Refuz soluționare cerere institutii publice. Decizia 38/2010. Curtea de Apel Ploiesti
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
DOSAR NR-
DECIZIA Nr. 38
Ședința publică din data de 14 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Elisabeta Gherasim
JUDECĂTOR 2: Alexandrina Urlețeanu
JUDECĂTOR 3: Valentin Niță
Grefier - - -
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat deDIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂcu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței 532 din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanțiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P,cu sediul în P,-,SINDICATUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ P,cu sediul în P,-, județul P,SINDICATUL LIBER ȘI INDEPENDENT DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P,cu sediul în P,-, SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT P cu sediul în P,-, județul
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei potrivit chitanței nr. - /07.12.2009 si timbru judiciar de 0,15 lei.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns intimații reclamanți Consiliul Local al Municipiului P reprezentat de consilier juridic, potrivit delegației depusă la dosarul cauzei, Sindicatul Liber și Independent din Primăria Municipiului P, reprezentat de avocat din cadrul Baroului P potrivit împuternicirii avocațiale depusă la dosarul cauzei, Sindicatul Administrației Domeniului Public și Privat P, reprezentat de, Sindicatul Liber al Funcționarilor Publici din Serviciul Public Finanțe Locale P reprezentat de președintele sindicatului potrivit împuternicirii depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind recurenta Direcția de Muncă și Protecție Socială
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este timbrat, iar prin serviciul registratură din cadrul instanței intimatul Consiliul Local al Municipiului a depus întâmpinare în exemplare și pentru comunicare, după care,
Reprezentanții părților prezente, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au alte cereri de formulat, de întâmpinarea depusă de Consiliul Local al Municipiului P au luat la cunoștință, având puncte de vedere comune.
Curtea, luând act că în cauză nu se formulează alte cereri, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în combaterea recursului.
Consilier juridic, pentru Consiliul Local al Municipiului P, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu consecința menținerii sentinței instanței de fond ca fiind legala si temeinică, instanța apreciind refuzul pârâtei de a soluționa cererea de înregistrare actului adițional la contractul colectiv de muncă ca nejustificat.
Susține de asemenea că refuzul recurentei pârâte pornește de la interpretarea eronată a normelor juridice cu incidență în materie. În acest sens și instanța judecătorească s-a pronunțat, stabilind ca acordul colectiv de muncă a fost încheiat cu respectarea legii, prevalând acordul de voință al părților.
Susținerile recurentei ca este inadmisibilă prelungirea acordului colectiv de muncă peste durata pentru care a fost încheiat este eronata, având in vedere prevederile exprese ale Legii 130/1996 care precizează în mod expres că părțile pot hotărî prelungirea aplicării în continuare a contractului colectiv de muncă în condițiile in care acesta a fost încheiat sau în alte condiții stabilite.De asemenea arată că HG 833/2007 nu se poate aplica contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul Municipiului în anul 2004, întrucât actul normativ produce efecte juridice numai pentru viitor. Față de cele arătate mai sus, consideră că se impune respingerea recursului ca nefondat.
Avocat pentru Sindicatul Liber și Independent din Primăria Municipiului P, arată că achiesează argumentelor predecesoarei sale, criticând recursul formulat sub toate aspectele, în speță argumentele prin care recurenta invocă faptul că într-o speță similară Curtea de APEL PLOIEȘTI s-a pronunțat în sensul imposibilității prelungirii acordului, în situația în care nu există autoritate de lucru judecat, nu există identitate de părți si obiect, obligativitatea unei astfel de soluții încalcă principiul judecătorului care se supune numai legii, susține de asemenea că situația din speța dedusă judecății a fost deja soluționată printr- hotărâre definitivă si irevocabilă. Concluzionând solicită respingerea recursului ca nefundat, menținerea ca temeinică și legală a instanței de fond, cu plata cheltuielilor de judecată.
Sindicatul Administrației Domeniului Public și Privat P, prin reprezentant, având cuvântul solicită de asemenea respingerea recursului ca nefondat.
De asemenea reprezentanta Sindicatul Administrației Domeniului Public și Privat P, solicită de asemenea respingerea recursului ca nefundat pentru motivele invocate de predecesorii săi.
CURTEA:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova sub nr-, reclamanții CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P, SINDICATUL FUNCTIONARILOR PUBLICI DIN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA P, SINDICATUL LIBER SI INDEPENDENT-PRIMARIA MUNICIPIULUI P si SINDICATUL ADMINISTRATIEI DOMENIULUI PUBLIC SI PRIVAT P, au chemat in judecata parata DIRECTIA DE munca SI PROTECTIE SOCIALA PH, pentru ca prin hotararea ce se va pronunta să se constate refuzul nejustificat al acesteia de a soluționa cererea de înregistrare a actului adițional nr. 7 la Contractul / Acord colectiv de muncă nr. 15416/2.11.2004 si obligarea paratei la înregistrarea actului aditional mai sus menționat.
In motivarea cererii au arătat reclamanții, că prin HCL nr. 171/28.10.2004 a fost aprobat Contractul /Acord colectiv de muncă pentru personalul încadrat in aparatul propriu al Consiliului Local si pentru personalul serviciilor publice de subordonare locala, act administrativ ce a făcut obiectul cercetării legalității de către instanța de contencios administrativ ce a respins irevocabil actiunea Prefectului Judetului P privind anularea HCL nr. 171/2004, prin sentinta nr. 96/29.03.2005 a Tribunalului Prahova - Secția Comerciala si de Contencios Administrativ.
Părțile semnatare ale contractului/acord colectiv de muncă au convenit încheierea unor acte adiționale, toate înregistrate la institutia parata, iar noul act aditional nr. 7/2009 a fost transmis către parata in vederea inregistrarii prin adresa nr. 3604/27.10.2009.
Prin adresa nr. 23779/2.11.2009 parata a încunoștințat reclamanții privind refuzul de a înregistra actul adițional, apreciind că noțiunea de contract /acord colectiv de muncă nu există in lege.
Arată reclamanta că respectivul contract /acord colectiv de muncă nr. 15416/2.11.2004 a făcut deja obiectul cercetării legalității de către instanța de contencios administrativ, fiind menținut ca legal si temeinic.
Intre cele două noțiuni nu exista deosebiri, reclamanții invocând disp. art. 22 din HG nr. 833/2007 si art. 1 si 12 din Legea 130/1996.
Prin sentința nr. 366/30.10.2007 a Tribunalului Prahova, parata a mai fost obligata la înregistrarea actului adițional nr. 5 la contractul / acord colectiv de muncă nr. 15416/2.11.2004, sentința definitiva si irevocabila.
Prin întâmpinarea formulată, parata a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiata.
Prin sentința nr. 532 din 17.11.2009 Tribunalul Prahovaa admis acțiunea precizata și a obligat parata la înregistrarea actului adițional nr. 7 la Contractul/ Acord colectiv de muncă.
Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut că prin sentinta nr. 96/29.03.2005, definitiva si irevocabila, s-a anulat in parte HCL mai sus mentionat si in totalitate art. 16 lit. din contractul colectiv de muncă, celelalte dispozitii ale contractului ramand in vigoare.
S-a retinut astfel legalitatea clauzelor contractuale cu privire la drepturile acordate salariaților, parata înregistrând contractul colectiv de muncă fără obiecțiuni.
Ulterior, actele adiționale încheiate sub numărul 1/2005,2/2005,3/2006 si 4/2007 la contractul /acord colectiv de muncă nr. 15416/2.11.2004, au fost înregistrate la fel fără obiecțiuni la instituția parata.
In sentința mai sus menționata a reținut legalitatea clauzelor contractului colectiv de muncă, iar clauzele cuprinse in actele adiționale au caracter legal fiind încheiate cu respectarea dispozițiilor Legii 130/1996 modificata si completată de Legea 143/1997, Legea 53/2003, Legea 188/1999, precum si. 833/2007 privind Normele de organizare si funcționare comisiilor paritare si încheierea acordurilor colective.
Tribunalul a constatat din conținutul actului adițional nr. 7 la contractul colectiv de muncă nr. 15416/2.11.2004 inexistenta unor clauze de natura a conduce la nelegalitatea acestuia, împrejurare ce ar determina refuzul paratei de înregistrare a sa.
Din conținutul adresei răspuns emisă sub nr. 3604/29.10.2009 de către parata, rezulta refuzul înregistrării acestui act adițional, urmare a interpretării noțiunii de contract /acord colectiv de muncă.
Potrivit art. 22 din HG nr. 833/2007 acordul colectiv este conventia incheiata in forma scrisa intre autoritatea sau instituția publică reprezentată prin acordul acesteia si funcționarii publici din cadrul autoritarii sau instituției publice respective, prin sindicatele reprezentative ale acestora, ori prin reprezentanții alesi in care sunt stabilite anual masuri referitoare la constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunătățirii condițiilor la locul de muncă, sănătatea si securitatea in muncă, programul zilnic de lucru, perfecționarea profesionala, alte masuri decât cele prevăzute de lege, referitoare la protecția celor aleși in organele de conducere ale organizațiilor sindicale sau desemnați ca reprezentanți ai funcționarilor publici.
Potrivit art. 1 din Legea 130/1999, contractul colectiv de muncă este convenția încheiata intre patron sau organizația patronala pe de o parte, si salariați, reprezentanți prin sindicate, ori in alt mod prevăzut de lege prin care se stabilesc clauze privind condițiile de muncă, salarizarea, precum si alte drepturi si obligații ce decurg din raporturile de muncă.
Atât contractul de muncă cat si acordul colectiv de muncă reprezintă in esența o convenție.
HG nr. 833/2007 nu aduce modificări Legii 130/1996 in ceea ce privește interdicția înregistrării actului adițional, aspect care de altfel ar fi imposibil dat fiind faptul că o hotărâre de guvern nu poate modifica o lege.
Împotriva sentinței pronunțate a formulat recurs pârâta P care a susținut că instanța de judecată și-a depășit puterile în sensul că și-a asumat atribute ale puterii legislative atunci când a hotărât înregistrarea unui act adițional la acordul colectiv de munca nr. 15416/2.11.2004, în condițiile în care acordul colectiv de munca era încheiat pe o perioada determinată corespunzătoare exercițiului bugetar potrivit HG 833/2007.
A mai susținut recurenta ca interpretarea dată de instanța de fond prevederilor Legii 130/96, Legii 188/99 și HG 833/2007 este abuzivă si greșită în sensul că, chiar dacă acordul colectiv de munca este în fondul lui o convenție, contractul sau acordul colectiv de munca are o reglementare specială în sensul că încheierea, modificarea și înregistrarea lui se face numai în anumite forme expres prevăzute de lege.
Verificând actele si lucrările dosarului, văzând recursul pârâtei precum si disp. art. 304Cod proc. civ. Curtea retine următoarele:
Pârâta recurentă a refuzat sa înregistreze conform prevederilor legale speciale în materia dreptului la muncă, actul adițional nr. 7 la contractul /acordul colectiv de munca nr. 15614/2.11.2004 în ceea ce privește pe angajații în sens larg ai administrației publice locale
Potrivit HG nr. 833/2007 care cuprinde normele de organizare și funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective, acordul colectiv de munca se încheie pe o perioada determinată, de regulă corespunzătoare exercițiului bugetar, iar în cazul de față actul adițional cu nr. 7 la contractul de muncă ar conduce în fapt la o prelungire a contractului de muncă ceea ce este nelegal.
Este adevărat că, așa cum a susținut instanța de fond atât în cazul contractului colectiv de muncă cât și al acordului colectiv, suntem în prezența unei convenții, însă e vorba de o convenție specială, reglementată special prin Codul muncii, Legea 130/96, legea funcționarilor publici și HG 833 /2007, privind normele de organizare si funcționare a comisiilor paritare și încheierea acordurilor colective.
Așa cum s-a arătat mai sus, prevederile HG 833/2007 împiedică expres prelungirea acordului de muncă, iar instanța de fond nerespectând această prevedere si-a depășit puterea substituindu-se puterii legislative.
Ca atare, constatând nelegalitatea sentinței civile nr. 532/2009 a Tribunalului Prahova, Curtea va admite recursul, va modifica în tot sentința si va respinge acțiunea reclamanților.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Admite recursul formulat de DIRECȚIA DE MUNCĂ ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ cu sediul în P,-, județul P, împotriva sentinței nr. 532 din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, în contradictoriu cu intimații reclamanțiCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI P,cu sediul în P,-,SINDICATUL FUNCȚIONARILOR PUBLICI DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ P,cu sediul în P,-, județul P,SINDICATUL LIBER ȘI INDEPENDENT DIN PRIMĂRIA MUNICIPIULUI P,cu sediul în P,-, SINDICATUL ADMINISTRAȚIEI DOMENIULUI PUBLIC ȘI PRIVAT P cu sediul în P,-, județul
Modifică în tot sentința nr. 532 din 17 noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond respinge acțiunea ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact. /7ex./ 25.01.2010
. Fond - al Tribunalului Prahova
Jud fond
Operator de date cu caracter personal
nr. notificare 3120/2006
Președinte:Elisabeta GherasimJudecători:Elisabeta Gherasim, Alexandrina Urlețeanu, Valentin Niță