Alte cereri. Decizia 407/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 407/CA
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier -
S-a luat în examinarecontestația în anulareformulată de contestatoarea - cu domiciliul în comuna, județul T, împotrivaDeciziei civile nr.145/CA din 13 aprilie 2009pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul n T,-, județul T și AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul în B, calea nr.202, sector 1.
La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei în care grefierul evidențiază obiectul cauzei, modalitatea îndeplinirii procedurii de citare, stadiul procesual. Învederează că la dosarul cauzei contestatoare a depus note cu argumente în susținerea contestației, răspunsul primit de la Avocatul poporului la data de 07.09.2009; cerere prin care solicită judecata în lipsă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare a cauzei, constată dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare, luând act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 alin.2 din Codul d e procedură civilă.
CURTEA:
Asupra contestației în anulare de față.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr.876/36/24.06.2009 la Curtea de Apel Constanța, contestatoarea, în contradictoriu cu intimații Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii 9/1998 T și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru Aplicarea Legii 9/1998, a solicitat anularea Deciziei civile nr.145/CA din 13 aprilie 2009 pronunțată de această instanță în dosarul nr-.
În motivarea contestației, astfel cum aceasta a fost precizată la data de 11.09.2009, contestatoarea a arătat, în esență, că instanța de control judiciar, respingând recursul, a omis să cerceteze motivul de recurs referitor la prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr.9/1998 și ale art.6 din Normele Metodologice din 26 octombrie 1998.
Astfel, s-a ajuns la un viciu de fond considerându-se Legea nr.9/1998 ca discriminatorie, ceea ce constituie o eroare, aplicarea ei este aceeași ca procedură, atât la bunurile rurale cât și la cele urbane abandonate în Bulgaria.
A susținut contestatoarea că Legea nr.9/1997 a fost adoptată având ca suport istoric Tratatul dintre România și Bulgaria încheiat în anul 1940 și pentru a îndrepta o situație survenită urmare tratatului, însă articolele Tratatului nu pot constitui parte juridică în judecarea cauzei având ca finalitate acordarea unor compensații celor îndreptățiți conform prevederilor Legii nr.9/1998 în exclusivitate.
În susținerea cererii sale a depus la dosar înscrisuri de la Arhivele Naționale și răspunsul Avocatului Poporului nr.8084/07.09.2009 la petiția formulată de prin care a solicitat instituției Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea prevederilor Legii nr.9/1998 care, în opinia sa, sunt discriminatorii, în sensul că sunt prevăzute condiții diferite de acordare a compensațiilor bănești pentru bunurile din mediul rural față de bunurile din mediul.
Intimata Comisia Județeană pentru Aplicarea Legii 9/1998 T, legal citată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca inadmisibil a recursului în anulare, astfel cum a fost intitulată inițial cererea de către contestatoare.
Analizând motivele de anulare invocate, Curtea constată contestația ca fiind nefondată.
Astfel, prin Decizia civilă nr.145/CA/2009 pronunțată de Curtea de Apel Constantaa fost respins ca nefondat recursul formulat de reclamanta împotriva sentinței civile nr.2785/22.12.2008 a Tribunalului Constanța.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de recurs a reținut că, în ceea ce privește suprafața de 5.000 mp vie situată în intravilanul orașului, pentru care s-a depus în recurs ca dovadă copia - extras din tabelul celor ce au deținut bunuri în orașul din care rezultă că bunica reclamantei a deținut în proprietate acest teren, totuși nu se poate dispune acordarea de compensații bănești suplimentare pentru teren, acesta constituind bun.
A motivat instanța de recurs că, potrivit art.IV din Tratatul dintre România și Bulgaria "proprietate imobiliară urbană aparținând populațiunilor făcând obiectul prezentului Acord rămâne proprietate privată actualilor proprietari și în consecință, supusă legilor țării unde se află situată" (diferența dintre proprietățile imobiliare urbane și cel rurale este aceea că bunurile din mediul rural aparținând românilor obligați să părăsească teritoriile transferate Bulgariei, deveneau proprietate statului bulgar, pe când proprietățile imobiliare urbane rămâneau proprietatea privată a deținătorilor).Acest drept de proprietate s-a menținut până în anii 1952-1953, când prin Decretul nr.513/1953, Statul bulgar a obținut dreptul de proprietate asupra bunurilor urbane situate pe teritoriul Populare Bulgaria, în D de Sud.
S-a mai arătat în considerentele deciziei atacate că Arhivele Naționale dețin dosarele coloniștilor cu proprietăți rurale, iar listele - anexă de la Tratatul d l Craiova sunt deținute de Arhiva Ministerului Afacerilor Externe întrucât pentru proprietarii de bunuri urbane s-a întocmit, ulterior anului 1940, o altă situație decât cea a Comisiei Mixte (listele - anexă), iar din listele - anexă reiese situația persoanelor din mediul, fiecare cu bunurile deținute în mediul și abandonate în teritoriile cedate.
Instanța de recurs a arătat că nu se poate reține că pretențiile recurentei sunt întemeiate atâta vreme cât nu s-a făcut dovada circulației juridice a acestui teren, în condițiile în care autorul reclamantei a deținut proprietatea bunurilor urbane până în anul 1953 când a trecut în proprietatea statului bulgar, iar în acest răstimp terenul deși putea, nu a fost înstrăinat.
Din considerentele expuse rezultă că instanța de recurs a analizat pe larg motivele de recurs invocate de recurenta și a avut în vedere toate probele administrate de aceasta, inclusiv înscrisurile depuse în fața instanței de recurs.
Potrivit disp. art.318 Cod de procedură civilă, hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Ori, este evident că instanța de recurs a analizat criticile formulate de recurentă, neputându-se reține că a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de recurs, motiv ce ar putea conduce la o altă soluție decât cea dată. Împrejurarea că dezlegarea dată de către instanța de recurs nu o mulțumește pe contestatoarea recurentă nu justifică exercitarea contestației în anulare deoarece în această cale extraordinară de atac nu se poate ajunge la analizarea temeiniciei sau legalității deciziei contestate, ci doar la retractarea acesteia în cazurile expres prevăzute de lege.
Pentru considerentele expuse, apreciind că motivul de anulare invocat de contestatoare este nefondat, urmează a respinge contestația în anulare ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondată contestațiaîn anulare formulată de contestatoarea - cu domiciliul în comuna, județul T, împotrivaDeciziei civile nr.145/CA din 13 aprilie 2009pronunțată de Curtea de Apel Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații - COMISIA JUDEȚEANĂ PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul n T,-, județul T și AUTORITATEA NATIONALA PENTRU RESTITUIREA PROPRIETATILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA LEGII 9/1998 - cu sediul în B, calea nr.202, sector 1.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi, 21 octombrie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. dec. jud. -
2 ex/19.11.2009
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
