Alte cereri. Decizia 1040/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1040/R/CA/2008
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elisabeta Lazăr
JUDECĂTOR 2: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 3: Marieta Florea
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de recurentul reclamant împotriva sentinței civile nr. 1272/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
La primul apel nominal făcut în ședința publică se prezintă în fața instanței recurentul reclamant și consilier juridic pentru intimatul pârât.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că lipsa de procedură de citare cu intimatul pârât se acoperă prin prezența reprezentantului acestuia - consilier juridic; recursul a fost motivat; nu a fost timbrat cu taxa judiciară de 2 lei și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Recurentul reclamant solicită instanței ca în temeiul Legii 51 să încuviințeze scutirea sa de plata taxelor judiciare de timbru, pentru a nu se mai tergiversa soluționarea cauzei, dat fiind faptul că nu este în măsură să achite această taxă, întrucât sumele de care dispune sunt într-un cont, astfel că numai printr-o adresă se poate solicita Penitenciarului să vireze respectivele sume.
Reprezentantul intimatului pârât depune la dosar întâmpinare, învederând instanței că a fost împuternicit a-l reprezenta pe intimatul pârât, în conformitate cu prevederile art. 34 lit. " p" din Legea nr. 293/2004.
Un exemplar din întâmpinare se înmânează recurentului reclamant.
Recurentul reclamant solicită instanței lăsarea cauzei la a doua strigare, pentru a avea posibilitatea să studieze întâmpinarea comunicată.
Instanța, apreciază întemeiată solicitarea recurentului reclamant și lasă cauza la a doua strigare, pentru a da posibilitate recurentului reclamant să se edifice asupra întâmpinării.
La al doilea apel nominal făcut în cauză se prezintă în fața instanței recurentul reclamant și consilier juridic pentru intimatul pârât.
Recurentul reclamant și reprezentantul intimatului pârât declară că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Recurentul reclamant învederează instanței că în data de 21.01.2008 s-a luat hotărârea de a nu i se permite să se prezinte la examene, iar din ultimul alineat rezultă că indiferent de comportamentul său, nu se poate forma în detenție.
Mai arată că s-au întocmit trei rapoarte de incident, în urma cărora s-a luat hotărârea de a nu se prezenta la examene, fără însă a se verifica dacă este sau nu vinovat.
Precizează că prin încheierile nr.74/2008 și nr.75/2008 ale judecătorului delegat au fost anulate sancțiunile aplicate, iar prin încheierea nr. 29/2008 s-a constatat nulitatea soluției, întrucât s-a dovedit că acea sancțiune nu avea legătură cu persoana sa.
Recurentul reclamant învederează instanței că omite cele două condiții din Protocolul încheiat între M și Centrul Universitar ID D, care prevede două alternative, respectiv:
- susținerea examenelor în sală separată, însoțit de escortă la Centrul de Examinare D, cu suportarea cheltuielilor de transport;
- susținerea examenelor on-line la Penitenciar.
Arată că a treia alternativă privind deplasarea unei comisii de cadre didactice a universității, care să facă evaluarea la sediul nici nu este analizată.
În ceea ce privește decizia nr. 722/17.10.2007 arată că nu are legătură cu ea și nu este vorba de nicio recompensă.
Mai arată că era înscris la o facultate înainte de data arestării, iar dată fiind decizia prin care se stabilește faptul că pot fi continuate cursurile, s-a adresat Administrației Naționale a Penitenciarelor, care i-a răspuns clar că trebuie să fie transportat cu personalul și utilajele, însă pe cheltuiala sa.
Învederează instanței că cele reținute în sarcina sa nu corespund realității, întrucât nu s-a făcut în nici un fel proba violenței sale, arată că timp de 4 ani nu a săvârșit niciun act de violență. De asemenea i se reproșează că este un lider informațional, or apreciază că nu este o culpă a fi bine informat.
Pentru aceste considerente solicită instanței admiterea recursului, casarea sentinței recurate și obligarea să-i permită să susțină examenele, să-i asigure transport sub escortă, pe cheltuiala sa. În subsidiar, solicită a se dispune să-i asigure o încăpere, dotată cu calculator, pentru a susține examenele on-line.
Reprezentantul intimatului pârât solicită respingerea recursului, pentru motivele expuse în întâmpinare. Arată că hotărârile judecătorului delegat sunt mult ulterioare hotărârii, din 22.01.2001, de a nu i se permite recurentului reclamant să participe la examene, astfel că, Comisia de individualizare nu putea lua o altă hotărâre.
În ceea ce privește capătul de cerere referitor la nepronunțarea instanței de fond la acordarea despăgubirilor în sumă de 300 lei, arată că acesta este unul subsidiar celui principal, astfel că nu putea fi judecat distinct și nu putea fi admis decât în situația în care s-ar fi admis întreg fondul litigiului.
În replică, recurentul reclamant arată că nu se poate reține că nu a participat activ la activitățile de educație și asistență psihosocială în condițiile în care a scris o carte și în prezent este în curs de apariție cea de-a doua carte.
Referitor la această susținere, reprezentantul intimatului pârât arată că, cartea la care se referă recurentul este de fapt un manuscris care nu poate fi apreciat ca o participare activă la activitățile de educație.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul - Directorul penitenciarului M - solicitând ca în baza hotărârii ce se va pronunța să se dispună obligarea pârâtului de a-i permite să urmeze cursurile Universității " " - Facultatea de Drept, curs ID la Centrul D, anul I.
În motivarea cererii sale reclamantul arată că a avut aprobare de a urma cursurile Facultății de Drept, invocând în acest sens Protocolul nr. 1086/26.11.2007 încheiat între Penitenciarul M și Centrul Universitar ID
Tribunalul Hunedoara - Secția Comercială și Contencios Administrativ și Fiscal, prin sentința nr. 1272/CA/12.06.2008 a respins acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut că în cauză reclamantul nu îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 65 alin. 4 din Legea 275/2006 și ale Deciziei 551/27.06.2007 emisă de Directorul Penitenciarului
S-a reținut de asemenea în conținutul sentinței atacate că reclamantul s-a remarcat în permanență printr-o atitudine necorespunzătoare atât în ceea ce privește respectarea normelor legale care reglementează regimul penitenciar cât și în ceea ce privește raporturile pe care le are cu personalul unității Penitenciarului.
Reclamantul a fost sancționat disciplinar pentru nerespectarea Regulamentului de Ordine Interioară determinând astfel hotărârea Comisiei de a-i ridica acestuia privilegiul acordat.
Prin semnarea Protocolului dintre Universitatea " " și Penitenciarul M s-a asumat îndatorirea de a facilita reprezentanților instituției de învățământ accesul în locul de deținere și de a respecta programul orar al Universității și nu obligația absolută de a permite unei persoane încarcerate să părăsească Penitenciarul în vederea evaluării de către instituția de învățământ.
Împotriva acestei sentințe, reclamantul a declarat recurs criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A solicitat modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată, susținând că sancțiunile care i-au fost aplicate au fost anulate de către judecător, prin urmare apreciază că în cauză sunt întrunite condițiile pentru ca instituția Penitenciarului să-i permită să susțină examenele, pe cheltuiala sa.
Pârâtul - Directorul penitenciarului M, prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea recursului, apreciind că în cauză reclamantul nu întrunește condițiile impuse de Regulamentul de Ordine Interioară pentru a-și continua această activitate.
Analizând recursul reclamantului sub aspectul criticilor formulate cât și din oficiu, Curtea constată că este nefondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală, întemeiată în baza probatoriului administrat în cauză. În conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. 4 din Legea 275/2006 coroborate cu cele ale art. 179 din regulamentul de aplicare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1897/2006 persoanele private de libertate pot în anumite condiții, cu aprobarea directorului unității penitenciare în care sunt încarcerate, să urmeze cursuri universitare la forma de învățământ la distanță. Potrivit art. 179 alin. 3 din regulamentul aprobat prin HG1897/2006 s-a stabilit expres că metodologia și normele referitoare la înscrierea și participarea unei persoane private de libertate la cursuri și examene sunt stabilite prin decizie a Directorului General al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Ca atare, Directorul General al Administrației Naționale a Penitenciarelor a emis decizia nr. 551/27.06.2007 prin care la articolul 2 statuat că participarea unei persoane private de libertate la cursuri universitare ori la susținerea examenelor aferente este condiționată de o conduită adecvată și participarea activă la activitățile de educație și asistență psihosocială.
Prin urmare reclamantul prin atitudinea sa necorespunzătoare în ce privește respectarea normelor legale care reglementează regimul penitenciar cât și în ceea ce privește raporturile pe care le are cu personalul unității față de care de multe ori este recalcitrant și adoptă un limbaj jignitor, iar în raport cu ceilalți deținuți este un lider informal continuu încercând să creeze o stare de spirit negativă, instigând în permanență la acte de indisciplină, dovedesc că nu se încadrează în decizia mai sus amintită.
La data de 10.12.2007 a fost sancționat disciplinar constând în retragerea dreptului la vizită pentru nerespectarea Regulamentului de Ordine Interioară.
Cu privire la critica formulată de recurent, referitoare la Protocolul nr. 1086/21.11.2007 încheiat între Penitenciarul M și Universitatea " " _ Centrul de Examinare Teritorial Deva se constată că într-adevăr există un asemenea act încheiat între cele două instituții, însă accesul la formele de învățământ le au doar deținuții care îndeplinesc condițiile Regulamentului de Ordine Interioară, au o conduită ireproșabilă și dovedesc că perioada executată a dus la reeducarea acestora. Or, reclamantul nu se încadrează în condițiile prevăzute de acest Protocol.
Concluzionând că instanța de fond a pronunțat o sentință temeinică și legală, Curtea în baza art. 313 pct. 1-3 Cod procedură civilă va respinge ca nefondat recursul reclamantului.
Pârâtul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1272/CA/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 7 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Dact. / 2 ex./7.11.2008
Jud. fond
Președinte:Elisabeta LazărJudecători:Elisabeta Lazăr, Ștefan Făt, Marieta Florea