Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 213/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 213/F/CA/2009
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI, având ca obiect acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că din partea reclamantului s-a transmis la dosar o cerere prin care se solicită judecarea în lipsă.
Față de actele și lucrările de la dosar, instanța declară închisă faza probatorie, și având în vedere solicitarea reclamantului de judecare în lipsă, lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Constată că sub nr.839 din 07.07.2009 s-a înregistrat pe rolul acestei instanțe acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună:
- anularea nr.OUG37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățiri a activității administrației publice;
- anularea Deciziei nr.320 din 23.04.2009 emisă de pârâta M;
- suspendarea executării OUG nr.37/2009 până la soluționarea prezentei cauzei prin hotărâre definitivă și irevocabilă.
În motivarea acțiunii se susține că reclamantul are calitatea de funcționar public, iar din 5.04.2004 a fost numit în funcția de director executiv al AGENȚIEI REGIONALE PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI S prin ordinul nr.12/05.04.2004 emis de Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor. Prin Decizia nr.320/23.04.2009 emisă de, invocându-se dispozițiile art. III alin.1 și 11 din OUG nr. 37/2009 și art. 97 lit. c, art. 99 alin. 1 lit. b alin. 3 și alin. 5 din Legea nr. 188/1999 s-a comunicat reclamantului termenul de preaviz, urmând ca la data de 22.05.2009 să fie eliberat din funcție.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat plângere prealabilă, care a fost soluționată nefavorabil de prin adresa de răspuns nr.1/1822/MF/25.05.2009.
În continuare reclamantul formulează critici asupra modului de reglementare al executivului prin nr.OUG 37/2009 cât și asupra neconcordanței dintre acest act normativ și Legea nr.188/1999.
Reclamantul a invocat și excepția de neconstituționalitate a nr.OUG 37/2009, art. III susținând că acest articol încalcă art. 11 din Constituție, prevederile legale criticate nu corespund Convenției Europene a Drepturilor Omului privind accesibilitatea și previzibilitatea normei juridice, art. 54 alin. 2 și art. 120 alin. 1, prin faptul că persoanei care va ocupa funcția publică de director coordonator se încredințează o funcție publică cu nerespectarea imperativului de fidelitate stabilit de textul constituțional invocat, art. 115 alin. 4 prin faptul că nr.OUG37/2009 este insuficient motivată, art. 115 alin. 6 prin aceea că, prin actul normativ criticat sunt afectate dreptul la muncă și la protecția socială a muncii, dreptul la un nivel de trai decent și art. 20 din Constituție, prin raportare la art. 6 pct. 1 din Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, care recunoaște și garantează dreptul la muncă.
Prin întâmpinare Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în ce privește capătul de cerere privind anularea Deciziei nr.320/2009 emisă de, întrucât nu are calitatea de emitent, excepția inadmisibilității cererii de suspendare a nr.OUG 37/2009, întrucât prin procedura prev. de art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004 se pot suspenda numai acte administrative nu și acte normative și, pe fond, a solicitat respingerea cererii de anulare a OUG nr.37/2009 ca inadmisibilă și neîntemeiată, susținând că în speță, Curtea Constituțională nu a declarat ca neconstituțională această ordonanță de urgență, care în fapt respectă rigorile normelor de tehnică legislativă și dispozițiile constituționale incidente.
Ministerul Administrației și Internelor a formulat în cauză cerere de intervenție sub aspectul cererii reclamantului de suspendare și anulare a nr.OUG 37/2009, solicitând respingerea acestor cereri ca inadmisibile, motivat de împrejurarea că acest minister a avut calitatea de inițiator al nr.OUG37/2009.
În drept se invocă art. 49 alin. 3.civ.
Cod PenalDin actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele:
Reclamantul a invocat prin cererea de chemare în judecată excepția de neconstituționalitate a OUG nr. 37/2009. În procedura de soluționare a excepției de neconstituționalitate ridicată în fața instanțelor de judecată, art. 29 alin. 3 din Legea nr.47/1992, republicată, dispune imperativ că "nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale".
Curtea Constituțională, cu caracter definitiv și general obligatoriu, în cadrul controlului anterior promulgării legii, a decis că legea de aprobare a OUG nr. 37/2009 este neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor privitoare la adoptarea ordonanței de urgență prevăzute de art. 115 alin. 6 din Constituție.
Așa fiind, excepția de neconstituționalitate ridicată de reclamant este inadmisibilă, motiv pentru care a fost respinsă în consecință în ședința publică din 27.10.2009.
2. Pârâtul Guvernul României a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive cu privire la cererea reclamantului de anulare a deciziei nr.320/2009 emisă de
Așa cum rezultă din cererea introductivă de instanță, reclamantul a formulat mai multe capete de cerere chemând în judecată ca pârât pe Guvernul României și Agenția Națională pentru Protecția Mediului. în judecată a doi pârâți și în ipoteza dată, nu presupune neapărat că toate cererile îi vizează pe toți pârâții. Interpretarea logică și evidentă a cererii reclamantului duce la concluzia că fiecare pârât a fost chemat în judecată pentru a forma cadrul procesual obligatoriu, numai cu privire la actele administrative ori normative ai căror emitenți sunt și a căror legalitate este discutată în fața instanței de contencios administrativ. Pârâtul Guvernul României a fost chemat în judecată pentru cererile reclamantului vizând nr.OUG 37/2009 și nu pentru cererea privind Decizia nr.320/23.04.2009, așa încât excepția lipsei calității procesuale pasive este neîntemeiată, urmând a fi respinsă în consecință.
3. Pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității cererii de suspendare a nr.OUG 37/2009.
Analizând această excepție Curtea constată că potrivit art. 14 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, instanța de contencios administrativ poate dispune suspendarea actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente.
Conform art. 15 alin. 1 din același act normativ "suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant pentru motivele prevăzute la art. 14 și, prin cererea adresată instanței competente pentru anularea în tot sau în parte a actului atacat".
Rezultă din cele ce preced că sfera de competență a instanței de contencios administrativ este limitată la suspendarea actelor administrative unilaterale. Ordonanța de Urgență este un act normativ cu putere de lege ca excede acestor competențe, așa încât excepția inadmisibilității ridicată de Guvern este întemeiată și cererea cu acest obiect va fi respinsă în consecință.
4. Reclamantul a formulat cerere de anulare a OUG nr.37/2009.
Potrivit art. 91alin. 1 din Legea nr. 554/2004 "Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate".
Aliniatul 5 al art. 91din același act normativ prevede că acțiunea reglementată în acest articol poate avea ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanțe ale Guvernului, anularea actelor emise în baza acestora, precum și, după caz, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.
Rezultă că instanța de contencios administrativ nu se poate pronunța asupra valabilității unei ordonanțe de guvern, acesta constituind un act normativ și nu administrativ, însă se poate pronunța numai asupra efectelor subsecvente ale acesteia în măsura vătămării unui drept sau interes legitim unei persoane.
În concluzie, cererea de anulare a OUG nr.37/2009 este inadmisibilă. De altfel, în condițiile constatării neconstituționalității acesteia, cererea este și lipsită de obiect.
5. Ministerul Administrației și Internelor a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului, solicitând respingerea cererii reclamantului de suspendare și anulare a OUG nr.37/2009. Calitatea de inițiator al actului normativ în discuție nu-i conferă acestuia calitate procesuală în acest litigiu, așa încât cererea de intervenție va fi respinsă în consecință.
6. Pe fondul cauzei Curtea reține că prin Decizia nr.320 din 23.04.2009 emisă de Agenția Națională pentru Protecția Mediului s-a decis ca începând cu data de 23.04.2009 reclamantul să fie în perioada de preaviz, urmând ca la data de 22.05.2009 să fie eliberat din funcția publică de conducere de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu, prin desființarea acestei funcții potrivit dispozițiilor art. III alin.1 și alin.11 din OUG nr. 37/2009.
Reclamantul a solicitat pe calea procedurii prealabile revocarea acestei decizii, cerere ce a fost respinsă prin adresa nr. 1/1822/MF/25.05.2009.
În esență, fundamentul și temeiul juridic ce a stat la baza întocmirii și emiterii acestei decizii, deși în cuprinsul acesteia sunt indicate și alte acte normative, îl constituie OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, care la art. III alin. 1 prevede că "funcțiile publice specifice și posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanță de urgență, care face parte integrantă din aceasta, precum și adjuncții acestuia, se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență".
Prin decizia din 7.10.2009 pronunțată de Curtea Constituțională, cu caracter definitiv și general obligatoriu, în cadrul controlului anterior promulgării legii s-a constatat că legea de aprobare a nr.OUG 37/2009 este neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor privitoare la adoptarea ordonanței de urgență prevăzute de art.115 alin.6 din Constituție. Dând eficiență Deciziei Plenului Curții Constituționale nr. I/17.01.1995, rezultă că este declarată neconstituțională și nr.OUG 37/2009.
Prin cele hotărâte de Curtea Constituțională este lipsită de fundament legal decizia nr. 125/24.04.2009, motiv pentru care va fi anulată în totalitate.
Pentru soluțiile preconizate fiecărei cereri în parte, va fi admisă în parte acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a GUVERNULUI ROMÂNIEI și admite excepția inadmisibilității ridicată de același pârât având ca obiect cererea de suspendare a OUG37/2009 și respinge această cerere în consecință.
Admite în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul cu domiciliul în Sibiu,-,. 37, județul Sibiu în contradictoriu cu AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA MEDIULUI cu sediul în cu sediul în B,-, corp B, sector 6 și drept urmare:
- Anulează decizia nr. 320 din 23.04.2009 emisă de pârâtă.
Respinge cererea de anulare a OUG37/2009 formulată de reclamant în contradictoriu cu GUVERNUL ROMÂNIEI.
Respinge cererea de intervenție a MINISTERULUI ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR.
Cu drept la recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
Red.
Dact./5 ex./15.12.2009
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu
