Alte cereri. Decizia 238/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 238
Ședința publică de la 14 aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 2: Dan Mircea Tăbâltoc
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier:
Pe rol fiind judecarea recursului introdus de recurenta - ----- SRL, - ----- SRL - prin reprezentant legal în contradictoriu cu intimații Primăria Orașului, - "" SRL - prin reprezentant, împotriva sentinței civile nr.41/CA/04.02.2008, pronunțată de Tribunalul Vaslui în dosarul nr-, având ca obiect alte cereri - constatare nulitate act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul legal al recurentei, consilier juridic -, pentru intimata Primăria Orașului, lipsă fiind intimata -"" SRL, prin reprezentant.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier; după care reprezentantul recurentei depune taxa de timbru, cu chitanța seria - - din 14.04.2008, în valoare de 2.00 lei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul la concluzii pe fondul cauzei.
Reprezentantul recurentei, solicită admiterea recursului întrucât contractul de concesiune este ilegal, solicitând anularea acestuia, motivat de faptul că Primarul orașului a concesionat o suprafață de teren, făcând parte din domeniul privat al unității administrative a orașului.
Prin adresa nr.1346 din 06.03.2008, depusă la dosarul cauzei, s-a dovedit că primăria nu a emis autorizație de construire firmei -"" SRL și nu s-a emis nici o hotărâre prin care să se dea acordul cu privire la extinderea unei construcții pe acest teren.
Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului cu cheltuieli de judecată.
Consilier juridic, pentru intimata Primăria orașului, solicită respingerea recursului, ca nefondat, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei, care a fost admisă în mod corect, pe motiv că Primăria nu are capacitate juridică și nu poate sta în fața justiției decât prin organele sale - autoritatea executivă sau legislativă în funcție de natura litigiului.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței Tribunalului Vaslui, ca temeinică și legală.
Instanța rămâne în pronunțare.
După deliberare;
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr. 41/CA din 04 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Vasluia fost respinsă excepția privind tardivitatea plângerii prealabile, precum și excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei.
S-a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a primăriei.
A fost respinsă cererea formulată de reclamanta "-----" cu sediul în,-, județul V, în contradictoriu cu pârâții Primăria cu sediul în, str. -, nr. 1, județul V și "" cu sediul în localitatea, județul V, privind constatarea nulității absolute a contractului de concesiune nr. 264 din 4.08.2005.
A fost obligată reclamanta să plătească "" suma de 1500 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că reclamanta "-----" a investit instanța cu soluționarea unei cereri prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului, constatarea nulității absolute a contractului de concesiune nr. 264 din 4.08.2005 încheiat între Primăria și "" susținându-se că acest contract a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 125 din Legea nr. 215/2001 și că suprafața de 1853 mp concesionată este în posesia sa din anul 2001 conform contractului de vânzare cumpărare nr. 465/20.03.2001.
În cauză s-a invocat excepția de tardivitate a plângerii prealabile.
Reclamanta a depus la dosarul cauzei dovada plângerii prealabile, respective adresa nr. 538 din 13. 11.2006. Chiar dacă concesionarul a efectuat lucrări de construcții pe terenul concesionat, în lipsa unor dovezi certe asupra datei la care acesta ar fi luat cunoștință de contractul nr. 264/4.08.2005, având în vedere și decizia Curții Constituționale nr. 797/2007, instanța apreciază că plângerea prealabilă nu este tardivă, iar cererea a fost formulată în termenul prevăzut de art. 11 alin. 1 lit., c" din Legea nr. 554/2004.
Excepția privind lipsa calității procesuale active a reclamantei nu este întemeiată, aceasta fiind terț, prejudiciat prin contractul a cărui nulitate se solicită.
Excepția invocată de pârâtă privind lipsa calității procesuale pasive este întemeiată. Chiar dacă Primăria este semnatara contractului de concesiune, aceasta este doar o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului conform art. 77 din Legea nr. 215/2001. Calitate procesuală nu poate avea decât unitatea administrativ teritorială care, potrivit art. 20, art. 21 din Legea nr. 215/2001 este persoana juridică de drept public având capacitate juridică și patrimoniu.
Pe fondul cauzei instanța reține că atribuirea terenului prin concesionare fără licitație publică s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 50/1991, art. 15 lit., e", potrivit cărora, prin excepție de la prevederile art. 13 al. 1 din aceeași lege, terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitație publică, cu plata unei redevențe, ori pot fi date în folosință pe termen limitat, pentru extinderea construcțiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului ori cu acordul acestuia.
Pentru opozabilitate instanța a introdus în cauză "", beneficiara contractului de concesiune nr. 264/2005.
Dovada dreptului de folosință asupra terenului în suprafață de 7047 mp reclamanta nu o face decât cu o adeverință eliberată de Primăria la data de 26.03.2001, act ce nu poate ține loc de act de concesiune ori închiriere.
În lipsa unui contract încheiat în acest sens în care să se prevadă părțile contractului, suprafața concesionată ori închiriată, durata cestuia, etc. nu se poate aprecia dacă aceeași suprafață de teren face obiectul concesiunii din contractul nr. 264/4.08.2005.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta "-----" care consideră sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică motivat de faptul că în mod greșit s-a reținut că primarul ar fi titularul dreptului de proprietate privind terenul în discuție, când potrivit Legii nr. 215/2001, titularul dreptului de proprietate este Orașul, al cărui patrimoniu, inclusiv domeniul privat, este administrat de Consiliul Local. Astfel că în nici un caz primarul nu ar fi putut încheia acte care să se refere la concesionarea de terenuri ce fac parte din domeniul plrivat.
La data de 31.03.2008, recurentul depune o cerere completatoare a motivelor de recurs.
Prin întâmpinare, intimatul Primăria orașului consideră că niciunul din motivele de recurs nu este întemeiat, instanța de fond a reținut corect lipsa calității procesuale pasive a Primăriei orașului potrivit dispozițiilor art. 20-21 din Legea nr. 215/2001.
În recurs nu au mai fost administrate noi probatorii.
Curtea examinând cererea de recurs și dosarul de fond urmează a constata următoarele:
Reclamanta "-----" a investit instanța cu soluționarea unei cereri prin care a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului, constatarea nulității absolute a contractului de concesiune nr. 264 din 4.08.2005 încheiat între Primăria și "" susținându-se că acest contract a fost încheiat cu încălcarea dispozițiilor art. 125 din Legea nr. 215/2001 și că suprafața de 1853 mp concesionată este în posesia sa din anul 2001 conform contractului de vânzare cumpărare nr. 465/20.03.2001.
În mod corect a reținut instanța de fond că în cauză Primăria orașului nu are calitate procesuală pasivă, motivat de faptul că, chiar dacă aceasta este semnatara contractului de concesiune, aceasta este doar o structură funcțională cu activitate permanentă care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local și dispozițiile primarului conform art. 77 din Legea nr. 215/2001. Calitate procesuală nu poate avea decât unitatea administrativ teritorială care, potrivit art. 20, art. 21 din Legea nr. 215/2001 este persoana juridică de drept public având capacitate juridică și patrimoniu.
Pe fondul cauzei, de asemenea s-a reținut corect că raportat la prevederile art. 15 lit. "e" din Legea nr. 50/1991 potrivit cărora, prin excepție de la prevederile art. 13 alin. 1, terenurile destinate construirii se pot concesiona fără licitație publică, cu plata unei redevențe, ori pot fi date n folosință pe termen limitat, pentru extinderea construcțiilor pe terenuri alăturate, la cererea proprietarului ori cu acordul acestuia.
Recurenta a invocat existența unui drept de folosință pentru terenul care ar forma obiectul contractului de concesiune încheiat între Primăria orașului și "", în baza unei adeverințe eliberate la data de 26.03.2001 de către Primăria, adeverință care nu are forță juridică a unui contract de concesiune.
În cauză nu există o suprapunere a terenului pentru care recurenta are un drept de folosință cu terenul care formează obiectul contractului de concesiune, cele două suprafețe de teren nu se suprapun, doar recurenta încearcă să se extindă și pe suprafața care formează obiectul contractului de concesiune încheiat între "" și Primăria orașului.
Față de cele reținute și având în vedere dispozițiile art. 312 din Codul d e procedură civilă, urmează a se respinge recursul și a fi menținută ca fiind legală și temeinică sentința recurată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de "-----" împotriva sentinței nr. 41/CA/14.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 14.04.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
06.06.2008
2 ex.-
Președinte:Leocadia RoșculețJudecători:Leocadia Roșculeț, Dan Mircea Tăbâltoc, Iustinian
