Alte cereri. Decizia 1238/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1238/CA/2009
Ședința publică de la 04 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmen Fiț
JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș
JUDECĂTOR 3: Mariana Claudia
Grefier -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul împotriva sentinței civile nr.963/CA/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Completul de judecată a fost legal constituit conform art.98 (6) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul recurent, lipsind pârâta intimată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reclamantul recurent depune la dosar un memoriu intitulat "întâmpinare".
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Reclamantul recurent solicită admiterea recursului, susținând că este nemulțumit că nu a primit răspuns la cererile adresate pârâtei intimate, prin care a solicitat acordarea unei locuințe sociale și ajutor social. Totodată solicită daune morale și materiale în sumă de 200.000 Euro și cheltuieli de judecată.
- CURTEA DE APEL -
Asupra recursului de față:
Reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului obligarea acesteia la plata de daune materiale și morale în cuantum de 200.000 euro și să fie obligată conducerea pârâtei să aplice măsuri disciplinare persoanelor vinovate. În motivarea acțiunii reclamantul arată că s-a adresat în mai multe rânduri începând cu anul 2006, primăriei pentru a-i fi repartizată o locuință socială și a solicitat și acordarea ajutorului social conform Legii 414/2001, dar funcționarii primăriei nu au răspuns solicitărilor, fapt ce l-a determinat să locuiască în stradă și să comită fapte penale pentru a se putea întreține.
În drept au fost invocate prevederile Legii 554/2004.
Secția de Contencios Administrativ a Tribunalului Hunedoara prin sentința nr. 963/CA/2009 a respins acțiunea în contencios administrativ. Instanța a reținut prin considerentele expuse că în anul 2006 reclamantul a adresat o cerere Primăriei pentru acordarea ajutorului social, iar prin dispoziția nr. 2350/2006 i-a fost acordat un ajutor social lunar de 92 lei, începând cu data de 1.12.2006. Deoarece, reclamantul nu s-a prezentat pentru reînnoirea actelor, în anul 2007 acordarea ajutorului social a fost sistat. Reclamantul a solicitat și atribuirea unei locuințe sociale, iar prin referatul nr. 29/2006 întocmit de primărie s-a avut în vedere posibilitatea repartizării unei locuințe acestuia, dar reclamantul nu a mai insistat în repartizarea locuinței. Reclamantul a solicitat și încadrarea într-un grad cu handicap, fiind îndrumat la instituția abilitată să se pronunțe în acest sens. Instanța a apreciat că pârâta a răspuns la toate cererile reclamantului, iar cererea privind acordarea daunelor morale și materiale este nedovedită.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul solicitând modificarea hotărârii și admiterea acțiunii.
Prin motivele de recurs se arată că pârâta a încălcat dispozițiile Legii 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale în privința accesului la o locuință, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Se mai arată că în cauză nu au fost respectate prev. art. 1, 2, 8 din Legea contenciosului administrativ. Reclamantul arată că a formulat cerere pentru acordarea ajutorului social, datorită condițiilor materiale precare de trai, neavând nici un venit. De asemenea, reclamantul arată că avea nevoie și de o locuință socială, pentru a nu mai fi nevoit să doarmă în stradă și să comită fapte antisociale.
Pârâta nu a răspuns favorabil cererilor reclamantului și datorită acestei împrejurări reclamantul solicită acordarea daunelor materiale și morale.
Pârâta Primăria a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului reclamantului, deoarece hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Curtea, analizând sentința atacată sub aspectul recursului declarat de reclamant, constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a formulat cerere pentru acordarea ajutorului social, potrivit art. 11 din Legea 416/2001, la data de 20.11.2006, iar ajutorul social i s-a acordat începând cu 1.12.2006 în cuantum de 92 lei. Legea 416/2001 stabilește ca fiind necesară reînnoirea actelor depuse în dovedirea necesității acordării ajutorului, pentru ca autoritatea să poată verifica periodic dacă mai subzistă condițiile de acordare a acestuia, dar reclamantul pentru anul 2007 nu a mai îndeplinit această obligație legală, astfel că autoritatea a suspendat, iar ulterior a sistat, acordarea ajutorului social.
În privința repartizării unei locuințe sociale, reclamantul nu formulat în scris o astfel de cerere, dar cu toate acestea serviciul de asistență socială a întocmit un referat privind necesitatea repartizării unei locuințe sociale pe considerentul că reclamantul se încadra în prevederile Legii 116/2002 privind marginalizarea socială, dar reclamantul nu a mai insistat în acordarea acestei locuințe și nici nu s-a prezentat la Primăria orașului pentru a se angaja pe un loc de muncă creat de consiliul local în cadrul programelor comunitare desfășurate în colaborare cu
În privința condițiilor de încadrare în grad de handicap, pârâta Primăria Orașului arată că i-a comunicat reclamantului datele solicitate, precum și autoritatea competentă să stabilească gradul de handicap.
În consecință, instanța de recurs constată că în cauză nu există refuzul nejustificat al autorității de a nu soluționa cererile reclamantului sau de a nu răspunde, în sensul art. 8 din Legea 554/2004. Dimpotrivă, se constată că primăria a depus diligențele necesare în vederea rezolvării situației sociale și materiale precare a reclamantului, dar acesta nu a mai manifestat interes și nu a mai insistat în rezolvarea favorabilă a cererilor sale, aspect ce nu poate fi imputat pârâtei.
În privința daunelor morale și materiale solicitate, instanța constată că reclamantul nu a adus probe concrete în privința unui eventual prejudiciu material sau moral suferit, astfel că în mod corect a apreciat prima instanță că cererea reclamantului de acordare a daunelor este nefondată.
Împrejurarea că reclamantul a săvârșit anumite fapte penale și se află în detenție este un aspect ce nu poate fi imputat pârâtei primăria, acesta fiind direct răspunzător de faptele reținute în sarcina sa.
Față de aceste considerente, se constată că sentința pronunțată de prima instanță de fond este legală și temeinică, iar recursul reclamantului fiind nefondat, urmează a fi respins.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.963/CA/2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 04 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - |
Red.GC
Dact./ex.4
Jud.fond.
Președinte:Carmen FițJudecători:Carmen Fiț, Gabriela Costinaș, Mariana Claudia
