Alte cereri. Decizia 1342/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILA NR. 1342/com
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta intervenientă SC SA - cu sediul în T,-, județul T, împotriva deciziei civile nr.92/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - BEJ " ", cu sediul în T,-, -.B,.5, județul T, intimatul debitor - ASOCIAȚIA DE proprietari NR. 58 T, cu sediul în T,-,.3,.A, parter și intimatul terț poprit -, domiciliat în T, str. -,.3,.B,.17, județul T, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde pentru intimata pârâtă Asociația de Proprietari nr.58 T av. în baza împuternicirii avocațiale nr.167/2009 pe care o depune la dosar, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu respectarea dispozițiilor art.87 și următoarele din Codul d e procedură civilă.
S-a făcut referatul asupra cauzei în care grefierul de ședință evidențiază părțile, obiectul litigiului, mențiuni referitoare la îndeplinirea procedurii de citare. Învederează că recursul este motivat, timbrat cu taxă judiciară de timbru în suma de 9 lei conform OP nr.313/17.06.2008 și nr.628/27.08.2009 și timbru judiciar în sumă de 0,30 lei; recurenta a depus cerere prin care solicită judecata în lipsă.
Apărătorul intimatei pârâte-debitoare Asociația de Proprietari nr.58 T precizează că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat.
Curtea, deliberând, califică calea de atac ca fiind de natură comercială.Ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Având cuvântul pentru intimata pârâtă-debitoare, av. solicită respingerea recursului declarat de intervenientă ca nefondat și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Tulcea ca fiind legală și temeinică.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului de față.
1. Obiectul litigiului și părțile în proces
Prin cererea formulată la data de 15.01.2009 și înregistrată sub nr- la Judecătoria Tulcea, Biroul Executorului Judecătoresc a solicitat, în contradictoriu cu pârâta- debitoare Asociația de Proprietari nr.58 T și pârâtul-terț poprit - validarea popririi în mâna terțului poprit a sumei de 7690 lei datorată de acesta debitoarei.
În motivarea cererii s-a învederat faptul că înființarea popririi s-a făcut în baza dispozițiilor art. 453 - 454 Cod procedură civilă, în dosarul acestuia de executare nr. 42/2008, în care creditorul, în baza titlului executoriu Sentința civilă nr. 2020/08.11.2007 a Tribunalului Tulcea, pronunțată în dosarul nr- a solicitat executarea silită pentru recuperarea sumei de -,11 lei reprezentând debit și cheltuieli de judecată și executare.
S-a mai precizat faptul că în urma începerii executării silite, s-a constatat că pârâtul - terț poprit în baza contractului de furnizare a apei potabile și a legii asociațiilor de proprietari, datorează suma de 7690 lei reprezentând contravaloarea apei potabile consumată și neachitată către debitor.
În conformitate cu prevederile art. 454 alin. 2 Cod procedură civilă s-a înființat poprirea cu adresa nr. 42/2008 din data de 31.10.2008.
La data de 27.01.2009 s-a formulat o cerere prin care a solicitat introducerea în cauză în calitate de intervenient forțat a creditoarei SC "" SA.
Prin încheierea din data de 25.02.2009, instanța a luat act de depunerea cererii de intervenție forțată, intervenientul forțat devenind parte în dosar.
2. Hotărârea Judecătoriei
Prin sentința civilă nr.909/24 martie 2009 pronunțată de Judecătoria Tulcea au fost admise cererile, dispunându-se validarea popririi înființată de BEJ, în mâinile terțului poprit, până la concurența sumei de 4014,03 lei, sumă ce s-a dispus a fi consemnată pe numele intervenientei forțate - creditoarea SC "" SA T la dispoziția și pe seama executorului judecătoresc.
Totodată, instanța a respins cererea formulată de intervenientă privind obligarea terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată și a luat act că executorul nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că în conformitate cu art.460 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data la care terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, pot sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Textul de lege impune două condiții esențiale: calitatea de debitor a terțului poprit față de debitorul poprit, precum și neexecutarea de către terțul poprit a obligațiilor privind efectuarea popririi.
Cu privirela prima condiție, instanța a apreciat că această este îndeplinită, listele de plată depuse la dosar, precum și recunoașterea terțului poprit consemnată de instanță prin încheierea din data de 25 februarie 2009, făcând dovada raportului juridic obligațional statornicit între debitoare și terțul poprit.
Potrivit art. 46 din Legea nr. 230/2007, terțului poprit, în calitate de proprietar al apartamentului nr. 5 situat în T str. -, nr. 168, - îi incumba obligația de a plăti lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce îi revenea la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietari, în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data afișării.
Cu privire la cuantumul sumei datorate de către pârâtul - terț poprit, s-a reținut faptul că în luna octombrie 2008 acesta înregistra un debit în cuantum de 4262, 24 lei.
De asemenea, din analiza Registrului de evidență plăți efectuate de către coroborat cu răspunsul la întrebarea nr.5 interogatoriului luat terțului poprit rezultă faptul că la data de 11.08.2008, aceasta a achitat către asociația de proprietari suma de 6700 lei din debitul de 10258, 3 lei rămânând de achitat suma de 3558, 3 lei.
Astfel, în lunile ulterioare efectuării acestei plăți, debitul înregistrat de către pârâtul terț poprit a fost în sumă de 3775, 59 de lei în luna august 2008, 4014, 03 lei în luna septembrie 2008 și de 4263, 74 lei în luna octombrie.
În aprecierea sumei datorată de către terțul poprit la data înființării poprii - 31.10.2008, instanța s-a raportat la debitul înregistrat în luna septembrie în cuantum de 4014,03 lei și nu la cel aferent lunii octombrie în cuantum de 4263,74 lei întrucât scadența pentru această din urmă sumă, respectiv 01.12.2008 era ulterioară datei înființării popririi.
Instanța a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada achitării de către terțul poprit a debitului datorat Asociației de Proprietari nr.58 T în cuantum de 4014, 03 lei, nerezultând din actele depuse la dosarul cauzei suma în cuantum de 7690 lei solicitată prin cererea de chemare în judecată.
Cu privire la cea de-a două condiție prevăzută de textul de lege mai sus amintit, terțul poprit, conform art. 456 alin. 1 Cod procedură civilă, avea obligația ca, în termen de 15 zile de la comunicarea popririi, să consemneze suma de bani poprită. Având în vedere că termenul de 15 zile a expirat fără ca terțul să fi consemnat vreo sumă la dispoziția creditoarei, rezultă că terțul poprit și-a încălcat obligațiile ce-i reveneau privind efectuarea popririi, astfel încât și această condiție menționată în art. 460 Cod procedură civilă este îndeplinită.
În ceea ce privește plata cheltuielilor de judecată instanța a reținut că atât taxa de timbru și timbru judiciar aferente cererii introductive cât și taxa de timbru și timbru judiciar aferente cererii de intervenție sunt datorate de către partea care sesizează instanța cu acestea, în speță de către reclamanta - organ de executare.
Faptul că la termenul de judecată din data 18 februarie 2009, intervenienta forțată creditoare a înțeles să achite taxa de timbru și timbrul judiciar datorate de către reclamanta - organ de executare nu are nici o consecință juridică asupra persoanei care are calitatea de debitor a acestei taxe.
Mai mult, potrivit principiului general reglementat de către art. 1093 Cod civiloricine poate face plata, acesta putând fi deci efectuată de orice persoană interesată sau chiar de o persoană neinteresată.
3. Apelul
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a formulat apel SC "" SA T, criticând hotărârea ca nelegală, sub aspectul respingerii capătului de cerere referitor acordarea cheltuielilor de judecată, efectuate atât pentru cererea principală cât și pentru cererea de introducere în cauză, calificată greșit ca intervenție.
Apelanta a mai susținut că taxa de timbru percepută pentru cererea greșit calificată ca intervenție este nedatorată, astfel că se solicită restituirea acesteia în art.23 al.1 lit.a din Legea nr.146/1995 republic. în principal și în subsidiar, în temeiul art.274, 275 Cod proc. civilă, obligarea terțului poprit la plata acestuia, reținându-se culpa sa procesuală.
S-a mai susținut de către apelantă că taxa de timbru achitată pentru acțiunea principală nu putea fi datorată de organul de executare, iar dacă creditoarea nu ar fi achitat taxa de timbru pentru cererea de introducere a sa în cauză, ambele cereri ar fi fost anulate ca netimbrate, de prima instanță.
În drept s-au invocat prev. art.282 și urm. rap. la art.57 al.1 Cod proc.civilă, art.460 al.1 și 2, art.371 indice 7, art.274 și 275 Cod proc.civilă.
4. Hotărârea tribunalului
Prin Decizia civilă nr.92/15 mai 2009, Tribunalul Tulceaa respins ca nefondat apelul formulat de SC SA, reținând că prin cererea formulată la data de 09.02.2009 de BEJ s-a solicitat introducerea în cauză a intervenientei forțate SC "" SA T, în baza prev. art.460 al.2 Cod proc.civilă, având în vedere calitatea acesteia de creditoare, în raport cu Asociația de proprietari nr.58 T cât și cu terțul poprit.
Ca urmare, instanța a pus în vedere creditoarei să timbreze această cerere cu suma de 10 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar sub sancțiunea anulării acesteia ca netimbrată.
Creditoarea nu și-a îndeplinit această obligație, însă taxele de timbru au fost plătite chiar de intervenienta forțată SC "" SA
Cheltuielile de judecată, în speță, se stabilesc între părțile inițiale din proces fără a putea obliga debitorul sau terțul poprit la plata acestora față de partea care a fost introdusă forțat în cauză. Faptul că aceasta din urmă a achitat în mod benevol și nedatorat taxa de timbru nu poate obliga în nici un caz partea care a pierdut procesul să-i plătească această taxă.
Cât privește cererea de restituire a taxei de timbru, în temeiul art.23 al.1 lit.a din Legea nr.146/1997, instanța nu a putut a-i da curs pentru că a fost formulată pentru prima dată în apel și s-ar încălca principiul dublului grad de jurisdicție, apelanta având posibilitatea să formuleze o atare cerere pe cale principală, la Judecătoria Tulcea.
Referitor la greșita calificare de către prima instanță a cererii de introducere în cauză a altor persoane, ca fiind o cerere de intervenție, a apreciat că aceasta nu împietează asupra modului în care urmează a se plăti taxele de timbru și cheltuielile de judecată în cauză.
Nu s-a reținut critica referitoare la omisiunea instanței de aoc ita pe apelantă încă de la primul termen de judecată întrucât procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța neputându-se pronunța decât în limitele investirii sale de către reclamant.
Referirea apelantei la anularea cererii de introducere în cauză a altor persoane, în lipsa plății taxelor de timbru, este una eronată întrucât aceasta nu ar fi avut de suferit nici un prejudiciu, având posibilitatea să sesizeze instanța pe cale de acțiune separată.
5. Recursul
Împotriva acestei decizii a formulat recurs intervenienta SA T care a criticat soluția pentru netemeinicie și nelegalitate, pentru următoarele motive:
a) Atât instanța de apel cât și cea de fond au făcut o greșită aplicare a legii în ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea la cheltuieli de judecată.
În temeiul art.460 alin.2 din Codul d e procedură civilă, instanța de fond trebuia din oficiu să citeze pe creditoare, organul de executare, debitoarea, terțul poprit, ceea ce nu s-a întâmplat, fără a fi în această chestiune incident principiul disponibilității părților, întrucât ne aflăm în procedura specială a validării unei popriri înființate de executorul judecătoresc, care este o cerere în materia executării silite, fiind aplicabilă procedura specială prevăzută în acest articol.
Cererea executorului judecătoresc de introducere în cauză a SC SA, în calitate de creditoare, întemeiată pe dispozițiile art.57 alin.1, raportat la art.460 alin.2 din Codul d e procedură civilă, nu reprezintă o cerere de intervenție, ci o cerere prin care se urmărea acoperirea unui viciu procedural cu privire la procedura de citare a creditoarei SC SA
Prin urmare, cererea de introducere a SC SA în cauză a fost greșit interpretată atât de instanța de fond cât și de cea de apel, în cauză fiind incidente motivele de recurs prevăzute de art.304 pct.8, 9 Cod procedură civilă, deoarece suntem în fața unei greșite aprecieri a actelor deduse judecății, precum și a unei greșite aplicări a legii.
b) O altă critică vizează faptul că reclamanta de la fond are calitate de organ de executare silită și nu poate avea și calitatea de creditoare, calitate pe care în cauză o are SC SA, persoana juridică la cererea căreia se efectuează executarea silită.
judiciare de timbru și timbru judiciar pentru judecarea cererii de validare a popririi trebuiau achitate de aceasta în temeiul art.3717din Cod procedură civilă, raportat la dispozițiile Legii nr.146/1997 republicată, ceea ce creditoarea a și făcut. Este absurd să solicite ca organul de executare să timbreze cererea de validare a popririi.
c) Este greșită susținerea primei instanțe cât și a instanței de apel că SC SA a achitat benevol aceste taxe judiciare; nu au făcut decât să se conformeze dispozițiilor legii taxelor de timbru, în calitate de creditoare.
d) Mai susține recurenta că, fiind o cerere în materia executării silite, creditoarea SC SA T era obligată de dispozițiile art.3717Cod procedură civilă să avanseze executorului judecătoresc cheltuielile necesare atât pentru înființarea cât și pentru validarea popririi.
e) Totodată, introducerea SC SA T în cauză în temeiul art.57 alin.1 din Codul d e procedură civilă, îi conferă aceleași drepturi procesuale și procedurale ca și ale organului de executare, fiind îndreptățită astfel să solicite în egală măsură cu acesta obligarea terțului poprit la cheltuieli de judecată pe care a dovedit să le-a efectuat cu procesul de față.
În drept au fost invocate dispozițiile art.304 pct.8, 9 Cod de procedură civilă.
6. Curtea
Examinând recursul prin prisma criticilor aduse hotărârii de către recurentă și care au fost încadrate în motivul prevăzut de art.304 pct.9, dar și potrivit dispozițiilor art.3041din Codul d e procedură civilă Curtea constată că este fondat pentru următoarele considerente:
Astfel, prin cererea adresată primei instanțe, Biroul Executorului Judecătoresc a solicitat validarea popririi înființate asupra sumei de 7690 lei, datorată de către debitoarea Asociația de Proprietari nr.58 T, în mâinile terțului poprit.
Potrivit dispozițiilor art. 460 Cod procedură civilă"Dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi. -"
Prin urmare, indiferent de persoana care formulează cererea de validare a popririi, instanța este obligată să citeze în cauză toate părțile implicate în procesul de executare silită, respectiv atât pe debitor și pe terțul poprit cât și pe creditorul urmăritor.
De asemenea, conform art.3717alin.1 Cod de procedură civilă, "Partea care solicită îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu cheltuielile se avansează de către creditor."
Față de aceste dispoziții, oricare ar fi calitatea procesuală atribuită de instanță creditoarei în procesul de validare a popririi, în mod corect taxa judiciară de timbru aferentă cererii formulate de organul de executare a fost avansată de către creditoarea SC SA.
Ori, având în vedere că în cadrul procesului de validare poprire are loc o judecată prin care se stabilește un raport juridic nou, direct între creditor și terțul poprit, devin incidente dispozițiile art.274 Cod de procedură civilă, potrivit cu care partea căzută în pretenții este obligată să suporte cheltuielile de judecată. Rezultă că terțul poprit, ca parte căzută în pretenții, este ținut să suporte cheltuielile aferente cererii de validare a popririi, cheltuieli ce au fost avansate de către creditoare.
Într-o atare situație, având în vedere soluția de admitere a cererii de validare, Curtea constată că atât prima instanță cât și instanța de apel au făcut o greșită aplicare a art.274 Cod de procedură civilă respingând cererea de obligare a terțului poprit la plata cheltuielilor de judecată către creditoare.
Pentru considerentele expuse, urmează a admite recursul în baza art.312 și 304 pct.9 Cod procedură civilă și a modifica în tot decizia nr.97/2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul admiterii apelului, schimbării în parte a sentinței civile nr.835/2009 a Judecătoriei Tulcea și admiterii cererii privind obligarea terțului poprit la plata sumei de20,6lei cu titlu de cheltuieli de judecată către creditoarea SC SA.
De asemenea, în baza dispozițiilor art.274 Cod de procedură civilă intimatul terț poprit va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată în apel și recurs în sumă de 10,30 lei.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursulformulat de recurenta intervenientă SC SA - cu sediul în T,-, județul T, împotriva deciziei civile nr.92/15.05.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă - BEJ " ", cu sediul în T,-, -.B,.5, județul T, intimatul debitor - ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 58 T, cu sediul în T,-,.3,.A, parter și intimatul terț poprit -, domiciliat în T, str. -,.3,.B,.17, județul T, județul
Modifică în tot decizia nr.92/2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în sensul că admite apelul, schimbă în parte sentința civilă nr.909/2009 a Judecătoriei Tulcea și admite cererea privind obligarea terțului poprit la plata sumei de 20,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată către intervenientă.
Obligă intimatul-terț poprit la plata cheltuielilor de judecată către recurenta intervenientă în sumă de 5,15 lei pentru apel și a sumei de 5,15 lei pentru recurs.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 21 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. fond:
Jud.apel: Șt.
red.dec.jud. NC
6 ex./13.11.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
