Alte cereri. Decizia 17/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr.17/CA
Ședința publică din 21 ianuarie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Revi Moga
JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore
JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma
Grefier ---
Pe rol, judecarea recursului contencios administrativ și fiscal declarat de recurenta-pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - cu domiciliul în T,-,.17,.A,.4, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1598/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-, având ca obiect drepturi salariale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită, potrivit art.85, art.87 și urm.Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care evidențiază părțile,obiectul litigiului, mențiunile referitoare la îndeplinirea procedurii de citare; învederează că recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și timbru judiciar; recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
Potrivit art.150 Cod procedură civilă, instanța, constatând că nu sunt motive de amânare, apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, conform art.242 pct.2 Cod procedură civilă.
CURTEA
Prin cererea formulată la data de 8.03.2007, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII T la plata primei de concediu pentru anii 2001 și 2002, actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost funcționar public în cadrul instituției pârâte, calitate în care avea dreptul la o primă de vacanță odată cu solicitarea concediului de odihnă, conform prevederilor art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, forma în vigoare și respectiv art.33 alin.2 din același act normativ, în redactarea aplicabilă în perioada 2002 - martie 2004.
Prin sentința civilă nr.1598/2007, Tribunalul Tulceaa admis cererea și obligat pârâta Casa Județeană de Pensii T la plata către reclamantă a drepturilor bănești reprezentând prima de vacanță pentru perioada în care aceasta a avut calitatea de funcționar public în cadrul instituției pârâte pe parcursul anilor 2001 si 2002, actualizate în raport cu indicele de inflație la data efectuării plății.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că potrivit art.33 al.2 din Legea 188/1999, în vigoare începând cu data de 8 decembrie 1999 și potrivit art.34 al.2 din Legea 188/1999 rep. în vigoare începând cu 25.03.2004 - funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat, dar aplicarea prevederilor acestui text de lege a fost suspendată succesiv pentru o serie de acte normative, respectiv prin art. 3 al.1 din OUG33/2001 în vigoare din 2 martie 2001 aplicarea dispozițiilor mai sus menționate a fost suspendată până la 1 ianuarie 2002, prin art. 12 al. 4 din Legea nr. 743/2001 în vigoare din 14 decembrie 2001, termenul de suspendare s-a prelungit până la 31 decembrie 2002, prin art. 10 al. 3 din Legea 631/2002 în vigoare din 29 noiembrie 2002, termenul de suspendare s-a prelungit până la 31 decembrie 2003, prin art. 9 al. 7 din Legea nr.507/2003, în vigoare din 5 decembrie 2003, suspendarea s-a prelungit până la 31 decembrie 2004, prin art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004 în vigoare din 1 decembrie 2004, suspendarea s-a prelungit până la 31 decembrie 2005.
Cu toate acestea, deși aplicarea textului de lege menționat a fost suspendată și în prezent, nu se poate considera totuși că dreptul la prima de concediu (vacanță) nu mai există, ci dimpotrivă, succesiunea în timp a actelor normative la care s-a făcut referire impune să se rețină că acest drept și-a produs efectele, începând cu 8 decembrie 1999.
Pe de altă parte, actele normative de suspendare, neconținând nicio referire la eventualitatea desființării dreptului la prima de concediu, ci doar la suspendarea exercițiului acestuia ori la prelungirea termenului de punere în aplicare, nu pot fi considerate că ar înlătura însăși existența lui.
Mai mult, suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența până în prezent.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs pârâta care a susținut, în esență, că pretențiile reclamantei sunt nelegale deoarece prevederile art.33 alin.2 din Legea nr.188/1999 au fost suspendate printr-o serie de acte normative până la data de 31.12.2006. În virtutea principiului anualității bugetului asigurărilor sociale de stat, actele normative prin care s-a suspendat acordarea primei de concediu și-au încetat aplicabilitatea odată cu încheierea exercițiului bugetar corespunzător perioadei de reglementare, însă ele și-au produs efectele.
A mai susținut recurenta că nu se poate reține încălcarea prin dispozițiile menționate a legii fundamentale, astfel cum a invocat reclamanta, deoarece dreptul la prima de concediu nu este un drept fundamental, de natură constituțională, ci fundamentul său se regăsește în disponibilitatea legiuitorului de a acorda sau nu ceva.
Intimata reclamantă, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reluând apărările formulate în fața primei instanțe.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate și în raport de dispozițiile OUG 146/2007 pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001 - 2006, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, potrivit art.33 alin.2 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici reclamanta a beneficiat, pe lângă indemnizația de concediu, și de o primă anuală de concediu egală cu indemnizația de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Este adevărat că aplicarea acestor dispoziții a fost suspendată prin legi ale bugetului de stat, însă aceste suspendări au avut o aplicare limitată în timp, în conformitate cu dispozițiile art.64 alin.1 și art.66 alin.3 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
Astfel, art.64 alin.2 din Legea nr.24/2000 prevede că la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, ceea ce înseamnă că măsura suspendării acordării primei de vacanță a afectat doar exercițiul dreptului nu și existența acestuia, deoarece un drept prevăzut de lege încetează doar prin abrogare.
Prin urmare, odată ce suspendarea a încetat, reclamanta este în drept să solicite prima de concediu, iar pârâta are obligația de a acorda reclamantei drepturile prevăzute de lege.
Mai mult, dreptul reclamantei a fost recunoscut prin OUG nr.146/2007 care prevede la art.2 că personalul din sectorul bugetar căruia până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență nu i s-au acordat primele de concediu de odihnă pentru perioada 2001 - 2006 urmează să primească aceste drepturi în anul 2008, în mod eșalonat, în 3 tranșe, iar drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești executorii, neplătite până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se plătesc într-o singură tranșă.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurenta-pârâtăCASA JUDEȚEANĂ DE PENSII- cu sediul în T,-, jud.T, în contradictoriu cu intimata-reclamantă - cu domiciliul în T,-,.17,.A,.4, jud.T, împotriva sentinței civile nr.1598/20.09.2007, pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - - |
Grefier, --- |
Red.jud.-
2ex./5.02.2008
Președinte:Revi MogaJudecători:Revi Moga, Ecaterina Grigore, Elena Carina Gheorma
