Anulare act administrativ . Sentința 214/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 214/F/CA/2009
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Ionel Ionescu
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns:reclamantul asistat de av.Un guraș, precum și pentru pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE-AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la dosarul cauzei nu au fost depuse acte.
Mandatarul reclamantului depune la dosar un extras din ziarul din 24.07.2009, precum și acte care atestă calificativele profesionale obținute de reclamant pentru perioada 01.2009-05.2009.
Nefiind alte cereri d formulat sau probe de administrat, instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în fond.
Mandatarul reclamantului admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea Ordinului nr.1190/04.06.2009 emis de președintele ANAF, repunerea reclamantului în funcția deținută anterior, cu obligarea pârâtei la plata prejudiciului direct suferit de reclamant.
În ce privește capătul 2 al cererii reclamantului, solicită suspendarea ordinului atacat până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze. Fără cheltuieli de judecată. Depune concluzii scrise.
CURTEA DE APEL
Constată că pe rolul Curții de Apel Alba Iulias -a înregistrat sub nr.1073 din 02-09-2009 acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să se dispună anularea Ordinului nr.1190/04.06.2009 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală, cu consecința repunerii reclamantului în funcția de șef la Administrația Finanțelor Publice a Municipiului P și obligarea pârâtei să-i plătească reclamantului diferența drepturilor salariale dintre funcția avută și cea pe care o ocupă în prezent, începând cu data revocării din funcție și până la reintegrarea efectivă.
S-a mai solicitat suspendarea executării actului contestat.
Se solicită și cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că reclamantul a ocupat funcția de șef al Administrației Finanțelor Publice P până la data de 04.06.2009, în urma emiterii Ordinului nr. 1190/2009 prin care a fost retrogradat în funcția publică de șef biroul la Biroul evidență plătitori, compensări și restituiri la aceeași administrație financiară. Ordinul atacat a avut ca temei cererea reclamantului de retrogradare pe un post inferior, care a fost anulată printr-o altă cerere, despre care pârâtul avea cunoștință la emiterea ordinului în discuție. Se susține că acordul reclamantului pentru retrogradare a fost obținut în condiții dolosive, fiind efectuate presiuni asupra acestuia, prin mutarea soției reclamantului la Administrația Finanțelor Publice H, la aproximativ 150 km distanță de domiciliu.
În drept se invocă dispozițiile art. 80 din Legea nr. 188/1999, art. 1, 14 din Legea nr.554/2004 și art.274 civ.
Cod PenalPrin întâmpinare pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală () a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamant, ca neîntemeiată.
Motivând opțiunea sa pârâta a susținut că reclamantul nu avea nici un interes în a solicita revenirea pe funcția deținută anterior, cererea de anulare a cererii precedente nu a fost aprobată de conducerea, în condițiile în care fusese deja aprobată prima solicitare. Se mai susține că Ordinul nr.1190/04.06.2009 a fost emis în deplină concordanță cu dispozițiile legale în vigoare.
Sub aspectul cererii de suspendare se susține că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru admiterea ei: plata unei cauțiuni, existența cazului bine justificat și existența unei pagube iminente ce impune a fi prevenită.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr.1190/04.06.2009 emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală din cadrul Ministerului Finanțelor Publice s-a dispus ca reclamantul în calitate de șef administrație la Administrația Finanțelor Publice a municipiului P să fie mutat în funcția publică de conducere de șef birou la Biroul evidență plătitori, compensări și restituiri în cadrul aceleiași administrații, conform art. 87 alin.2 lit. d și art. 91 alin. 2 lit. b din Legea nr. 188/1999. S-a mai dispus că elementele salariale ale reclamantului pentru noul său post vor fi stabilite prin decizie a directorului executiv al H, concomitent cu fișa postului.
Temeiul principal al acestui ordin a constat în cererea reclamantului prin care a solicitat mutarea definitivă în funcția publică de conducere de șef birou la Biroul evidență plătitori, compensări și restituiri la Administrația Finanțelor Publice a județului
Prin cererea adresată de reclamant președintelui din data de 07.05.2009 și înregistrată sub nr.- cu aceiași dată, reclamantul a solicitat anularea cererii din data de 30.04.2009 prin care acesta solicita mutarea sa în funcția de șef de birou.
Reclamantul a formulat și plângere prealabilă prin care a solicitat revocarea Ordinului 1190/04.06.2009.
Prin adresa nr.-/17.07.2009 emisă de s-a respins cererea reclamantului de revocare a ordinului atacat. În considerentele acestei adrese se arată că cererea reclamantului de anulare a primei cereri prin care solicita mutarea pe postul de șef de birou, n-a fost aprobată în condițiile în care prima cerere a fost deja aprobată. Se mai reține că ordinul a fost emis la data de 04.06.2009, întrucât după aprobarea prealabilă a cererii reclamantului de mutare s-a așteptat epuizarea termenului de preaviz prevăzut de nr.OUG 37/2009, pentru că postul de șef birou era inclus în lista posturilor vacante puse la dispoziția funcționarilor publici cu funcții de conducere ce intra sub incidența OUG nr.37/2009.
Analizând acțiunea prin prisma stării de fapt reținute se constată că este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:
1. Aparenta excepție a lipsei de interes invocată de pârâtă nu constituie o excepție procesuală propriu-zisă. Considerentele în susținerea acesteia constituie apărări pe fondul cauzei, motiv pentru care Curtea le va lua în considerare ca atare la analiza fondului cererii reclamantului.
2. Potrivit art. 91 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, modificată "mutarea definitivă în cadrul altui compartiment poate avea loc în următoarele situații:
b) la solicitarea justificată a funcționarului public, cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice, pe o funcție publică de aceeași categorie, clasă și grad profesional, cu respectarea pregătirii profesionale a funcționarului public"
Rezultă din cele mai sus expuse că actul administrativ unilateral prin care se produce modificarea raportului de serviciu al funcționarului public, în sensul mutării sale, este condiționat în validitatea sa, printre altele, de solicitarea justificată a funcționarului public, pentru că în principiu mutarea acestuia nu se poate face fără acordul scris al funcționarului, manifestat într-o formă sau alta (în speță solicitarea justificată).
Lipsa solicitării justificate ori a acordului scris în sensul mutării, atrag sancțiunea nulității actului administrativ.
În speță, ordinul în discuție a fost emis în lipsa unei solicitări justificate din partea reclamantului. Chiar dacă inițial acesta a formulat o cerere de mutare pe alt post, aceasta a fost revocată de către reclamant, până la momentul adoptării ordinului nr.1190/04.06.2009 și comunicată pârâtei într-un termen rezonabil. Apărarea pârâtei conform căreia cererea inițială fusese aprobată de conducerea nu poate fi reținută. Revocarea de către reclamant a cererii inițiale nu se impunea a fi aprobată, pentru a i se da eficiență sau cel puțin nu era împiedicată aprobarea acesteia de aprobarea primei cereri, care rămăsese de altfel fără obiect. Nu în ultimul rând, cererea reclamantului de mutare pe un alt post nu a fost justificată de acesta prin motive obiective sau subiective, așa încât în mod greșit s-a procedat la aprobarea cererii și ulterior la emiterea ordinului.
Așa fiind, Ordinul nr.1190/04.06.2009 emis de președintele va fi anulat, va fi suspendat ordinul atacat până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze și va fi obligată pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale constând în diferența dintre salariul avut în funcția avută anterior emiterii ordinului în discuție și salariul pe care-l primește în prezent, de la data emiterii ordinului nr. 1190/04.06.2009 și până la reîncadrarea efectivă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul cu domiciliul în P, str. -,. 26,. 10, județul H în contradictoriu cu MINISTERUL FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în B,-, sector 5 și drept urmare:
- Anulează ordinul nr. 1190/04.06.2009 emis de președintele
- Suspendă ordinul atacat până la soluționarea irevocabilă a prezentei cauze.
Obligă pârâta să plătească reclamantului drepturile salariale constând în diferența dintre salariul avut în funcția avută anterior emiterii ordinului în discuție și salariul pe care-l primește în prezent, de la data emiterii ordinului nr. 1190/04.06.2009 și până la reîncadrarea efectivă.
Cu drept la recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 27.10.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - - -
Red.
Dact./4 ex./15.12.2009
Președinte:Marius Ionel IonescuJudecători:Marius Ionel Ionescu
