Alte cereri. Decizia 65/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 65
Ședința publică de la 11 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 2: Leocadia Roșculeț
JUDECĂTOR 3: Dan Mircea
Grefier:
S-a luat în examinare recursul introdus de Sindicatul "" din cadrul Penitenciarului cu Regim . V împotriva sentinței civile nr.336/CA/15.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Vaslui, având ca obiect - alte cereri - drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată.
Prin registratura instanței recurentul a depus concluzii scrise cu solicitarea ca judecata cauzei să se facă în lipsă.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, apreciază că nu sunt motive de amânare a cauzei.
Văzând că s-a solicitat soluționarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA DE APEL:
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Prin sentința civilă nr.336/CA din 15 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vaslui au fost respinse excepțiile de netimbrare a cererii, a lipsei calității procesuale pasive a pârâților Penitenciarul cu regim închis V, a Agenției Naționale a Penitenciarelor, de prematuritate și de necompetență a instanței de contencios administrativ de a soluționa cererea.
A fost admisă excepția privind lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor și a Ministerului Justiției.
A fost respinsă cererea formulată de Sindicatul din cadrul Penitenciarului cu regim închis V în numele și pentru reclamanții, G, în contradictor cu pârâții Penitenciarul cu regim închis V, Administrația Națională a Penitenciarelor. Ministerul Justiției.
A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor în contradictor cu chemații în garanție Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că Sindicatul din cadrul Penitenciarului cu regim închis V, în numele și pentru membrii de sindicat, funcționari publici, G, a chemat în judecată pe pârâții Penitenciarul cu regim închis V, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Justiției pentru a fi obligați să restituie impozitul pe venit reținut nelegal pe ultimii trei ani, motivat de faptul că beneficiază de reducerea impozitului pe venit potrivit Legii nr.80/1995, art.12 din Legea nr.574/2004.
Pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor a chemat în garanție Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor pentru a fi obligate să-i vireze sumele pe care va fi obligată să le plătească reclamanților în cazul în care acțiunea va fi admisă.
Excepțiile privind lipsa calității procesuale pasive invocate de pârâții Penitenciarul cu regim închis V și Administrația Națională a Penitenciarelor nu sunt întemeiate, motivat de faptul că raporturile de serviciu au fost încheiate cu Penitenciarul Vaslui care a reținut impozitul pe venit, iar Administrația Națională a Penitenciarelor în calitate de ordonator secundar de credite are atribuții în elaborarea, fundamentarea și executarea proiectului de buget în funcție de propunerile ordonatorilor terțiari de credite.
Nici excepția de prematuritate a cererii motivat de lipsa plângerii prealabile nu a fost găsită întemeiată întrucât introducerea cererii nu era condiționată de formularea plângerii prealabile potrivit art.7 al.1 din Legea nr.554/2004, obiectul cererii fiind contencios fiscal supus dispozițiilor materiale și procedurale consacrate de nr.OG93/2003.
Întrucât cererea a fost timbrată de reclamanți conform chitanței nr.501-10646/21.03.2007 și cu timbru judiciar de 0,4 lei, excepția de netimbrare a fost respinsă.
Excepțiile invocate de Ministerul Justiției și de Ministerul Economiei și Finanțelor privind lipsa calității procesuale pasive au fost întemeiate, motivat de faptul că obligația de plată pentru sumele reținute cu titlu de impozit nu poate fi imputată Ministerului Justiției întrucât între reclamanți și pârât nu există nici un fel de raport juridic.
S-a reținut că nici Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitate procesuală pasivă întrucât rolul său este acela de constituire și gestionare generală a resurselor financiare publice. De asemenea, Ministerul Economiei și Finanțelor nu este ordonator principal de credite pentru reclamanți, iar potrivit art.35 al.1 din Legea nr.500/2002, elaborarea proiectelor bugetare și de rectificare bugetară cu includerea sumelor pretinse se face pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite.
Privitor la excepția de necompetență materială a completului de contencios administrativ de a soluționa cauza instanța de fond a respins-o motivat de faptul că obiectul cererii de față este de natură fiscală și nu un litigiu de muncă.
Din oficiu instanța a pus în discuția părților excepția de prematuritate a cererii motivat de faptul că litigiul este de natură fiscală, iar reclamanții nu au parcurs procedura administrativă prealabilă față de care nu se putea realiza sesizarea instanței.
Pârâții Penitenciarul cu regim închis V și Agenția Națională a Penitenciarelor au procedat la calcularea, reținerea și virarea sumelor reprezentând impozitul pe venit cuvenit reclamanților.
Chiar dacă între reclamanți și pârâți există un raport de serviciu - funcție, în baza căruia reclamanții au exercitat atribuțiuni corespunzătoare gradului militar deținut, actul de calculare, reținere și virare a impozitului pe venit excede acestor raporturi.
calitate a pârâților de plătitor de salarii și de reprezentanți fiscali plasează litigiul născut din calcularea, reținerea și virarea impozitului pe venit în sfera dreptului fiscal, supus dispozițiilor materiale și procedurale consacrate de nr.OG92/2003.
Potrivit dispozițiilor art.175-179 din nr.OG92/2003, soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și plângerilor referitoare la aplicarea dispozițiilor ce privesc impozitul pe venit se realizează în condițiile prevăzute de ordonanță, respectiv prin parcurgerea căii administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea după caz, a impozitelor, taxelor și oricăror alte sume dispuse prin acte de impunere.
Având în vedere că doar deciziile emise de organul de soluționare a contestației pot face obiectul unei acțiuni în anulare la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit art.188 al.2 din nr.OG92/2003, sesizarea instanței fără parcurgerea căii administrative de atac este contrară procedurii consacrată de legiuitor.
Prin decizia nr.55 din 4 iunie 2007 Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general, au stabilit că art.10 din Legea nr.80/1995 a fost abrogat, cu caracter definit6iv, prin nr.OG73/1999.
Întrucât dezlegarea problemei de drept ce face și obiectul cauzei de față este, conform art.329 Cod procedură civilă, obligatorie pentru instanțe și constatând că reclamanții au pierdut beneficiul acordat de Legea nr.80/1995 de la data intrării în vigoare a nr.OG73/1999 și că, urmare acestui fapt, acțiunea este lipsită de suport legal, instanța a respins cererea formulată de reclamanți.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Sindicatul V care consideră sentința recurată ca fiind nelegală și netemeinică motivat de faptul că în mod nelegal a fost admisă excepția de prematuritate a introducerii acțiunii, deoarece în cauza de față nu sunt aplicabile dispozițiile art.175-179 din nr.OG92/2003.
De asemenea în mod nelegal instanța de fond a făcut aplicarea dispozițiilor art.329 din Codul d e procedură civilă și a concluzionat că membrii de sindicat au pierdut beneficiul acordat de art.10 din Legea 80/1995, deoarece decizia 55 din 4.06.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru a-și produce efecte trebuie să fie publicată.
În recurs nu au fost administrate noi probatorii.
Curtea examinând cererea de recurs și dosarul de fond urmează a constata că recursul nu este fondat, avându-se în vedere următoarele considerente:
Conform art.175-179 din nr.OG92/2003, soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și plângerilor referitoare la aplicarea dispozițiilor ce privesc impozitul pe venit se realizează în condițiile prevăzute de ordonanță, respectiv prin parcurgerea căii administrative de atac prin care se solicită diminuarea sau anularea după caz, a impozitelor, taxelor și oricăror alte sume dispuse prin acte de impunere.
Având în vedere că doar deciziile emise de organul de soluționare a contestației pot face obiectul unei acțiuni în anulare la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit art.188 al.2 din nr.OG92/2003, sesizarea instanței fără parcurgerea căii administrative de atac este contrară procedurii consacrată de legiuitor.
Prin decizia nr.55 din 4 iunie 2007 Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general, au stabilit că art.10 din Legea nr.80/1995 a fost abrogat, cu caracter definit6iv, prin nr.OG73/1999.
Întrucât dezlegarea problemei de drept ce face și obiectul cauzei de față este, conform art.329 Cod procedură civilă, obligatorie pentru instanțe și constatând că reclamanții au pierdut beneficiul acordat de Legea nr.80/1995 de la data intrării în vigoare a nr.OG73/1999 și că, urmare acestui fapt, acțiunea este lipsită de suport legal, instanța va respinge cererea formulată de reclamanți.
Așa fiind și având în vedere dispozițiile art.312 din Codul d e procedură civilă urmează a se respinge recursul și a fi menținută ca fiind legală și temeinică sentința recurată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge recursul introdus de Sindicatul "" V împotriva sentinței nr.336/CA/15.10.2007 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Vaslui:
-
-
19.III.2008.-
2 ex.-
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe, Leocadia Roșculeț, Dan Mircea
