ICCJ. Anularea deciziei Comisiei de soluţionare a contestaţiilor numită prin Ordin MDRAP. Decizia nr. 456/2015
| Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCA
Decizia nr. 456/2015
Dosar nr. 1116/33/2013
Şedinţa publică de la 5 februarie 2015
Asupra recursului de fa ţă,
Din examinarea lucr ărilor din dosar a constatat următoarele:
1. Circumstan ţele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, la data de 01 octombrie 2013, reclamantul Municipiul Bistriţa reprezentat legal prin primarul Municipiului Bistriţa, în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., reprezentat prin viceprim ministru L.D., a solicitat ca prin sentinţa ce se va pronunţa:
1. Să se dispună anularea Deciziei nr. 82 din 18 martie 2013 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor numită prin Ordinul M.D.R.A.P. nr. 657 din 07 martie 2013;
2. Să se admită Contestaţia privind Nota de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 04 ianuarie 2013 privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanţare din 18 februarie 2010, cod S.M.I.S. - Consolidarea şi modernizarea clădirii cls. I-IV C.N., A.M. - municipiul Bistriţa;
3. Să se dispună anularea Notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 04 ianuarie 2013 privind aplicarea reducerilor procentuale pentru contractul de finanţare din 18 februarie 2010, cod S.M.I.S. - Consolidarea şi modernizarea clădirii cls. I-IV C.N., A.M. - municipiul Bistriţa;
4. Să fie obligaţi pârâţii la reluarea procedurii de finanţare.
1.2. Soluţia instanţei de fond
Prin sentinţa civilă nr. 609/2013 din 18 decembrie 2013, Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia necompetenţei teritoriale a Curţii de Apel Cluj, a admis în parte acţiunea formulată de reclamantul Municipiul Bistriţa prin primar în contradictoriu cu pârâtul M.D.R.A.P., şi în consecinţă, a dispus anularea Deciziei nr. 82 din 18 martie 2013, precum şi a notei de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare din 04 ianuarie 2013, ambele emise de către pârâtul M.D.R.A.P. şi a respins petitul privind reluarea procedurii de finanţare.
1.3. Cererea de recurs
Împotriva sentinţei civile nr. 609/2013 din 18 decembrie 2013 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, pârâtul M.D.R.A.P. a declarat recurs, invocând în drept dispoziţiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
Recurentul a formulat următoarele critici împotriva sentinţei atacate:
- instanţa de fond a reţinut în mod greşit că atât timp cât cererile de plată au fost aprobate, iar sumele solicitate au fost virate beneficiarului, s-a atestat nemijlocit că procedura de achiziţie a fost corectă. Temeiul legal al controlului l-a constituit O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor naţionale aferente acestora. Potrivit art. 27 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 „în cazul în care se constată nereguli în aplicarea de către beneficiari a prevederilor privind procedurile de achiziţie, fie în raport cu reglementările naţionale în vigoare în domeniul achiziţiilor publice, fie în raport cu procedurile specifice de achiziţii aplicabile beneficiarilor privaţi, se emit note de constatare a neregulilor şi de stabilire a corecţiilor financiare, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 20 şi 21".
De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 27 alin. (1) din H.G. nr. 875/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 valoarea abaterilor/corecţiilor financiare prevăzute în anexa la ordonanţă se calculează astfel:
,,b) în cazul în care abaterile de la reglementările/instrucţiunile/ghidurile în vigoare privind achiziţiile sunt constatate după efectuarea plăţilor către beneficiari, structurile de control prevăzute la art. 20 din ordonanţă vor constata neregula în conformitate cu prevederile art. 28 din ordonanţă şi vor calcula valoarea creanţei bugetare prin aplicarea procentului de corecţie prevăzut în anexa la ordonanţă la sumele care au fost plătite deja beneficiarului."
- în mod greşit instanţa de fond a făcut referire la Ordinul A.N.R.M.A.P. nr. 509/2011 privind formularea criteriilor de calificare şi selecţie, deoarece aceste prevederi nu au fost avute nicicând la reţinerea neregulii, temeiurile legale invocate de echipa de control fiind prevederile art. 188 alin. (3) din O.U.G. nr. 34/2006 şi cele ale art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/1996;
- instanţa de fond a reţinut eronat că i s-ar fi imputat reclamantei faptul că precizările făcute de aceasta în nota justificativă nu sunt edificatoare pentru a justifica motivul pentru care a solicitat potenţialilor ofertanţi prezentarea exclusiv a unui număr de contracte şi nu faptul că cerinţa utilizată de intimata - reclamantă ar fi restrictivă. Reclamanta - intimată a fost sancţionată potrivit pct. 2.3 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, text legal care reglementează corecţia în situaţia aplicării unor criterii de calificare şi selecţie a unor factori de evaluare care împiedică anumiţi ofertanţi potenţiali să participe la procedura de atribuire din cauza restricţiilor stabilite în documentaţia de atribuire;
- instanţa de fond a făcut o greşită aplicare a legii la situaţia de fapt în speţă, reţinând că solicitarea autorităţii contractante corespunde cerinţelor legale. În realitate, prin impunerea prezentării unui anumit număr de contracte („un contract (…) sau două contracte”) fără a justifica în mod detaliat acest criteriu minim, a fost restricţionat accesul la procedură al potenţialilor ofertanţi care puteau demonstra experienţa similară prin prezentarea a două contracte de valori diferite (dar care însumate să îndeplinească pragul valoric de 1.400.000 lei), dar şi al celor care puteau prezenta 3 sau mai multe contracte a căror valoare însumată să îndeplinească pragul valoric impus.
2. Procedura derulată în recurs
Raportul întocmit în cauză, în condiţiile art. 493 alin. (2) şi (3) N.C.P.C., a fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părţilor în baza încheierii de şedinţă din data de 10 iulie 2014, în conformitate cu dispoziţiile art. 493 alin. (4) N.C.P.C.
Prin încheierea din 9 octombrie 2014 completul filtru a constatat, în acord cu raportul întocmit în cauză, că cererea de recurs îndeplineşte condiţiile de admisibilitate şi, pe cale de consecinţă, a apreciat recursul declarat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) N.C.P.C., fixând termen de judecată pe fond a acestuia.
Părţile nu au depus puncte de vedere referitoare la concluziile raportul întocmit asupra admisibilităţii în principiu a recursului.
3. Soluţia instanţei de recurs
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, urmând a fi admis pentru următoarele considerente:
În fapt, potrivit probelor administrate la instanţa de fond s-a reţinut că pentru atribuirea contractului de execuţie lucrări din 21 septembrie 2010, U.A.T. Municipiul Bistriţa în calitatea de autoritate contractantă, a solicitat ca cerinţă minimă: prezentarea a cel puţin unui contract cu o valoare egală sau mai mare decât 1.400.000 lei (exclusiv T.V.A.) sau 2 contracte cu o valoare egală sau mai mare decât 700.000 lei (exclusiv T.V.A.). Fişa de date a achiziţiei nu preia formularea întâlnită în nota justificativă privind stabilirea cerinţelor minime de calificare, unde apare ca cerinţă minimă „încheierea şi îndeplinirea în ultimii 5 ani a acestor contracte."
În drept, cerinţa impusă de intimata - reclamantă contravine prevederilor art. 188 alin. (3) lit. a din O.U.G. nr. 34/2006, aplicabilă la momentul derulării procedurii de achiziţie în cauză, potrivit cărora: „În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcţie de specificul, de volumul şi de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele: a) o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoţită de certificări de bună execuţie pentru cele mai importante lucrări. Respectivele certificări indică beneficiarii, indiferent dacă aceştia sunt autorităţi contractante sau clienţi privaţi, valoarea, perioada şi locul execuţiei lucrărilor şi precizează dacă au fost efectuate în conformitate cu normele profesionale din domeniu şi dacă au fost duse la bun sfârşit."
Din textul legal mai sus indicat reiese că autoritatea contractantă are dreptul de a solicita informaţii, ofertanţilor/candidaţilor, în scopul verificării capacităţii tehnice şi/sau profesionale a ofertanţilor/candidaţilor şi numai în măsura în care aceste informaţii sunt relevante pentru îndeplinirea contractului o listă a lucrărilor executate, într-un anumit interval de timp respectiv, 5 ani, conform dispoziţiilor art. 188 alin (3) din O.U.G. nr. 34/2006, aplicabil la momentul derulării procedurii de achiziţie.
Totodată, reclamanta, prin excepţie, ar fi putut impune o astfel de cerinţă, însă numai în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/1996 cu modificările şi completările ulterioare, respectiv „atunci când impune cerinţe minime de calificare referitoare la situaţia economică şi financiară ori la capacitatea tehnică şi/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerinţe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei”.
În raport de situaţia de fapt şi temeiurile de drept expuse, echipa de control a concluzionat în mod corect că reclamanta a restricţionat participarea la procedura de atribuire prin nerespectarea atât a prevederilor art. 178 alin. (2), cât şi a dispoziţiilor art. 3 din O.U.G. nr. 34/2006, aplicabile la momentul derulării procedurii de achiziţie, încălcarea dispoziţiilor art. 8 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006 aplicabile la momentul derulării procedurii de achiziţie, venind în completarea neregulii principale, respectiv cerinţa restrictivă.
În ceea ce priveşte condiţia prejudiciului, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, aceasta nu presupune, în cazul constatării neregulii, producerea sa efectivă, fiind suficient ca abaterea să aibă aptitudinea de a produce un prejudiciu (în speţă, restrângerea competiţiei în accesarea fondurilor).
Pentru considerentele menţionate, cu referire la art. 488 alin. (1) pct. 8, recursul urmează a fi admis, dispunându-se casarea sentinţei atacate şi, ca urmare a rejudecării cauzei, acţiunea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de M.D.R.A.P. împotriva sentinţei civile nr. 609/2013 din 18 decembrie 2013 a Curţii de Apel Cluj, secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi, rejudecând cauza, respinge ca neîntemeiată acţiunea reclamantului Municipiul Bistriţa prin primar.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 5 februarie 2015.
| ← ICCJ. Anularea respingerii cererii de stabilire a domiciliului... | ICCJ. Obligare înregistrare ca PFA pentru activități... → |
|---|
