Alte cereri. Sentința 5/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- SENTINȚA NR. 5/F-
Ședința publică din 09 Ianuarie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gina Achim judecător
JUDECĂTOR 2: Ioana Miriță
Grefier - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, în primă instanță, acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanții și, domiciliați în Pitești, str -, 28, C, 15, județul A, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B,-, sector 1 și SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUȚIONARILOR DIN 1989, cu sediul în B, B- - de H nr. 3-5, sector 1.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au răspuns reclamanta, personal și asistată de avocat, același avocat pentru reclamantul și consilier juridic pentru pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, lipsă fiind pârâtul Guvernul României.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 depune la dosar o completare la întâmpinare.
Instanța pune în discuția părților excepțiile invocate prin întâmpinări și completarea la întâmpinare.
Reprezentantul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 solicită admiterea excepțiilor invocate, respectiv excepția lipsei calității procesuale pasive a instituției pe care o reprezintă, excepția lipsei procedurii prealabile, excepția tardivității introducerii cererii și excepția inadmisibilității cererii. De asemenea, invocă excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei. Precizează că cele două Comisii abilitate a analiza cererile de acordare a certificatelor de revoluționar, respectiv Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 și Comisia pentru și - din 1989 și-au încetat activitatea, ultima dintre ele la data de 13 mai 1997, aceasta fiind data până la care, în raport de art. 48 din HG nr. 566/1996, reclamantul ar fi putut depune cererea, la care se adaugă 6 luni pentru depunerea contestației, astfel că 13 noiembrie 1997 reprezintă data limită la care reclamantul ar fi putut depune cererea la comisia abilitată, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca tardiv formulată. În situația în care reclamantul a fost pus sub interdicție, reprezentantul său trebuia să formuleze și să depună cererea. Arată că reclamanții nu au făcut dovada demersurilor pentru obținerea drepturilor conferite de lege și depune la dosar copie de pe registrul intrări-ieșiri al pârâtului, de unde rezultă că la numărul 4130/2004 este înregistrată cererea unei alte persoane. Totodată, arată că reclamantul nu a prezentat nici un document din care să rezulte că a fost rănit în timpul - din 1989 și nu a prezentat documentele prevăzute de art. 22 din HG 566/1996 pentru atribuirea titlului de luptător pentru victoria - din 1989. Menționează că reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004.
Apărătorul reclamanților solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale active a reclamantei și depune la dosar hotărârea judecătorească de punere sub interdicție a pârâtului.
Totodată, solicită respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare ca neîntemeiate și acordarea cuvântului pe probe. Învederează instanței că reclamantul are pe deplin dreptul de a avea calitatea de rănit al - din 1989, având în vedere că a participat activ și efectiv la desfășurarea evenimentelor din 1989 de la Otopeni, evenimente în urma cărora a suferit o dezechilibrare psihică. Există acte medico-militare care atestă legătura dintre participarea reclamantului la evenimente și starea sa actuală, acte care atestă lipsa de discernământ anterior hotărârii de punere sub interdicție. Arată că procedura prealabilă a fost îndeplinită prin sesizarea Guvernului, în calitate de autoritate cu competență generală și de autoritate ierarhic superioară. De asemenea, precizează că reclamanta a adresat cereri organelor abilitate, însă nu a primit dovada numerelor de înregistrare.
Depune la dosar note de ședință.
În replică, reprezentantul pârâtului Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 arată că instituția pe care o reprezintă ar putea elibera certificat de revoluționar, în situația în care ar fi îndeplinite condițiile legale, însă numai după acordarea de către Președintele României a titlului de luptător pentru victoria - din 1989 - rănit.
Instanța rămâne în pronunțare asupra excepțiilor invocate prin cele două întâmpinări, precum și prin completarea la întâmpinare formulată de către pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea înregistrată la data de 24.08.2007, reclamanții și au chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României, solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să-l oblige pe pârât la recunoașterea dreptului reclamantului, de a dobândi calitatea de revoluționar, în conformitate cu prevederile legilor existente în domeniu și eliberarea certificatului de revoluționar, în sensul beneficierii de drepturile ce decurg din atribuirea acestei calități.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că s-a adresat Guvernului României, în scopul găsirii unei rezolvări pentru situația dramatică în care se găsește fiul său, participant la Revoluția din 1989, deoarece în prezent nu are nici un drept ce decurge din acest fapt, respectiv nu are nici o facilitate prevăzută de legile care consacră drepturile revoluționarilor. Susține că nu i s-a eliberat fiului său certificat de revoluționar în condițiile Legii nr.42/1990, pentru - martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și luptătorilor pentru victoria - din 1989 și, ca urmare, nu beneficiază nici de prevederile Legii nr.341/2004 a recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria - Române din 1989. Arată că cererea a fost înregistrată la Guvern, la data de 08.06.2007, după ce s-a adresat anterior Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, de Specialitate în ceea ce privește problemele participanților la Revoluția Română din 1989, ce i-a comunicat răspunsul nr.18/3951/10.04.2007, prin care li s-a adus la cunoștință că nu figurează în baza de date și ca urmare, nu poate dobândi calitatea de revoluționar, deoarece Comisia pentru aplicarea Legii nr.42/1990 și respectiv, Comisia pentru și - din 1989 și-au încetat activitatea.
Reclamanții au considerat nelegal răspunsul primit și au solicitat o rezolvare a situației Guvernului României, care nu le-a comunicat nici un răspuns în termenul legal de 30 de zile prev. de art.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
În continuarea motivării acțiunii, se arată că reclamantul a fost încorporat la data de 21.09.1989, în vederea satisfacerii stagiului militar obligatoriu, fiind repartizat la la UM 01900 Otopeni, încadrat în subunitatea de pază,pe funcția de pistolar, iar în perioada 22.12.1989 - 24.12.1989 a participat, împreună cu personalul destinat, la paza și apărarea obiectivelor unității și Otopeni, respingând atacurile aeriene și terestre ale teroriștilor, după cum rezultă din adeverința nr.14740 din 26.08.2004 eliberată de UM 01961. Ca urmare a experienței cumplite pe care a trăit-o, a sperieturii și a șocului produs de incidentele la care a participat, a început să dea vizibile de tulburări psihice, fiind internat la Spitalul ilitar București, Secția, cu diagnosticul de bufeu discordant, iar datorită agravării stării sănătății, a fost declarat inapt pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, potrivit certificatului medical nr.1333/39 din 12.06.1990, fiind trecut în rezervă cu gradul de "", la data de 13.06.1990, dată de la care este tot timpul internat în spitale, suferind de schizofrenie paranoidă, cu pierderi de personalitate.
Reclamanții mai susțin că, pentru a putea obține drepturile ce au fost conferite de lege celor care au luptat în Revoluția din 1989, au depus dosare la mai multe instituții, Guvern, Parchetul Militar, UM Otopeni, Președinție, dar nu au primit nici un răspuns.
Reclamanții consideră că, în scopul respectării principiilor prevăzute de art.2 din Legea nr.341/2004, este echitabil ca să beneficieze de drepturile consacrate prin lege.
Acțiunea a fost întemeiată pe dispozițiile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ.
Prin întâmpinarea depusă la 22-25 din dosar, pârâtul Guvernul României invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive, solicitând respingerea acțiunii față de această autoritate.
Pârâtul arată că raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, calitatea procesuală pasivă fiind condiționată de existența identității dintre pârât și cel obligat în raportul juridic, adică subiectul pasiv, or, în speță, la formularea acțiunii, reclamanții nu au respectat condițiile de fond, sub aspectul elementelor acțiunii civile, neprecizând suficient obiectul cererii de chemare în judecată și cauza juridică a acesteia, nearătând care sunt drepturile subiective prevăzute de lege și, mai ales, în ce mod acestea au fost vătămate de către Guvernul României. Susține că nu are atribuții/competențe în ceea ce privește atribuirea calității și a drepturilor corespunzătoare - martiri și luptătorilor care au contribuit la victoria - Române din 1989, aceste competențe specifice fiind în sarcina Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
În concluzie, precizează că potrivit Legii nr.554/2004, privind contenciosul administrativ, precum și reglementărilor anterioare în materie, acțiunea în contencios se poate porni în mod valabil numai împotriva autorității administrative competente să soluționeze cererea persoanei reclamante, iar nu împotriva organului ierarhic superior.
Prin încheierea din 22 octombrie 2007 (32), s-a dispus introducerea în cauză, în calitate de pârât, a Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989.
Prin precizarea de acțiune primită la 14.11.2007 (47 și 48), reclamanții și cheamă în judecată, în calitate de pârâți, Guvernul României și Secretariatul de Stat pentru Problemelor Revoluționarilor din 1989, solicitând obligarea acestora la emiterea titlului ce consacră calitatea de revoluționar, respectiv titlul de Luptător pentru ia - din 1989 - Luptător Rănit - potrivit art.3 alin.1 lit.b pct.1 din Legea nr.341/2004 și ca urmare, eliberarea certificatului de revoluționar, în scopul beneficierii de drepturile ce decurg din atribuirea acestei calități.
În motivarea precizării de acțiune, reclamanta arată că a întreprins toate demersurile dar nu i s-a emis fiului său vreun titlu care să consacre calitatea de revoluționar, nu i s-a eliberat certificatul doveditor al acestei calități, în condițiile Legii nr.42/1990 pentru - martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și luptătorilor pentru victoria - din 1989 și ca urmare, nici nu beneficiază de prevederile Legii nr.341/2004 a recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria - Române din 1989.
La acest termen, 09.01.2008, reclamanta depune la dosar sentința civilă nr.4729 din 20 octombrie 2004 (62), din care rezultă punerea sub interdicție a reclamantului, dovedind calitatea sa procesuală activă.
Pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989, prin întâmpinarea depusă la 52-56 din dosar, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, ridicând următoarele excepții:
1.- Excepția lipsei procedurii prealabile, potrivit art.7 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ;
2.- Excepția tardivității introducerii acțiunii;
3.- Excepția inadmisibilității cererii, față de dispozițiile Legii nr.341/2004, ce nu prevede reglementări care să permită acordarea de noi certificate de revoluționari, ci doar preschimbă certificatele doveditoare emise în perioada 1990 - 1997, potrivit Legii nr.42/1990.
Prin completarea la întâmpinare, depusă la acest termen, pârâtul Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din 1989 invocă excepția lipsei calității sale procesuale pasive.
Analizând, potrivit art.137 Cod pr.civilă, excepțiile invocate de pârâți, Curtea constată următoarele:
Excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de ambii pârâți, nu este întemeiată.
Guvernul României a fost chemat în judecată, în calitate de autoritate ierarhic superioară Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, acesta din urmă având personalitate juridică, în subordinea Guvernului, potrivit disp. art. 1 din HG nr. 760/2003, asigurând și coordonând la nivel central aplicarea reglementărilor legale în vigoare, referitoare la revoluționarii din 1989.
De asemenea, nu poate fi primită nici excepția lipsei procedurii prealabile cerută de disp. art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004, procedură ce a fost îndeplinită față de autoritatea ierarhic superioară, respectiv Guvernul României, la data de 08.06.2007 (fila 9).
Excepția privind tardivitatea introducerii acțiunii este, însă, întemeiată.
Reclamantul, așa cum se recunoaște prin acțiune, nu a obținut calitatea de revoluționar și ca urmare, nu i s-a eliberat certificatul doveditor al acestei calități, în condițiile Legii nr.42/1990 pentru memoriei - martiri și acordarea unor drepturi urmașilor acestora, precum și răniților din timpul - din 1989. Reclamanții pretind că au întreprins toate demersurile pentru eliberarea certificatului de revoluționar, dar n-au făcut nici o dovadă în acest sens.
Potrivit art.48 din HG nr.566/1996, Comisia pentru și - din 1989 și-a încetat activitatea în termen de un an de la data intrării în vigoare a Legii nr.30 din 6 mai 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.96 din 13 mai 1996.
Legea nr.341/2004, legea recunoștinței față de eroii - martiri și luptătorii care au contribuit la victoria - Române din 1989, nu prevede reglementări care să permită acordarea de noi certificate de revoluționari, cu excepția celor care fac dovada cu documentul în original sau copie legalizată, că au depus dosarul la Comisia pentru și - din 1989 și nu li s-au eliberat certificate datorită epuizării, la acea dată a formularelor tipizate, potrivit art.10 alin.4 din HG nr.1412/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.341/2004, modificată și completată prin HG nr.1707/2006, ci doar preschimbă certificatele eliberate potrivit Legii nr.42/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Față de aceste considerente, Curtea urmează să respingă acțiunea reclamanților, ca tardiv formulată, nemaimpunându-se analizarea excepției inadmisibilității acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții și, domiciliați în Pitești, str -, 28, C, 15, județul A, în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI, cu sediul în B,-, sector 1 și SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUȚIONARILOR DIN 1989, cu sediul în B, B- - de H nr. 3-5, sector 1, ca tardiv formulată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 ianuarie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, Judecător,
Grefier,
Red.
TC/5 ex.
04.02.2008
Președinte:Gina AchimJudecători:Gina Achim, Ioana Miriță
