Alte cereri. Decizia 397/2008. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 397/CA

Ședința publică de la 17 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Nastasia Cuculis

JUDECĂTOR 2: Mihaela Davidencu Șerban

JUDECĂTOR 3: Elena Carina Gheorma

Grefier - - -

Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă - ASOCIAȚIA DIN ROMÂNIA - FILIALA C -, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 553/7.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în T,-, având ca obiect Legea 554/2004.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru recurenta reclamantă președintele asociației, pentru intimata pârâtă a răspuns în baza delegației depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că recursul formulat de reclamantă este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.

Pentru recurentă reprezentantul legal arată că nu are cereri de formulat, solicită cuvântul pentru dezbateri.

Pentru intimata pârâtă de asemenea arată că nu are cereri prealabile de formulat, solicită cuvântul pentru dezbateri.

Curtea ia act că nu sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Având cuvântul pentru recurenta reclamantă președinte solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, să se constate că documentele depuse pot fi asimilate plângerii prealabile și p cale de consecință să se dispună modificarea sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii cu obligarea la plata îndemnizației de însoțitor cuvenită membrilor filialei.

Pentru intimata pârâtă solicită respingerea recursului declarat de reclamantă ca nefondat și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond ca fiind legală și temeinică, pentru motivele arătate în întâmpinare. S-a apreciat de instanță în mod corect că nu s-a realizat procedura prealabilă de către reclamantă.

CURTEA

Asupra recursului în contencios administrativ de față.

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.553/2008 pronunțată de Tribunalul Tulceaa fost respinsă ca inadmisibilă cererea formulată de către reclamanta ASOCIAȚIA DIN ROMÂNIA - FILIALA C - T, privind obligarea pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI T la repararea pagubei ce a fost cauzată prin refuzul de a plăti indemnizația de însoțitor cuvenită membrilor filialei, - și pentru perioada martie 2004 - octombrie 2007.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că reclamanta nu a urmat procedura prealabilă instituită de dispozițiile art.8 din Legea nr.554/2004 în sensul că, urmare emiterii celor două certificate, nu s-a adresat organului emitent sau celui ierarhic superior pentru a solicita anularea acestora.

S-a apreciat că înscrisurile depuse de reclamantă la dosarul cauzei nu fac dovada procedurii prealabile, fiind vorba de o corespondență anterioară emiterii certificatelor atacate în instanță.

Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta ASOCIAȚIA DIN ROMÂNIA - FILIALA C - T care a criticat soluția instanței de fond ca fiind nelegală și netemeinică.

A susținut recurenta că actele depuse la dosarul cauzei pot fi asimilate plângerii prealabile, fiind acte emise între anii 2004 și 2007 prin care se solicită pârâtei de către Asociația din România - Filiala C - T încheierea și punerea în aplicare a Protocolului de Colaborare cu Județul T potrivit Legii nr.144/2004.

A arătat recurenta că a solicitat obligarea pârâtei la repararea pagubei ce a fost cauzată prin refuzul acesteia de a plăti indemnizația de însoțitor pentru membrii asociației - și, indemnizație de care au fost lipsiți pe perioada martie 2004 - octombrie 2007. în mod abuziv, cu toate că aveau certificare, cu valabilitate - permanent, încă din anul 2003, cei doi membri ai asociației au fost reexpertizați în anul 2004, contrar prevederilor legale în vigoare, eliberându-li-se certificate de încadrare în grad de handicap fără dreptul la indemnizație de însoțitor. După solicitări repetate, pârâta a eliberat la data 4.10.2007 Decizii de încadrare în grad de handicap cu diagnosticul deficiență funcțională gravă cu indemnizație de însoțitor, potrivit HG nr.610/1990.

A mai susținut recurenta că membrii asociației menționați mai sus au fost abandonați de către familii, locuind în Căminul de Bătrâni din B, însă faptul că aveau asigurată o minimă protecție socială nu justifica neacordarea indemnizației de însoțitor.

Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.

Astfel, reclamanta a solicitat prin cererea de chemare în judecată obligarea pârâtei la repararea pagubei ce i-a fost cauzată prin refuzul de a plăti indemnizația de însoțitor cuvenită celor doi membri ai asociației - și.

Potrivit art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004, "Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut laart. 2alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanței de contencios administrativ și cel care se consideră vătămat într-un drept sau interes legitim al său prin nesoluționarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluționare a unei cereri, precum și prin refuzul de efectuare a unei anumite operațiuni administrative necesare pentru exercitarea sau protejarea dreptului sau interesului legitim."

De asemenea, în ceea ce privește soluțiile pe care le poate da instanța, disp. art.18 alin.1 și 3 prevăd că"Instanța, soluționând cererea la care se referăart. 8alin. (1), poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte, actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze o anumită operațiune administrativă.

-

În cazul soluționării cererii, instanța va hotărî și asupra despăgubirilor pentru daunele materiale și morale cauzate, dacă reclamantul a solicitat acest lucru."

Din interpretarea sistematică și logică a dispozițiilor mai sus citate rezultă că cererea cu privire la acordarea daunelor materiale este o cerere accesorie cererii de anulare a unui act administrativ sau de obligare a autorității publice la emiterea unui act administrativ sau la efectuarea unei operațiuni administrative. Cu alte cuvinte, instanța de contencios administrativ va putea să stabilească existența unui prejudiciu doar în condițiile în care, în prealabil, s-a constatat nelegalitatea actului administrativ sau refuzul nejustificat al autorității/instituției publice de a soluționa o cerere.

În cauză, neplata indemnizației de însoțitor a fost justificată de pârâtă cu diagnosticul stabilit prin certificatele de încadrare în grad de handicap nr.2236/2004 și, respectiv 2237/2004, diagnostic care nu prevedea acordarea indemnizației de însoțitor.

Ori, atâta timp cât cele două certificate nu au fost contestate potrivit contenciosului administrativ și nici nu au fost anulate, reclamanta nu poate solicita direct repararea prejudiciului suferit de membrii asociației ca urmare a efectelor acestora. Chiar dacă prin Deciziile nr.8883/4.10.2007 și nr.8884/4.10.2007 emise de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți s-a recunoscut dreptul reclamanților și s-a dispus acordarea indemnizației de însoțitor conform 610/1990, dispozițiile acestora își produc efectele începând cu data de 5.09.2007 și, respectiv, 29.08.2007, astfel cum rezultă din însuși cuprinsul deciziilor. Deciziile menționate nu fac referire la certificatele de încadrare în grad de handicap nr.2236/2004 și nr.2237/2004, așa încât nu se poate considera în vreun fel că aceste certificate au fost anulate.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de recurentă sunt nefondate, urmează a respinge recursul ca atare, în baza art.312 alin.1 Cod de procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de recurenta reclamantă - ASOCIAȚIA DIN ROMÂNIA - FILIALA C -, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 553/7.03.2008 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă - DIRECȚIA GENERALĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI, cu sediul în T,-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 17 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- - -

Judecător,

- - -

Grefier,

- -

Jud.fond - (red.MB)

Red.dec.jud.

2 ex./15.10.2008

Președinte:Nastasia Cuculis
Judecători:Nastasia Cuculis, Mihaela Davidencu Șerban, Elena Carina Gheorma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 397/2008. Curtea de Apel Constanta