Alte cereri. Decizia 218/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 218/CA

Ședința publică de la 13 aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc

JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe

JUDECĂTOR 3: Iustinian

Grefier:

Pe rol fiind judecarea recursului introdus de Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în nume propriu cât și pentru, împotriva sentinței civile nr. 172/ din 9 iunie 2008 Tribunalului Vaslui, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect alte cereri - restituire taxă de primă înmatriculare.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat pentru intimata, lipsă fiind recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V, în nume propriu cât și pentru.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, precizări scrise din partea intimatei, practică judiciară - decizia nr. 56/CA/09.02.2009 a Curții de APEL IAȘI și adresa nr. 41629/26.03.2008 emisă de a Municipiului

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul reprezentantei părții prezente pentru susținerea concluziilor.

Avocat pentru intimata solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate, pentru motivele expuse în întâmpinare și precizările depuse la dosar.

Instanța, constatând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.

După deliberare;

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului de față;

Prin sentința civilă nr. 172/CA/03.06.2008 a Tribunalului Vasluis -a hotărât:

Admite acțiunea formulată de "", cu sediul în, DN nr. 15, jud. V în contradictor cu Administrația Finanțelor Publice,-, jud.

Anulează actul administrativ fiscal nr. 2114/31.03.2008 și obligă pârâta să restituie reclamantei suma de 51.731,38 lei reprezentând taxa specială pentru autoturism, cu dobânda legală.

Obligă pârâta să plătească și suma de 40 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că:

Reclamanta "" a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice V, Administrația Finanțelor Publice, anularea chitanței cu care a achitat taxa de primă înmatriculare în valoare de 51 731, 38 lei, restituirea acestei taxe cu dobânzile legale până la data plății și cheltuieli de judecată.

Potrivit dispozițiilor art. 90, paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, "nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică direct sau indirect, produselor naționale similare."

Astfel, procedurile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste.

Taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit cu aplicabilitate de la 01 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele iar după modificarea acestei legi prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale prevăzându-se categorii de persoane exceptate, cuantumul taxei speciale calculându-se conform formulei prevăzute de art. 214, indice 1, alin. 3, cod fiscal.

Această taxă nu este percepută pentru autovehiculele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România.

Prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule s-au încălcat prevederile art. 90(1) din Tratat, astfel că și taxa a fost încasată în contul bugetului statului cu încălcarea acestor prevederi, precum și ale Tratatului de aderarea a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, ratificat de România prin Legea nr. 157/2005.

Reclamantul a achitat taxa specială conform dispozițiilor codului fiscal și calculației stabilite de Ministerul Finanțelor, obligația de plată a taxei echivalând cu un act administrativ de obligare la plată.

Împotriva actului administrativ-fiscal vătămător, reclamantul a formulat plângere prealabilă conform legii contenciosului administrativ.

Apreciind că au fost încălcate prevederile art. 90 din Tratat prin instituirea taxei speciale pentru autoturisme de la 01 ianuarie 2007 prin art. 214, indice 1 și art. 214 ind. 3 cod fiscal, instanța va admite acțiunea formulată și precizată de reclamant, va anula chitanța prin care s-a făcut plata taxei speciale și va obliga pârâta să restituie acestuia taxa de primă înmatriculare precum și dobânzile legale până la data restituirii potrivit art. 1084 și 1082 cod civil.

Împotriva acestei sentințe a introdus recurs pârâta - administrația Finanțelor Publice I, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că nu s-a ținut cont de faptul că, adresa nr. 2114/2008 nu se constituie ca act administrativ,iar în fond, până la data intrării în vigoare a nr.OUG 50/2008, nu a existat temei legal pentru restituirea taxei încasate în baza disp. art. 2141-2142din Codul fiscal și că, în conformitate cu prevederile celui dintâi act normativ invocat, reclamantul este îndreptățit a primi doar diferența dintre taxa specială achitată și taxa pe poluare pentru autovehicule, ca urmare a unei compensări legale, considerând inaplicabile disp. nr.OG 9/2000.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată următoarele:

Eronat a considerat instanța de fond că adresa pârâtei-recurente I cu nr. 2114/31.03.2008, ar reprezenta un act administrativ fiscal, deși conform. nr. 418/08.06.2007 emis de pentru aprobarea Procedurii privind calculul taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, documentul de calcul al taxei speciale pentru autovehicule se constituie ca un înscris atipic, emis în regim de asistență contribuabili, astfel că îi sunt aplicabile regulile generale în materie de "cereri" adresate organului fiscal, iar nu celor asimilate actelor administrative fiscale, pentru a se putea emite o decizie în sensul prev. art. 205 și urm. Cod procedură fiscală.

Așadar, în condițiile în care atât stabilire a taxei de primă înmatriculare, cât și modul de calcul al acesteia, nu s-au efectuat de organul fiscal prin acte administrative fiscale, respectiv prin decizii de impunere care să se constituie ca titluri de creanță în înțelesul art. 41 din Codul d e procedură fiscală și art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ -, nici adresa nr. 2114/2008 nu poate fi asimilată unei decizii de stabilire a unor obligații fiscale, care să poată fi supusă cenzurii instanței de contencios administrativ în condițiile legii.

Mai mult, nr.HG 686/2008 impune prin prev. art. 8,9 și 10 obligația organului fiscal de a emite decizii în soluționarea cererilor de restituire, doar pentru cererile ce au ca obiect restituirea diferenței dintre taxa de primă înmatriculare și taxa de poluare și care au fost depuse înainte de intrarea în vigoare a nr.OUG 50/2008, fiindu-le aplicabile prev. art. 17 din aceasta din urmă ordonanță.

Se impune așadar admiterea pe acest considerent a recursului promovat de organul fiscal, cu modificarea în parte a sentinței civile nr. 172/CA/2008 a Tribunalului Vaslui, în sensul respingerii capătului de cerere privind anularea adresei I nr. 31818/25.02.2008, act prin care se materializează refuzul de restituire de organul fiscal a taxei de primă înmatriculare, fără a se constitui ca act administrativ fiscal în sensul codului d e procedură fiscală.

În ce privește fondul cauzei, Curtea constată ca fiind de necontestat faptul că, în temeiul art. 2141-2142din Codul fiscal, reclamantul a achitat taxa specială pentru autovehiculul achiziționat dintr-un stat membru al Comunității Europene, că această operațiune nu este acoperită de un act administrativ-fiscal, în sensul dat acestui termen de art. 41 Cod procedură fiscală (documentul prevăzut de nr. 418/2007 fiind emis în regim de asistență și nu în regim de putere publică), și că reclamanta nu a urmat procedura prevăzută de nr.OUG 50/2008, după data intrării în vigoare a acestui act normativ.

Lipsa actului administrativ-fiscal, prin care obligația fiscală să fi fost stabilită în mod individual și determinat, de către organul fiscal care a asigurat încasarea taxei speciale, îndreptățește pe reclamant să solicite restituirea sumei achitate, în temeiul art. 117 lit. a) și d) din Codul d e procedură fiscală, fără să fie nevoit să mai parcurgă o altă procedură administrativă, având în vedere că însuși legiuitorul român, confruntat cu procedura de constatare a încălcării tratatului comunitar, inițiată de Comisia Europeană, a decis abrogarea, prin nr.OUG 50/2008, a prev. art. 2141-2143din Codul fiscal și restituirea sumelor încasate.

Fiind dovedită încălcarea prev. art. 90 din Tratatul Comunității Europene, era dreptul suveran al instanței naționale să elimine aplicarea normei din legislația națională prin care s-a instituit o impunere contrară dreptului comunitar și să oblige autoritățile statului să ramburseze taxele percepute, dreptul de a obține rambursarea integrală a sumelor percepute cu încălcarea dreptului comunitar, reprezentând, astfel cum a statuat în mod constant Curtea Europeană de Justiție, consecința și completarea adusă drepturilor conferite justițiabililor prin intermediul dispozițiilor comunitare.

Pentru aceste considerente Curtea va menține soluția instanței de fond privind restituirea, cu dobânzi legale, a taxei de primă înmatriculare.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

- Admite recursul introdus de V, în numele și pentru împotriva sentinței civile nr. 172/CA/09.06.2008 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o modifică în parte.

În fond, respinge cererea reclamantei "" de anulare a adresei nr. 2114/31.03.2008, emis de Administrația Finanțelor Publice.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

- Respinge recursul introdus de PL. V, în nume propriu, împotriva aceleiași sentințe.

Menține restul dispozițiilor sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 13 aprilie 2009.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

--- G - -- -

Grefier,

-

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:

01.05.2009

2 ex.-

Președinte:Dan Mircea Tăbâltoc
Judecători:Dan Mircea Tăbâltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 218/2009. Curtea de Apel Iasi