Acțiune în constatare. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

DECIZIENr. 979/CA/2009

Ședința publică de la 23 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Carmen Fiț

Grefier: - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamanta - SRL împotriva sentinței nr. 384/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba.

La apelul nominal făcut în cauză se prezintă mandatarul ales al reclamantei, avocat, și mandatarul ales al intimaților pârâți: Consiliul Local și Primarul Orașului, avocat.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că intimații au comunicat la dosar întâmpinare la care a anexat delegația de reprezentare a mandatarului ales.

Reprezentantul recurentei depune la dosar taxa de timbru.

Instanța comunică un exemplar din întâmpinare reprezentantului recurentei.

Reprezentantul recurentei și reprezentanta intimaților arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului pentru motivele arătate în scris. Instanța de fond a respins acțiunea cu motivarea că contractul a fost încheiat cu Primăria, care este structură funcționată, fără personalitate juridică. Contractul a fost semnat de Primar și Șeful serviciului, astfel că, cu oricare dintre entități s-ar fi încheiat contractul tot Primarul ar fi semnat. De asemenea nu se poate imputa reclamantei că respectivul contract trebuia încheiat în numele persoanei juridice care este Orașul.

În susținerea recursului, reprezentantul recurentei arată că, în baza contractului, societatea recurentă a prestat servicii în favoarea pârâtei, iar o parte din sumele datorate pentru servicii au fost virate de Consiliul Local, rămânând un rest de plată.

Pentru motivele expune în scris și susținute oral solicită admiterea recursului, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru la fond și recurs și onorariu avocat, conform chitanței pe care o depune la dosar.

Reprezentanta intimaților solicită respingerea recursului ca nefondat pentru motivele expuse prin întâmpinare. Cu cheltuieli de judecată conform facturii pe care o depune la dosar.

Se arată că recursul formulat nu întrunește elementele legale prev.de art. 302 indice 1 teza 5, unde se sancționează chiar cu nulitatea recursului dacă disp.lit.c din acest text de lege nu sunt corect inserate în motivare. De asemenea recursul nu este motivat în drept, nefiind invocate niciunul din disp.art. 304 din Codul d e procedură civilă, în condițiile în care acțiunea a fost respinsă pe excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatului Consiliul Local.

Contractele încheiate de Primărie trebuiau supuse aprobării Consiliului Local, ceea ce în speța de față nu s-a realizat. Deși contractul este semnat de primar și șeful compartimentului financiar contabil, acesta nu presupune antrenarea răspunderii Consiliului Local.

Pentru motivele expuse în scris, prin întâmpinare și susținute oral, solicită respingerea recursului.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului de față

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 384/CAF/14 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Alba -Secția Comercială și Contencios Administrativ în dosarul nr- a fost admisă excepția lipsei capacității procesuale și ca urmare s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SRL M împotriva pârâților Primăria Orașului și Consiliul Local.

Prin aceiași sentință s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta SRL M împotriva pârâtului Orașul reprezentat de primarul orașului obligând totodată reclamanta să plătească pârâtului suma de 800 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că între Primăria Orașului în calitate de achizitor și reclamanta - SRL în calitate de prestator s-a încheiat contractul de prestări servicii nr. 2606/2004 având ca obiect efectuarea lucrărilor de transport calcar pentru împietruire drumuri, în perioada 1.03.2004 - 1.12.2004.

Contractul a fost semnat în numele Primăriei Orașului de către, în calitate de primar, și, în calitate de șef Serviciu Buget, Finanțe, Contabilitate, Impozite și Taxe.

Din înscrisurile depuse în probațiune la filele 21-31, rezultă o parte a contravalorii facturilor fiscale emise de reclamantă în temeiul acestui contract au fost achitate în parte de către Primăria Orașului, rămânând de achitat suma de - lei, sumă recunoscută prin Adresa nr.1304/15.02.2005 emisă de către Primăria Orașului, adresă prin care reclamanta este încunoștiințată cu privire la imposibilitatea achitării acesteia deoarece "activitatea de transport piatră" face obiectul unor cercetări penale.

În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților, instanța a reținut că o persoană are calitate procesuală pasivă atunci când între persoana pârâtului și cel care este subiect pasiv al raportului juridic de drept substanțial dedus judecății.

În speță, denumirea beneficiarului s-a precizat ca fiind Primăria Orașului, în numele acesteia semnând, în calitate de primar, și, în calitate de șef Serviciu Buget, Finanțe, Contabilitate, Impozite și Taxe.

Potrivit dispozițiilor art.62 din Legea 215/2001, primarul reprezintă comuna și orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice în justiție, de unde rezultă că subiectul oricărui raport juridic de drept substanțial este persoana de drept public - Orașul -, așa încât menționarea în contract a denumirii de Primăria Orașului în loc de Orașul, în condițiile în care primăria constituie o structură funcțională fără personalitate juridică, iar contractul este semnat de către persoana abilitată să angajeze din punct de vedere juridic persoana juridică, nu poate constitui decât o eroare a reprezentanților beneficiarului contractului care nu poate fi opusă reclamantei.

În consecință, în cauză primăria și consiliul local nu justifică capacitate procesuală în cauză, deoarece legea nu le recunoaște personalitate juridică, primăria fiind o structură funcțională, iar consiliul local fiind organul deliberativ al persoanei de drept public - Orașul.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, s-a constat că acesta este neîntemeiată, deoarece anterior formulării acțiunii reclamanta a notificat pârâtul cu privire la plata debitului și chiar a solicitat pe calea somației de plată achitarea debitului restant, astfel că pârâtul avea cunoștință de pretențiile acesteia, așa încât nu se poate susține că nu s-a formulat plângere prealabilă înainte de a fi sesizată instanța.

În ceea ce privește fondul cauzei, prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor art.62 din Legea 215/2001, primarul reprezintă comuna și orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice în justiție,iar potrivit art.35 al.2 din Decretul nr.31/1954 actele juridice civile încheiate de organele comunei, orașului sau județului, în limita puterilor ce le-au fost conferite sub înseși actele comunei, orașului sau județului respectiv. Astfel, orașul își exercită drepturile subiective civile și își execută obligațiile civile prin organele sale, respectiv, consiliul local, ca autoritate deliberativă și, primar ca autoritate executivă.

În concret, legea prevede că actele juridice civile se încheie, fie singură de către autoritatea executivă, fie cu încuviințarea prealabilă a autorității deliberative, pe baza hotărârii luate cu majoritatea simplă, după caz, calificată, după cum este vorba de simple acte de administrare a patrimoniului ori acte de dispoziție.

Pentru a angaja în mod valabil pârâta prin contractul încheiat cu reclamanta, este necesar nu numai ca autoritatea deliberativă să decidă încheierea acestui contract, primarul în calitatea sa de ordonator de credite neavând posibilitatea de a efectua o lucrare care nu a fost inclusă în bugetul local aprobat, ci și ca procedura stabilită de OUG nr. 60/2001, act normativ în vigoare la data încheierii contractului, să fie respectată întocmai. Nerespectarea acestor condiții face ca actul juridic să nu fie valabil, iar răspunderea persoanei juridice să nu poată fi atrasă pe temeiul dispozițiilor contractuale, ci eventual pe temeiul faptului juridic producător de consecințe juridice.

Or, în speță, se constată nu numai că la baza încheierii contractului ce face obiectul litigiului nu există o hotărâre de consiliu local, ci și că încheierea contractului s-a realizat fără respectarea prevederilor art. 4 din OUG nr. 60/2001, potrivit cărora prevederile acestui act normativ se aplica pentru atribuirea oricărui contract de achiziție publica.

Având în vedere faptul că prevederile menționate au caracter imperativ, nesocotirea lor fiind sancționată cu nulitatea absolută, precum și faptul că reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.969 și următoarele din Codul civil, iar principiul disponibilității împiedică examinarea cererii reclamantei în raport de alt temei juridic, deoarece astfel s-ar schimba cauza acțiunii, cererea de chemare în judecată se impune a fi respinsă a conchis prima instanță.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică întrucât contractul de prestări servicii a fost semnat de primarul orașului și șeful serviciului Buget-Finanțe-Contabilitate, iar lucrarea prevăzută în contract a fost prestată, plătită parțial astfel că reclamanta nu are nici o culpă pentru faptul că funcționarii din primărie nu cunosc exact delimitarea atribuțiilor și responsabilităților dintre Consiliul Local, orașul ca persoană juridică ori Primar.

Reclamanta mai arată că a indicat ca temei juridic al acțiunii articolul 969 Cod civil, însă instanța de judecată care a stabilit corect starea de fapt nu era ținută de temeiul de drept ci de starea de fapt din care rezultă prestarea lucrării la care s-a obligat astfel că era aplicabil și principiul îmbogățirii fără justă cauză și nu se impunea respingerea acțiunii pe motive formale neîntemeiate.

În drept invocă prevederile art. 304 pct.7 - 9 Cod procedură civilă.

Recursul a fost timbrat legal cu 1067,70 lei taxă de timbru și 0,50 lei timbru judiciar.

Pârâții intimați Consiliul Local și Orașul reprezentat de Primar, prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale expuse de avocatul lor, au invocat nulitatea recursului deoarece nu cuprinde elementele prevăzute de art. 302 indice 1 teza 5 lit.c Cod procedură civilă iar în subsidiar respingerea recursului ca nefondat apreciind că acțiunea este inadmisibilă și pe fondul ei.

Examinând excepția nulității recursului invocată de cei doi pârâți instanța reține că este nefondată întrucât recursul este motivat în fapt și drept și cuprinde toate mențiunile prevăzute de articolul 302 indice 1 alin.1 din Codul d e procedură civilă (pag. 3-4 din dosar).

În concluzie excepția nulității recursului invocată de pârâții intimați va fi respinsă.

Examinând pe fond recursul reclamantei în raport cu motivele invocate și actele dosarului se constată că este fondat, urmând să fie admis și ca urmare sentința atacată se va modifica în parte în sensul că acțiunea va fi admisă în parte obligând pârâtul Orașul reprezentat prin primar să-l plătească reclamantei diferența de preț în sumă de 43.210 lei precum și dobânda aferentă calculată de la data scadenței până la achitarea integrală, menținând în rest hotărârea atacată.

Prima instanță a reținut că deși reclamanta a prestat lucrarea la care s-a obligat prin convenția încheiată cu Primăria orașului, acțiunea nu poate fi admisă împotriva pârâtului orașul pe temeiul articolului 969 cod civil deoarece convenția este nulă întrucât nu s-a urmat procedura stabilită de OUG nr. 60/2001 în vigoare la data încheierii contractului și nici nu a fost aprobat de Consiliul Local, astfel că răspunderea persoanei juridice nu poate să fie atrasă pe temeiul clauzelor contractului.

În speță se constată însă că reclamanta și-a îndeplinit obligația executând lucrarea stabilită prin contract iar pârâtul Orașul a achitat parțial prețul și-a sistat plata diferenței de preț în sumă de 43.210 lei ca urmare a efectuării unor cercetări penale în cauză, astfel că prin această atitudine a confirmat tacit actul semnat de primar (fila 23-dosar fond -).

Așa fiind întrucât pârâtul Orașul a beneficiat efectiv de lucrarea prestată cu bună credință de reclamantă, iar pârâtul care a invocat nulitatea este culpabil de felul cum s-a încheiat această convenție de prestări servicii nr. 2606/18.09.2004 prin reprezentantul său, primarul, acțiunea reclamantei este întemeiată împotriva acestui pârât.

Cuantumul sumei solicitate 43.210 lei a fost confirmat prin expertiza contabilă efectuată în cauză de expert ( fila 68-72).

În ce privește calitatea procesuală a pârâților Primăria orașului și Consiliul Local se constată că prima instanță în mod corect a admis excepția lipsei calității procesuale deoarece primăria este doar o structură funcțională fără personalitate juridică, iar Consiliul local este organul deliberativ al orașului, nu discutat și aprobat încheierea acestei convenții de prestări servicii încheiată de primarul orașului cu reclamanta.

Așa fiind sub acest aspect sentința atacată este legală și ca urmare va fi menținută.

Întrucât recursul reclamantei va fi admis, iar sentința modificată în parte în sensul admiterii acțiunii reclamantei împotriva pârâtului Orașul reprezentat de primar, acest pârât în temeiul prevederilor art. 274 Cod procedură civilă va fi obligat să plătească reclamantei suma de 3.203 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru la fond și recurs și onorariu avocațial, dovedite cu acte la dosar.

Pentru aceste motive,


În numele legii

DECIDE

Respinge excepția nulității recursului.

Admite recursul declarat de reclamanta - SRL M, împotriva sentinței civile nr. 384/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba în.civ.nr-.

Modifică în parte hotărârea atacată în sensul că:

Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL M în contradictoriu cu pârâtul Orașul reprezentat prin Primar și pe cale de consecință:

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 43.210 lei și dobânda legală aferentă acestei sume, calculată de la data scadenței până la achitarea integrală.

Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 3.203 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Menține în rest hotărârea atacată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 23. 09. 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red. IM

Dact./ex.5/ 07 10 2009

Jud.fond.

Președinte:Iosif Morcan
Judecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Carmen Fiț

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Acțiune în constatare. Decizia 979/2009. Curtea de Apel Alba Iulia