Acțiune în constatare. Decizia 370/2010. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 370

Ședința publică de la 15 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie

JUDECĂTOR 2: Robert Emanoil Condurat

JUDECĂTOR 3: Alina

Grefier:

S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții INSTITUȚIA I JUDEȚULUI D și l JUDEȚULUI D, împotriva sentinței nr.1643 din 18 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic, pentru recurenții pârâți INSTITUȚIA I JUDEȚULUI D și JUDEȚULUI D, avocați și, pentru intimatul reclamant și avocați și, pentru intervenientul, PRIMARUL COMUNEI.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;

Instanța pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de intervenientul, PRIMARUL COMUNEI.

Av., pentru intervenient, solicită admiterea cererii de intervenție. Arată că intervenientul manifestă interes personal, actul atacat îl vizează direct și personal.

Av., pentru intimatul reclamant, solicită respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă. Precizează că cererea de intervenție nu întrunește condițiile art.49(3) Cod pr. civilă pentru a fi considerată cerere de intervenție accesorie în interesul recurentului, ci este o cerere de intervenție în interes propriu, inadmisibilă în calea de atac a recursului, fiind incidente dispozițiile art.50 alin.1-3 Cod pr. civilă.

Av. C-tin, pentru intimatul reclamant, solicită respingerea cererii de intervenție ca inadmisibilă. Arată că se invocă drepturile și apărările personale ale intervenientului.

Consilier juridic, pentru recurenții pârâți INSTITUȚIA I JUDEȚULUI D și JUDEȚULUI D, solicită admiterea cererii de intervenție.

Instanța încuviințează în principiu cererea de intervenție formulată de intervenientul, apreciind că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate în principiu prev. de art. 49 alin. 3 din Codul d e procedură civilă.

Av., pentru intervenient, arată că în raport de obiectul cauzei și temeiul juridic, reclamantul nu are calitate procesuală activă, neinvocându-se un interes legitim, în sensul dispozițiilor art.1 și 8 din Legea 554/2004.

Mai arată că intimatul reclamant nu a făcut dovada vătămării unui drept sau interes legitim privat și nici nu a invocat apărarea unui interes legitim public în subsidiar.

Precizează că excepțiile invocate fac parte din categoria excepțiilor de fond, peremptorii, absolute și dirimante, ce pot fi invocate în orice stadiu al litigiului.

Av., pentru intimatul reclamant, precizează că în cauză sunt incidente dispozițiile art.91 alin.3 și 4 din Legea 161/2003, astfel intervenientul a depus jurământul la data de 23.06.2008, dată la care avea în mod indubitabil și calitatea de administrator la -" "SRL și nu a optat în termenul legal la una dintre cele două funcții. Solicită respingerea excepțiilor.

Consilier juridic, pentru recurenții pârâți, cu privire la excepțiile invocate de intervenient, arată că lasă la aprecierea instanței, iar referitor la excepțiile invocate de Prefectura D prin cererea de recurs, respectiv neîndeplinirea procedurii prealabile de către intimatul reclamant și nerespectarea termenului de introducere a cererii de chemare în judecată, conform art.11 din Legea 554/2004, solicită admiterea acestora, fără cheltuieli de judecată.

Av., pentru intimatul reclamant, solicită respingerea excepțiilor invocate de recurenții pârâți, susținând că procedura prealabilă a fost îndeplinită de intimatul reclamant, acesta sesizând Prefectura și Prefectul Județului D încă de la data de 21 noiembrie 2008 situația Primarului comunei,.

Cu privire la tardivitatea acțiunii invocată de recurenții pârâți, arată că reclamantul a respectat termenul de introducere al acțiunii prevăzut de art.11 din Legea nr.554/2004. Precizează că răspunsul la plângerea prealabilă a fost comunicat la 27 aprilie 2009, iar acțiunea a fost introdusă la data de 01.06.2009, respectându-se astfel termenul legal de 6 luni.

Pe fondul cauzei, consilier juridic, pentru recurenții pârâți, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Av., pentru intervenient, depune concluzii scrise și solicită admiterea recursului, conform motivelor expuse în concluzii.

Av., pentru intervenient, pune aceleași concluzii de admitere a recursului.

Av. pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului.

Av.C-tin, pentru intimatul reclamant, pune concluzii de respingere a recursului. Depune concluzii scrise.

CURTEA:

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința nr.1643 din 18 noiembrie 2009, Tribunalul Doljs -a admis în parte acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu pârâții INSTITUȚIA I JUDEȚULUI D și JUDEȚULUI D, a fost obligat Prefectul Județului D să emită un ordin având ca obiect încetarea de drept a mandatului de primar - Comuna, s-a respins capătul de cerere în constatare, precum și capătul de cerere în obligarea Prefectului Județului D să formuleze propunerea de stabilire a datei alegerilor parțiale.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că prin sesizarea înregistrată sub nr. 4230 din 21 noiembrie 2008 - registratura Instituției Prefectului Jud. D, reclamantul, în calitate de consilier local în cadrul al com., a invocat starea de incompatibilitate în care s-a aflat în perioada 2004-2008 și se află și în continuare, Primarul Com., numitul.

Reclamantul a invocat starea de incompatibilitate reglementată de art. 87 lit. d din legea 161/2003, arătând că, potrivit certificatului ORC D cu numărul 57218 din 21 noiembrie 2008, primarul unității administrativ teritoriale prezintă calitatea de administrator al - SRL, precum și al - SRL ( până în data de 5 aprilie 2007, dată la care a fost ridicat dreptul de administrare, în procedura insolvenței ).

S-a invocat aplicarea sancțiunii reglementate de art. 91 alin. 3 din legea 161/2003, reluată și prin disp. art. 15 alin. 2 pct. b din Statutul Locali, aprobat prin Legea 393/2004.

Examinând obiectul sesizării, tribunalul a constatat că reclamantul a solicitat emiterea ordinului Prefectului, privind încetarea de drept a mandatului alesului local.

Reclamantul a formulat o sesizare asemănătoare către Primăria Com. - Secretarul unității administrativ teritoriale, invocând același împrejurări de fapt și temeiuri în drept, în data de 17 decembrie 2008 ( fără număr de înregistrare, lipsind data certă ); în esență, reclamantul solicită întocmirea referatului privind starea de incompatibilitate în care se află primarul ales, precum și înaintarea acestuia, în vederea emiterii ordinului prefectului având ca obiect încetarea de drept a mandatului alesului local.

Prin sesizarea înregistrată sub nr. 4230 din 25 noiembrie 2008, reclamantul completează ipotezele de incompatibilitate invocate, depunând un extras al site-ului Primăriei com., privind capitolul - Societăți Comerciale ce își desfășoară activitatea în cadrul comunei; sunt enumerate - SRL - administrator descendent gradul I linie directă al alesului local, numitul, - SRL - administrator fiind alesul local, - SRL - administrator fiind soția alesului local.

Intimatul Prefectul Jud. Dad eclanșat procedura reglementată de legea 161/2003, precum și de legea 393/2004, întocmind adresa nr. 4230 din 22 februarie 2009, având ca obiect înaintarea sesizării privind starea de incompatibilitate formulată de către reclamant, secretarului unității administrativ teritoriale, în vederea efectuării de verificări în fapt și efectuării unei propuneri corespunzătoare.

Prin adresa nr. 2083 din 10 aprilie 2009, Primăria com. - Secretarul unității administrativ teritoriale, menționează că alesul local, la data primirii adresei nr. 4230/2009 a Prefectului jud. D, nu se afla în stare de incompatibilitate, fiindu-i aplicabile disp. art. 92 alin. 6 din Legea 161/2003 - neaplicarea sancțiunii încetării de drept a mandatului alesului local, în situația în care încălcarea disp. art. 90 din același act normativ a încetat până la data emiterii ordinului, de către prefect.

Astfel, s-a menționat că alesul local nu mai este acționar al - SRL din data de 5 aprilie 2004, moment la care acționarul majoritar a luat măsura declarării falimentului, dreptul de administrare aparținând executorului judecătoresc.

De asemenea, s-a arătat că alesul local a delegat, în fapt, dreptul de administrare al - SRL, unei alte persoane fizice, începând cu luna aprilie 2004, dar ca urmare a omisiunii sau necunoașterii disp. legale, de către această persoană, modificările actelor constitutive ale persoanei juridice mai sus menționate s-au realizat în data de 3 decembrie 2008.

Prin adresa nr. 4230 din 27 aprilie 2009 și înaintată reclamantului, intimatul Prefectul Jud. Dam enționat starea de fapt descrisă în cuprinsul referatului întocmit de secretarul unității administrativ teritoriale, precizând că dispozițiile art. 87 lit. d din legea 161/2003 nu își găsesc aplicabilitate.

De asemenea, prin adresa nr.14965 din 29 octombrie 2009, înaintată de către intimat reclamantului, sunt precizate aspectele de incompatibilitate, precizându-se că, în ceea ce privește calitatea de administrator al - SRL, a fost dispusă ridicarea dreptului de administrare, în procedura insolvenței, conform sentinței nr. 175 din 29 martie pronunțată de Tribunalului Dolj - Secția Comercială în dosarul -; a fost desemnat lichidator judiciar provizoriu.

S-a precizat că, la data controlului, alesul local nu s-a aflat sub incidența prevederilor art. 87 alin. 1 din legea 161/2003.

În ceea ce privește calitatea de administrator al - SRL, s-a precizat că, prin actul adițional înregistrat de ORC Jud. D sub numărul 2866 din 28 noiembrie 2008, alesul local a fost revocat din funcția de administrator; anterior acestei date, administratorul a depus "Demisia" nr. 101/2006, act prin care își exprimă intenția de a cesiona părțile sociale și a renunța la calitatea de administrator.

S-a precizat că, între data pronunțării încheierii de validare a mandatului de primar, pronunțată de instanța de judecată în data de 23 iunie 2008 și data înregistrării modificării actului constitutiv de către ORC, respectiv data de 28 noiembrie 2008, alesul local s-a aflat sub incidența art. 87 alin. 1 din legea 161/2003, dar la data controlului efectuat de către Comisia constituită prin Ordinul Prefectului nr. 288/2009, respectiv data de 27 octombrie 2009, alesul local nu mai deținea o funcție, sau o calitate, de natură să-l plaseze în ipotezele de incompatibilitate, potrivit art. 87 alin. 1 din legea 161/2003.

În sprijinul susținerilor privind existența calității de administrator al - SRL, privind pe alesul local - Primar, reclamantul a depus la dosar adresa nr. 1180 din 1 septembrie 2009 emisă de această persoană juridică către numitul, semnată de către alesul local; de asemenea, contractul de arendă înregistrat sub nr. 127 din 10 martie 2006 de către Consiliul Local, încheiat între arendașul - SRL și persoana fizică.

Conform certificatului emis sub numărul 37835 din 4 iunie 2009, de către Tribunalul Dolj - Oficiul Registrului Comerțului, persoana juridică - SRL a fost înmatriculată la data de 29 septembrie 1994 ( cererea de înmatriculare nr. 7878 din 26 septembrie 1994 ), calitatea de asociat unic și administrator aparținând numitului, născut în com., jud. P, la data de 1 aprilie 1953, până la data de 3 decembrie 2008.

Prin încheierea nr. 11852 din 3 decembrie 2008, fost încuviințată cererea nr. 58761 din 2 decembrie 2008, de retragere a asociatului unic și de intrare în societate, precum și de desemnare în calitate de administrator, a asociatului unic.

Perioada mandatului actual al alesului local, începe la data de 23 iunie 2008, ca urmare a validării mandatului alesului local, de către instanța de judecată, în conformitate cu disp. art. 99 alin. 5 din legea 67/2004 republicată și art. 58 din legea 215/2001.

Pe perioada 23 iunie 2008 și până la data de 3 decembrie 2008 ( conform certificatului emis sub numărul 37835 din 4 iunie 2009, de către Tribunalul Dolj - Oficiul Registrului Comerțului ), alesul local a deținut și calitatea de asociat unic și administrator al - SRL;

Incidența demisiei înregistrate sub numărul 101/2006 ( dar nedepuse de către intimat la dosar ), sau a "delegării în fapt" a calității de administrator al - SRL, către o altă persoană fizică, urmează a fi analizate de către instanță prin prisma aplicării art. 22 din legea 26/1990, cu modificările ulterioare, potrivit cărora "comerciantul are obligația să solicite înregistrarea în registrul comerțului a mențiunilor prevăzute la art. 21 ( în ipoteza reglementată de art. 21 lit. h intrând și orice modificare a actelor constitutive ale persoanei juridice ), în cel mult 15 zile de la data actelor și faptelor supuse obligației de înregistrare.

Ca urmare a neîndeplinirii acestei obligații, sunt aplicabile disp. art. 5 din același act normativ, potrivit căruia "persoana care are obligația de a cere o înregistrare nu poate opune terților actele ori faptele neînregistrate, în afară de cazul în care face dovada că ele erau cunoscute de aceștia ".

În speță, modificarea actelor constitutive ale persoanei juridice, în ceea ce privește calitatea de administrator, devine opozabilă instanței de judecată începând cu data de 3 decembrie 2008, mai sus menționată.

Potrivit art. 87 alin. 1 din legea 161/2003, funcția de primar și viceprimar ( în esență, mandatul de primar, precum și mandatul de viceprimar constituind demnități publice ), primar general și viceprimar al municipiului B, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor sau orice funcție de conducere ori de execuție la societățile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituții de credit, societățile de asigurare și cele financiare, la regiile autonome de interes național sau local, la companiile și societățile naționale, precum și la instituțiile publice ( lit. d ).

Potrivit art. 91, starea de incompatibilitate intervine numai după validarea mandatului, iar în cazul prevăzut la art. 88 alin. 2, după validarea celui de-al doilea mandat, respectiv după numirea sau angajarea alesului local, ulterior validării mandatului, într-o funcție incompatibilă cu cea de ales local.

Sancțiunea aplicabilă stării de incompatibilitate apare a fi reglementată de disp. art. 92 din legea 161/2003, numai în ceea ce privește incompatibilitatea consilierilor locali, precum și a consilierilor județeni ( în ipoteza de reglementare a disp. art. 90 ); în această ipoteză legală intervine și inaplicabilitatea sancțiunii, în condițiile încetării stării de incompatibilitate anterior datei emiterii ordinului prefectului, având ca obiect încetarea mandatului.

În ceea ce privește alesul local - primar, sunt aplicabile disp. art. 15 alin. 2 din legea 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleșilor locali, în conformitate cu care " calitatea de primar și, respectiv, de președinte al consiliului județean încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului în caz de incompatibilitate;

Potrivit art. 16 din același act normativ, în toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constată încetarea mandatului primarului. Ordinul va avea la bază un referat semnat de secretarul comunei sau al orașului, precum și actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului.

Reclamantul a solicitat, ca și prim capăt de cerere, să se constate că, la data de 8 iulie 2008, încetat de drept mandatul ( calitatea de primar ) domnului.

Acest capăt de cerere, în absența unor ipoteze expres reglementate de art. 8 și 18 din legea 554/2004, privind admisibilitatea unui petit în constatare în raportul de obiectul litigiilor în contencios administrativ, apare a fi inadmisibil în conformitate cu dispozițiile art. 28 din legea contenciosului administrativ.

De asemenea, urmărind temeiul în drept aplicabil unei acțiuni în constatare, instanța a constatat că, potrivit art. 111.pr.civ. "orice persoană interesată poate cere instanței de judecată, constatarea existenței sau inexistenței unui drept "; în speță, aspectele juridice invocate de către reclamant, nu conduc spre concluzia constatării unui drept ( în ipotezele art. 111.pr.civ. ), în condițiile în care instanța apreciază că starea de incompatibilitate reglementată atât în raport de disp. art. 87 din legea 161/2003, cât și în raport de disp. art. 15 din legea 393/2004, constituie o simplă situație juridică.

Trecând și peste acest argument, instanța de judecată a constatat o altă cauză de inadmisibilitate, decurgând din existența atribuțiilor legal reglementate în favoarea altei autorități publice, în ceea ce privește constatarea stării de incompatibilitate; în acest sens, instanța reține că, potrivit art. 14 lit. d din legea 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru, agenția "constată nerespectarea dispozițiilor legale privind conflictul de interese și regimul incompatibilităților ". În îndeplinirea acestei atribuții, agenția emite potrivit art. 46 un act de constatare, acest act administrativ cu caracter individual și unilateral putând fi spus controlului judiciar, potrivit legii contenciosului administrativ.

În ceea ce privește cererea privind obligarea intimatului să emită un ordin având ca obiect încetarea de drept a mandatului primarului ales, instanța apreciază că este fondată: în acest sens, s-a constatat că încetarea de drept a mandatului primarului intervine ca o sancțiune de drept, în cazul încălcării regimului legal, de interdicții și incompatibilități, de către alesul local. În situația incidenței stării de incompatibilitate, legea 393/2004 nu reia ipoteza de inaplicabilitate sa sancțiunii, decurgând din încetarea stării de incompatibilitate anterior emiterii ordinului prefectului, având acest obiect.

Intervenind caracterul de sancțiune de drept, atât intimatul cât și instanța de judecată trebuie să se limiteze strict la incidența stării de incompatibilitate pe durata exercitării mandatului alesului local, fără a aprecia asupra oportunității aplicării sancțiunii, atât timp cât Statutul aleșilor locali nu reglementează aceste aspecte.

Pe de altă parte, instanța a constatat că în speță există referatul ( cuprinzând informarea realizată de către secretarul unității administrativ teritoriale asupra stării de fapt ), fiind îndeplinită cerința de formă reglementată de art. 16 din legea 393/2004.

În ceea ce privește cererea având ca obiect obligarea intimatului să emită un ordin vând ca obiect propunerea de stabilire a datei alegerilor, instanța a constatat că atribuția de emitere a ordinului - propunere este condiționată, atât în ipoteza art. 69 din legea 215/2001, cât și în ipoteza art. 17 din legea 393/2004, de rămânerea definitivă a actului administrativ prin care se constată încetarea mandatului alesului local.

Observând și dispozițiile art. 16 alin. 1 din legea 393/2004, instanța a apreciat cererea ca fiind prematur formulată, atât timp cât nu se constată încetarea de drept a mandatului alesului local, prin ordin emis de către intimat.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Instituția prefectului Județului D criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.

În motivarea cererii de recurs, s-a susținut că reclamantul nu a efectuat procedura prealabilă prevăzută de art. din Legea nr. 554/2004 și că nu a fost respectat termenul de introducere a cererii de chemare în judecată potrivit art. 11 din Legea nr. 554/2004 în raport de obiectul cererii reclamantului care se referă la obligarea Prefectului județului D să emisă ordin de încetare a mandatului de primar al comunei pentru starea de incompatibilitate din perioadaa 23.06.2008 - 28.11.2008, acțiunea fiind introdusă la data de 01.06.2009 cu depășirea termenului legal de 6 luni.

S-a criticat soluția instanței de fond și sub aspectul nesocotirii dispozițiilor art. 91 alin. 4 din Legea nr. 161/2003 în sensul că instanța de fond trebuia să exercite un control judecătoresc cu privire la existența unei propuneri din partea secretarului unității administrativ teritoriale în situația în care alesul local s-ar fi aflat în stare de incompatibilitate, textul legal prevăzând în mod expres că secretarul are obligația de a face propunerea către prefect privind starea de incompatibilitate putând fi sesizat de orice persoană.

S-a susținut că reclamantul trebuia să sesizeze secretarul unității administrativ teritoriale, iar în situația în care acesta nu-și îndeplinea obligația legală de a face propunerea către prefect, reclamantul avea posibilitatea de a cere instanței de contencios obligarea acestuia la îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 161/2003 și legea nr. 215/2001, instanța de fond în mod greșit neținând seama de inexistența propunerii secretarului ce atrăgea inadmisibilitatea acțiunii reclamantului.

Recurenta a mai arătat că instanța de fond în mod greșit a apreciat că este îndeplinită cerința de formă prev. de dispoz. art. 16 din Legea nr. 393/2004 referitoare la referatul secretarului de sesizare a prefectului asupra stării de incompatibilitate, prevederile art. 16 alin. 2 pentru aplicarea dispozițiilor alin. 1 stipulând că un asemenea ordin al prefectului trebuie să aibă la bază un referat semnat de secretarul comunei și actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului, iar, în speță, din adresa secretarului nu rezultă că este vorba de comunicarea către Instituția Prefectului Dav reunui motiv de încetare a mandatului de primar al comunei.

Recurenta a mai arătat că starea de incompatibilitate a încetat la data de 03.12.2008, deci anterior datei sesizării formulate de, fiind aplicabile dispozițiile art. 92 alin. 6 din Legea nr. 161/2003.

S-a mai arătat că se impune analizarea existenței interesului reclamantului de a introduce o acțiune de obligare a prefectului de a emite ordin de încetare a mandatului de primar, respectiv a interesului legitim public la care se referă legea și reclamantul în acțiune.

S-a mai solicitat analizarea legalității posibilității emiterii unui ordin de încetare a calității de primar a numitului pe baza unei hotărâri judecătorești de care acesta nu are cunoștință, nefiindu-i opozabilă, nefiind parte în dosarul în care s-a pronunțat sentința recurată.

La data de 25.01.2010 intimatul a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului declarat de pârâtă și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică.

În motivarea acestei cereri, s-a arătat că instanța de fond în mod corect a făcut aplicarea dispoz. art. 87 lit. d și art. 91 alin. 3 și 4 din Legea nr. 161/2003 reținând că la data depunerii jurământului, 23.06.2008, primarul avea în mod indubitabil calitatea de administrator la - SRL, neoptând în termenul legal pentru una din cele două funcții, aflându-se astfel în stare de incompatibilitate ce atrage încetarea de drept a mandatului de primar.

În ceea ce privește critica vizând neefectuarea procedurii prealabile prev. de art. 7 din Legea 554/2004 s-a arătat că aceasta este nefondată întrucât a sesizat Instituția Prefectului încă din data de 21.11.2008, dat și ca urmare a aplicării prevederilor art. 7 alin. 5 din Legea nr. 554/2004 în speță fiind vorba de un refuz nejustificat în sensul art. 2 alin. 2.

S-a mai susținut că este neîntemeiată și critica vizând nerespectarea termenului de introducere a acțiunii întrucât la plângerea prealabilă s-a răspuns la data de 27.04.2009 cu adresa nr. 4230 cu scrisoarea recomandată nr. 4230 iar acțiunea s-a introdus la data de 01.06.2009.

Intimatul a mai susținut că a fost sesizat și secretarul unității administrativ teritoriale la data de 17.12.2009, iar prin adresa nr. 2082 din 10.04.2009 secretarul unității administrativ teritoriale a răspuns Prefectului Jud. D că primarul nu se află în stare de incompatibilitate întrucât la data de 03.12.2008 a renunțat la funcția de administrator și acționar al - SRL.

Prin întâmpinare pârâtul a invocat excepția nulității cererii de recurs ca urmare a încălcării dispozițiilor art. 3021din Codul d e procedură civilă întrucât nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază.

În drept, intimatul și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 115 -118 din Codul d e procedură civilă.

La data 25.01.2010 a formulat cerere de intervenție în interesul recurentei solicitând admiterea recursului.

În motivarea acestei cereri, s-a arătat că după validarea în actualul mandat (01.06.2008) a depus demisia din funcția deținută în societatea comercială, înregistrând-o sub numărul 101/05.06.2008, dar succesorul său în funcția de administrator nu a efectuat formalitățile legale pentru evidențierea acestei retrageri decât mai târziu, în data de 03.12.2008, și că în toată această perioadă nu a efectuat nici un act în calitate de administrator al societății respective.

S-a mai susținut că instanța de fond nu a ținut cont de demisia înregistrată la societate sub nr. 101/05.06.2008 prin prisma prevederilor art. 91 alin. 3 din Legea nr. 161/2003, text legal care nu condiționează încetarea stării de incompatibilitate de efectuarea altor formalități, respectiv a celor prevăzute de legea nr. 26/1990.

S-a mai arătat că reclamantul nu a justificat nici un interes personal în vătămarea cererii, nefiind vătămat în vreun interes legitim al său în nici un mod.

Prin întâmpinarea formulată de intimatul la data de 15.02.2010 s-a solicitat respingerea cererii de intervenție formulată de intervenientul.

În motivarea acestei cereri, s-a arătat că cererea de intervenție nu întrunește condițiile prev. de art. 49 alin. 3 din Codul d e procedură civilă, întrucât opune părților pretenții proprii, reprezentând o cerere de intervenție în interes propriu, inadmisibilă în calea de atac a recursului.

Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivului de recurs formulate de pârâtă, vizând inopozabilitatea hotărârii instanței de fond ca urmare a necitării numitului, precum și a dispoz. art. 3041. proc. Civ. se rețin următoarele aspecte.

Prin acțiunea formulată de reclamant la data 01.06.2009 a fost chemată in judecată pârâta Instituția Prefectului Județului D solicitându-se ca prin hotărâre judecătorească să se constate încetarea de drept a calității de primar al comunei a numitului și să fie obligată pârâta să emită ordin în acest sens și să propună Guvernului stabilirea datei pentru alegerea noului primar, fără ca reclamanta să cheme în judecată și pârâtul, pimarul comunei.

Este adevărat că, potrivit principiului disponibilității, reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual dedus judecății, atât sub aspectul obiectului, cât și al părților, instanța neputând introduce în cauză alte părți, totuși instanța, în vederea asigurării unor drepturi procesuale fundamentale ca dreptul la apărare, dreptul de a participa la dezbateri în condiții de contradictorialitate și dreptul de a exercita căile de atac, în temeiul art. 129. proc. Civ. are obligația de a pune în discuția reclamantului necesitatea introducerii în cauză a emitentului actului administrativ contestat, în vederea asigurării respectării drepturilor procesuale sus arătate și a opozabilității hotărârii pronunțate..

Prin necitarea numitului, a cărui calitate de primar s-a solicitat a fi constatată încetată, acesta a fost pus în imposibilitatea de a-și formula apărările corespunzătoare.

Potrivit art.28 alin.(1) din Legea nr.554/2004 "dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului d e procedură civilă, în măsura în care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritățile publice, pe de o parte, și persoanele vătămate [.] pe de altă parte, precum și cu procedura reglementată de prezenta lege. Compatibilitatea aplicării unor norme ale proc.civ. se stabilește de instanță, cu prilejul soluționării cauzei".

Necesitatea citării în proces este consacrată în termeni imperativi de proc. civ. conform art.85 "judecătorul nu poate hotărî asupra unei cereri decât după citarea sau înfățișarea părților, afară numai dacă legea nu dispune altfel".

Or, Legea nr.554/2004 - lege specială - nu dispune altfel, ci dimpotrivă, prin art. 161, legiuitorul recunoaște încă o dacă importanța citării și a altor subiecte de drept din raportul juridic litigios, evident pentru respectarea a două dintre principiile fundamentale ale procesului civil: contradictorialitatea și dreptul la apărare.

Prin încheierea de ședință din data de 21.10.2009 instanța de fond, cu încălcarea acestor dispoziții legale, a respins cererea de introducere în cauză a numitului formulată de pârâta Instituția Prefectului Județului

În speță, stabilind că numitul nu a fost parte în proces (și aceasta cu încălcarea principiilor amintite mai înainte), Curtea apreciază că instanța de fond l-a privat astfel pe acesta de posibilitatea de a exercita dreptul la apărare, hotărârea pronunțată fiind lovită de nulitate potrivit art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă.

Curtea apreciază ca absolut necesară trimiterea la noțiunea de "proces echitabil", consacrată prin art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și explicată de Jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului ca fiind dreptul ca fiecare parte să-și pledeze cauza "în aceleași condiții".

Așadar, pentru cele expuse, recursul declarat de pârâtă urmează a fi admis, precum și cererea de intervenție în interesul recurentei, sentința atacată casată, în raport de dispoz. art. 312 alin. 3 și 5 din Codul d e procedură civilă raportat la dispoz. art. 304 pct. 5 Codul d e procedură civilă, și trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.

Față de temeinicia acestui motiv de recurs ce atrage nulitatea procedurii desfășurate în fața primei instanțe potrivit art. 105 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, inclusiv a hotărârii pronunțate, nu vor mai face obiectul analizei celelalte critici formulate de pârâtă prin motivele de recurs.

În rejudecare, instanța de fond urmează a pune în discuția reclamantei citarea numitului, în vederea asigurării respectării contradictorialității și dreptului la apărare, urmând a fi avute în vedere și celelalte critici formulate de pârâtă prin motivele de recurs, precum și apărările formulate de părți în fața primei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de pârâții INSTITUȚIA I JUDEȚULUI D și I JUDEȚULUI D, împotriva sentinței nr.1643 din 18 noiembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.

Admite cererea de intervenție în interesul recurentului, formulată de intervenientul.

Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Februarie 2010.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

-

Grefier,

Red. jud.

2ex/15.03.2010

Jud. fond

Președinte:Costinel Moțîrlichie
Judecători:Costinel Moțîrlichie, Robert Emanoil Condurat, Alina

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Acțiune în constatare. Decizia 370/2010. Curtea de Apel Craiova