Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 215/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 215/CA
Ședința publică de la 13 aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbâltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului introdus de pârâtul Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară I împotriva sentinței civile nr. 1032/CA din 21.11.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-, având ca obiect refuz soluționare cerere.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare, stadiul procesual al procesului, care este la al treilea termen de judecată.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând că s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, conform dispozițiilor art. 242 alin.2 din Codul d e procedură civilă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului de contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă 1032/CA/21.11.2008 a Tribunalului Iașis -a dispus:
Admite acțiunea formulată de reclamantul G, domiciliat în P, str. - nr. 15, județul I în contradictoriu cu pârâtul Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I, cu sediul în I, str. - nr. 48.
Obligă pârâta să soluționeze cererea reclamantului, ce a fost înregistrată de pârât sub nr. 23874/29.11.2007.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată de către reclamant.
A reținut instanța de fond:
Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 1 din nr. 554/2004 modificată, persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim.
În sensul dispozițiilor art. 2 alin. 1 lit. h din nr. 554/2004 modificată, prin nesoluționare în termenul legal a unei cereri se înțelege faptul de a nu răspunde solicitantului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii, dacă prin lege nu se prevede alt termen.
Or, reclamantul Gaa dresat pârâtului Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I la data de 26.11.2007 o cerere, înregistrată sub nr. 23874/29.11.2007, prin care solicita să i se comunice dacă schița întocmită în anul 1993 de inginerul proiectant pentru fam. pentru suprafața de 1350 mp din municipiul P (începând din str. - până în capătul grădinii) este conformă cu realitatea. Pârâtul nu a răspuns nici până la momentul judecării acțiunii la această cerere, neinvocând vreun motiv pentru lipsa unui răspuns (favorabil ori nefavorabil), ci susținând doar că reclamantul nu dovedește temeiul de drept al cererii sale.
Din interpretarea prevederilor art. 1 din nr. 554/2004 instanța apreciază că persoana care se consideră vătămată într-un drept al său de către o autoritate publică, în înțelesul art. 2 din Legea nr. 554/2004, prin refuzul nejustificat de a-i răspunde cererii sale, se poate adresa direct instanței de contencios administrativ, nefiind ținută să îndeplinească procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, pentru că această procedură nu este impusă în cazul acțiunilor întemeiate pe tăcerea autorității administrative ori pe refuzul nejustificat de a rezolva o cerere.
Nefiind ținut să urmeze procedura prealabilă (cu toate că, în speță, reclamantul s-a adresat anterior introducerii acțiunii, cu o nouă cerere pârâtului, la 04.04.2008, solicitându-i să îi răspundă la prima cerere depusă în 2007), reclamantul a promovat prezenta acțiune, care este întemeiată.
Astfel, reclamantul este vătămat într-un interes legitim prin tăcerea pârâtului, care nu i-a răspuns, în limitele competențelor sale, la cerere, întrucât informațiile solicitate îi sunt necesare în litigii vizând dreptul de proprietate asupra acelei suprafețe de teren (1350 mp). De asemenea, pârâtul nu a motivat în niciun fel necomunicarea unui răspuns reclamantului, deși au trecut nu doar 30 de zile, ci mai mult de 1 an de la data depunerii de către acesta a cererii. unei schițe executate de un specialist topograf cu privire la o situație de teren poate fi atestată de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară I în raport de datele pe care acesta le deține, de planurile urbanistice, având în vedere atribuțiile acestei instituții.
Pentru aceste considerente, instanța, în baza dispozițiilor art. 1 și 8 din Legea nr. 554/2004 modificată, urmează a admite acțiunea formulată de reclamant și a obliga pârâtul să soluționeze (în funcție de informațiile pe care le deține și de competențele pe care le are) cererea înregistrată sub nr. 23874/29.11.2007.
Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs pârâta I considerând-o nelegală și netemeinică, întrucât în realitate intimatul nu a probat în cauză atingerea care i s-a adus de instituția recurentă, într-un drept ori interes legitim al său, din moment ce cererea cu nr.23874/29.11.2007 în litigiu, nu avea atașată în suport schița întocmită în anul 1993 invocată prin petiție, iar raportat prevederilor HG 1210/2004, coroborat cu art.4 din. 634/2006, recurenta nu era în măsură a formula un răspuns în lipsa schiței de mai sus.
Deși aceste aspecte au fost învederate și primei instanțe, aceasta le-a ignorat, astfel că solicită admiterea recursului, iar în fond respingerea acțiunii reclamantului ca nefondată.
Instanța din oficiu, a pus în discuția părților excepția de tardivitate a recursului.
Verificând prioritar această excepție dirimantă, Curtea constată că aceasta este întemeiată, raportat prevederilor art.301 Cod procedură civilă, față de împrejurarea că sentința de fond a fost comunicată recurentei la 6.01.2009, iar cererea sa de recurs a fost înregistrată la 29.01.2009, cu depășirea termenului de 15 zile prevăzut de dispoziția procedurală sus-menționată.
Văzând și dispozițiile art.306 Cod procedură civilă, Curtea va proceda la respingerea ca tardivă a cererii de recurs promovată de pârâta I, cu menținerea ca legală și temeinică a sentinței civile 1032/CA/21.11.2008 a Tribunalului Iași.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca tardiv recursul introdus de I împotriva sentinței civile nr.1032/CA din 21.11.2008 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13.04.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - G - - -
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iaș i:
-
30.IV.2009.-
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbâltocJudecători:Dan Mircea Tăbâltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
