcţionează instituţii cu atribuţii în acest domeniu al organizării competiţiilor de genul celei în care a participat reclamantul, nu este relevant pentru a conferi calitate procesuală pasivă M.E.N.
Nu în ultimul rând, este importantă precizarea că în cuprinsul acţiunii nu se formulează nicio pretenţie faţă de minister, astfel că în mod just acţiunea formulată în contradictoriu cu acest pârât a fost respinsă ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, criticile aduse de recurent nu pot fi primite, prima instanţă concluzionând argumentat, în fapt şi în drept, că evaluarea proiectului ASTRAL depus de reclamant în luna martie 2008 în cadrul Programului Idei Competiţia 2, organizată de C.N.C.S.I.S., s-a făcut cu respectarea criteriilor de evaluare, cu menţiunea că nu au fost acordate 5 puncte aferente criteriului Conformare la cerinţele programului cercetare de excelenţă - CEEX şi că în mod justificat CNCSIS prin adresele din 11 noiembrie 2008 şi din 19 decembrie 2008 a menţinut punctajul acordat (92,30 puncte), respingând contestaţia reclamantului, înregistrată din 17 octombrie 2008.
Recurentul-reclamant a considerat că în mod greşit nu i-au fost acordate cele 5 puncte precizate în Criteriul CEEX, deşi aşa cum rezultă din actele dosarului a cunoscut că acest criteriu nu s-a mai acordat la Competiţia din 2008, la care a participat. În acest sens, judecătorul fondului a remarcat că pe site-ul instituţiei a fost publicată Decizia Preşedintelui A.N.C.S. nr. 9458 din 10 ianuarie 2008 privind aprobarea Pachetului de informaţii al Programului Idei, iar acest pachet nu mai cuprindea Criteriul CEEX, spre deosebire de Competiţia din anul 2007 în care Criteriul în discuţie era menţionat în fişa de evaluare. Cum această informaţie are un caracter public, orice critică de nelegalitate, sub acest aspect, nu se susţine.
În plus, s-a apreciat relevantă declaraţia pe proprie răspundere privind conformarea la cerinţele Programului Cercetare de Excelenţă - CEEX, Modulul I sau II, declaraţie prevăzută în pachetul de informaţii; potrivit acestei declaraţii ofertantul trebuia să menţioneze dacă a participat la Programul CEEX, Modulul I sau II şi dacă a făcut aplicaţia în cadrul ProgramuluiFP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener.
În declaraţia pe propria răspundere reclamantul a arătat că a condus proiectul CEEX Modulul 3, Interdicţii solar-terestre de la microscală la modele globale (STIMM) derulat în intervalul septembrie 2005-octombrie 2006 şi că nu a făcut aplicaţie în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener. În aceste condiţii chiar dacă ar mai fi fost aplicabil Criteriul CEEX, reclamantul nu îndeplinea condiţiile pentru aplicarea lui, deoarece nu a făcut nicio aplicaţie în cadrul Programului FP7 în calitate de coordonator sau lider al unui grup de cercetare partener, deşi această condiţie era obligatorie pentru acordarea celor 5 puncte suplimentare. Aşadar, semnarea declaraţiei pe propria răspundere reprezintă dovada că recurentul-reclamant cunoştea faptul că nu îndeplinea criteriul pentru acordarea celor 5 puncte; în plus, aşa cum observă judecătorul fondului, cuprinsul declaraţiei amintite este extrem de important, reclamantul precizând: „deşi directorul de proiect nu are la momentul actual o aplicaţie formală în cadrul Programului FP7, considerăm că obiectivul strategic al finanţării proiectului STIMM, respectiv întărirea participării la fluxul ştiinţific internaţional şi creşterea vizibilităţii cercetării româneşti, a fost atins”.
În mod just, s-a mai reţinut că aşa cum rezultă şi din adresa nr. 1312 din 5 februarie 2009 a C.N.C.S.I.S., pe care recurentul o invocă şi în cererea de recurs, faptul că acesta a câştigat un proiect depus în cadrul programului european PECS şi exprimarea opiniei că acest program ar fi echivalent al Programului FP7, nu pot conduce la concluzia unei echivalări a celor două programe pentru că Programul PECS nu a fost prevăzut în procedura Competiţiei din anul 2008 şi pentru că o astfel de echivalare în favoarea reclamantului ar fi nelegală şi ar genera discriminare între participanţi.
De altfel, pentru imposibilitatea echivalării celor două programe rezultă şi din prevederile O.U.G. nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică potrivit cărora finanţarea se acordă în sistem competiţional (art. 52).
În acest context, s-a considerat consistentă apărarea A.N.C.S. în sensul că programul PECS nu se încadrează în Programul Cadru 7 al UE pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică (PC7), motiv pentru care nu poate fi luat în considerare în cadrul competiţiei PN II.
Referitor la cererea de chemare în garanţie a M.F.P., Înalta Curte reţine că instanţa de fond a dat o dezlegare corectă, motivată în principal pe inexistenţa unor raporturi contractuale către pârâţi şi chematul în garanţie care să constituie izvor al obligaţiei de garanţie, neexistând nicio prevedere legală în acest sens, iar în subsidiar ca fiind o soluţie ce decurge din soluţia dată cererii principale.
Faţă de cele expuse, criticile subsumate dispoziţiilor art. 304 pct. 7, 8 şi 9 C. proc. civ. şi art. 3041 C. proc. civ. nu se confirmă şi având în vedere dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.O. împotriva încheierii din 24 aprilie 2013, a încheierii din 29 mai 2014, precum şi a Sentinţei civile nr. 1838 din 5 iunie 2013 ale Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2015.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1716/2015. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 162/2015. Contencios. Anulare act... → |
|---|
