Alte cereri. Decizia 36/2010. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 36
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat deADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 1185 din 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în B, str. - -, -. 11, județul
Recurs scutit de plata taxei judiciare de timbru.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la a doua strigare a lipsit recurenta a Municipiului B și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este scutit de plata taxei judiciare de timbru, recurenta prin intermediul cererii de recurs solicită și judecata cauzei în lipsă, iar prin serviciul registratură din cadrul instanței intimata a depus întâmpinare prin intermediul căreia solicită de asemenea și judecata cauzei în lipsă,după care,
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri și că atât recurenta prin intermediul recursului, cât și intimata reclamantă prin intermediul întâmpinării, au solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Prin cererea inregistrata la Tribunalul Buzău sub nr-, reclamanta a solicitat in contradictoriu cu parata Administratia Finantelor Publice a municipiului pronunțarea unei sentinte prin care sa se dispuna obligarea paratei la restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule in cuantum de 648,00 lei achitata cu chitanta nr.- din 06.06.2007 actualizata cu dobanda legala pana la data platii efective.
In motivarea cererii reclamanta arata ca in luna mai 2007 a achizitionat un autoturism nou, din import, marca Renault megane, iar inmatricularea acestuia a fost conditionata de achitarea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule in cuantum de 648,00 lei, pe care a achitat-o cu chitanta nr.- din 06.06.2007.
Precizeaza reclamanta ca prin cererea inregistrata la parata Administratia Finantelor a Municipiului B sub nr.16452 din 04.06.2009 a solicitat restituirea taxei intrucat aceasta contravine Tratatului UE la care Romania este parte, iar prin adresa nr.18402 din 05.06.2009 parata i-a raspuns ca taxa a fost incasata in temeiul art.214/1 alin.1-5 din Codul Fiscal, astfel incat nu poate fi restituita.
Considera reclamanta ca taxa de prima inmatriculare stabilita de art.214 Cod fiscal contravine art.90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.
Prin intampinarea depusa la dosar, parata Administratia Finantelor Publice a municipiului Bai nvocat exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia tardivitatii depunerii plangerii prealabile.
Pe fond, parata consideră ca actiunea este neintemeiata intrucat prin intermediul legislatiei fiscale statul stabileste o serie de obligatii fiscale in sarcina contribuabililor, obligatii care imbraca forma contributiilor fiscale obligatorii, ce constituie cele mai importante venituri ale bugetului de stat.
Prin sentința nr. 1185/14.10.2009 Tribunalul Buzăua respins exceptiile invocate de parata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI
A admis actiunea formulata de reclamanta, in contradictoriu cu parata ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI B și a obligat pârâta sa restituie reclamantei suma de 648,00 lei reprezentand taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule incasata cu chitanta nr -/2007 actualizată cu dobânda legală până la data plății efective.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că în ceea ce privește excepția inadmisibilității cererii formulată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului B motivată de faptul că actul a cărui anulare se solicită, respectiv chitanta prin care reclamantul a achitat taxa speciala nu este un act administrativ fiscal intrucat nu indeplineste conditiile prevazute de art. 41 si art. 43 din Codul d e procedura fiscala, este neîntemeiată deoarece acesta reprezintă un act administrativ fiscal în sensul art.41 din OG nr.93/2003 privind Codul d e procedură fiscală întrucât este un act emis de organele fiscale competente și priveste drepturi și obligații fiscale, astfel încât este cenzurabil pe calea contenciosului administrativ, constituind totodată act administrativ în înțelesul art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004.
Referitor la exceptia tardivitatii depunerii plangerii prealabile, prin nerespectarea dispozitiilor art. 7 alin.7 din Legea nr.554/204, potrivit carora " plangerea in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce pentru motive temeinice si peste termenul prevazut la alin.1 dar nu mai tarziu de 6 luni de la emiterea actului ", instanta considera ca este neintemeiata intrucat potrivit art. 135 Cod procedura fiscala, termenul de a solicita restituirea sumelor incasate nelegal este de 5 ani.
Pe fondul cauzei instanta a constatat că in cauza sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar care au prioritate fata de dreptul national.Intrucat in Romania, stat comunitar nu se percepea niciun fel de taxa pentru autoturismele produse si inmatriculate sau reinmatriculate in tara noastra, dar se percepea o astfel de taxa pentru autoturismele inmatriculate deja in celelalte state comunitare si reinmatriculate in Romania, dupa aducerea acestora aici, instanta constata o diferenta de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal si contravine dispozitiilor menționate din Tratatul CEE. Aceste dispozitii se opun unei taxe speciale de prima înmatriculare pentru achizitiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul național, astfel incalcandu-se principiul libertatii circulației marfurilor, dezavantajându-se direct, sau indirect masinile din celelalte tari ale Uniunii Europene in competitia cu produsele similare autohtone.
Tribunalul a reținut că suma platita de reclamanta nu a fost datorata potrivit legislatiei comunitare, taxa trebuind restituita, faptul ca reclamanta a achitat voluntar aceasta taxa este irelevant, întrucât nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România.
Împotriva sentinței pronunțată de Tribunalul Buzăua formulat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice a Municipiului B care a invocat excepția tardivității depunerii plângerii prealabile deoarece potrivit prevederilor legale termenul de prescripție este de 6 luni de la emiterea actului.
În dezvoltarea motivelor de recurs, recurenta a susținut că elementul determinant în soluționarea cauzei ar fi trebuit să-l constituie faptul că prin OUG nr.50/21.04.2008 legiuitorul a prevăzut o procedură legală de restituire a diferenței dintre cuantumul taxei de primă înmatriculare reglementată de art.2141-2143Cod fiscal și noua taxă de poluare pentru autovehicule, acest act normativ asigurând respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.
Prin urmare, susține recurenta, recurentul-reclamant, plătitor al taxei de primă înmatriculare, își putea exercita dreptul conferit de art.11 din OUG nr.50/2008 de a solicita restituirea diferenței dintre suma achitată și taxa de poluare pentru autovehicule și numai ulterior exercitării acestui drept reclamantul intimat se putea adresa instanței judecătorești competente.
Precizează recurenta că instanța a ignorat faptul că legiuitorul a dispus numai restituirea în parte a taxei achitate și nu restituirea integrală a acesteia.
Pe fondul cauzei, recurenta susține că soluția instanței de fond este netemeinică, întrucât ar fi trebuit să aibă în vedere că în condițiile în care dispozițiile art. 2141- 2143Cod fiscal nu sunt abrogate și nici nu au fost declarate neconstituționale (art.148 din Constituția României prevede prioritatea reglementărilor comunitare față de dispozițiile contrare din legile interne, inaplicabilitatea art. 2141- 2143Cod fiscal putând fi determinată de o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate), taxa a fost încasată în mod legal.
Intimata a formulat și depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.
Examinând recursul de față, prin prisma criticilor formulate, a actelor si lucrărilor dosarului dar si raportat la textele de lege incidente Curtea reține următoarele:
Referitor la cele două excepții instanțele de fond au opinat corect că actul in discuție este un act administrativ fiscal, fiind emis de organele fiscale competente si privește drepturi si obligații fiscale, astfel este criticabil pe calea contenciosului administrativ.
La fel cu privire la celelalte excepții, conform art. 2 alin. 1 lit. din legea 554/2004, dând o interpretare corectă prevederilor art. 135 Cod proc. fiscală, conform cărora termenul pentru restituirea unor sume încasate nelegal este de 5 ani.
Prima instanță a soluționat contestația si pe fond acțiunea reclamantului, întrucât art. 90 a din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, nici un stat membru nu aplică direct sau indirect produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, decât cele care se aplică direct sau indirect produselor naționale similare.
Așadar, rațiunea acestei reglementări rezidă în înlăturarea discriminării fiscale între produsele importate si cele similare autohtone, ceea ce în România nu se percepea o astfel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate pe teritoriul său.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România cum de altfel prevede si constituția in art. 148, nu-și poate permite să ignore principiul primordialității aplicării normei comunitare cu caracter obligatoriu, fată de o normă internă contrară, cât si cel al proporționalității normei comunitare care in cazul nerespectării ei echivala cu negarantarea îndeplinirii tuturor obligațiilor asumate prin actul aderării, devenit Legea 157/2005, când s-a ratificat Tratatul de aderare a României și Bulgariei la UE, prin care cele două state s-au obligat să respecte dispozițiile tratatelor comunității dinainte de aderare( 1 mai 2007)
Revenind la speță, mai precis la criticile aduse de recurentă sentinței nr. 1185/14.10.2009 a Tribunalului Buzău, Curtea in considerarea celor ce preced conform prevederilor art. 304(1) rap. la art. 312 al. 1 Cod proc. civ. va respinge ca nefundat recursul, menținând ca legală și temeinică sentința atacată.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI, cu sediul în B,-, județul B, împotriva sentinței nr. 1185 din 14 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Buzău în contradictoriu cu intimata reclamantă domiciliată în B, str. - -, -. 11, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. I/4 ex. 20.01.2010
Dosar fond - al Tribunalului Buzău
Jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3120
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță
